ACUSTICA

Gheorghiu Costel
Deaconescu Daniel
Judele Dragos

DESCRIEREA SUNETULUI

Acustica este acea parte a fizicii care

se ocupa cu studiul vibratiilor sonore
ale mediilor elastice din punctul de
vedere al producerii, propagarii,
descrierii, utilizarii efectelor produse.
Prin vibratie acustica se intelege
miscarea particulelor unui mediu
elastic de-o parte sau de alta a pozitiei
de echilibru.

CLASIFICAREA SUNETELOR
Infrasunete (frecventa < 20 Hz)
Exemple:
unde seismice
oscilatiile pendulului elastic
Sunete (20 Hz < frecventa < 20.000 Hz)
Ultrasunete ( frecventa > 20.000 Hz).
Sunt utilizate si in tehnica sau in natura.
Exemple:
sunete emise de delfin
sunete emise de liliac

NOTIUNI GENERALE

Pentru ca o und elastic s provoace senzaii auditive

trebuie s ndeplineasc trei condiii:
1.
2.

3.

S aib o durat mai mare de 0,06 s.

S aib o intensitate peste pragul de audibilitate 10 12W/m2
S aib o frecvent cuprins n intervalul 20 Hz v
20 kHz

Regiunea din spaiu n care se propag undele sonore

poart numele decmp sonor. n mediile solide
elastice se propag att unde longitudinale ct i
transversale. Prin lichide i gaze (atmosfer) se pot
propaga numai undele longitudinale.

PRODUCEREA SI PROPAGAREA
SUNETELOR
Sunetele sonore sunt medii elastice aduse in
stare de oscilatie:
diapazon (lame elastice in general);
(Mic instrument acustic format dintr-o
bar de oel n form de U, care vibreaz
la lovire, emind de obicei nota muzical
"la" i servind la acordarea instrumentelor
muzicale sau la indicarea tonului pentru un
ansamblu coral.)

corzi vibrante (vioara, pian);

coloane de aer vibrante (orga, flaut);

placi si membrane vibrante (xilofon,

difuzor)

De la aceste surse, vibratiile se

propaga prin mediul elastic pana la
receptor.
Urechea converteste vibratiile in
impulsuri nervoase, transmitandu-le

ANALIZA CALITATIVA A
FUNCTIONARII
INSTRUMENTELOR CU
COARDE SI A
INSTRUMENTELOR DE
SUFLAT

CORZI VIBRANTE

Coarda produce unde sonore cu frecventa

egala cu cea a vibratiilor produse la randul
lor prin interferenta (unde stationare cu
maxime de interferenta ventre si minime
de interferenta noduri)
Distanta dintre doua ventre vecine este /2,
iar lungimea corzii trebuie sa fie multiplu
intreg al acestei distante l = n/2.
Vibraia unei
corzi, frecvena
fundamental
i primele 6
armonici
superioare

TUBURI SONORE

Undele longitudinale
care se propaga in
lungul unui tub de
lungime finita, l, sunt
reflectate la capetele
tubului intr-un mod
asemanator celui in
care se reflecta, la
capete, undele
transversale dinre-o
coarda.

TIPURI DE TUBURI SONORE

Tub deschis
Daca se trimite un curent de aer, iau
nastere vibratii, iar la frecventele lui
naturale, tubul intra in rezonanta.
b) Tub inchis la un capat
Undele se formeaza ca si in coarda cu
capat fix, frecventa fundamentala
reprezinta jumatate din frecventa unui
tub deschis, de aceiasi lungime.
a)

VIBRATIA BARELOR SI A PLACILOR

Cand se da o lovitura undei membrane

flexibile, intinsa, cum este cea a unei tobe,
din punctul lovit porneste un puls
bidimensional divergent care sufera reflexii
multiple la marginile membranei. Se vor
forme unde stationare carora le corespunde o
anumita frecventa
Frecventa cea mai joasa este frecventa
modului fundamental, iar celelalte sunt
frecventele modurilor armonice superioare.
Spre deosebire de cazurile precedente
(coarde, tuburi), modurile armonice
superioare sunt multipli intregi ai frecventei
fundamentale.

DOMENII ALE ACUSTICII

Acustica fizical trateaz bazele fizicale ale acusticii

Aeroacustica trateaz producerea i raspndirea aerodinamic a
sunetelor i suprimarea lor
Hidroacustica trateaz rspndirea sunetelor n lichide, n special ap
Electroacustica trateaz nregistrarea, prelucrarea i reproducerea
sunteului
Acustica tehnic tratez sunete produse de maini i utilaje
Cercetarea zgomotului trateaz toate aspectele producerii, reducerii i
percepiei de zgomot
Acustica spaiului i acustica arhitectural tratez aspecte ale
transmiterii sunetelor n cldiri i acustica n sli de spectacole
Acustica vehicolelor trateaz sunetele n interiorul i exteriorul
vehicolelor
Acustica muzical trateaz producerea i percepia de muzic
Psihoacustica trateaz aspecte ale percepiei sunetelor. Pentru
obiectivarea percepiei subiective a sunetului n tiinele muzicale i
cu ajutorul psihologiei muzicale
Fonetica trateaz comunicaia oral-verbal i prelucrarea limbajului