Unii specialiti definesc n prezent disciplina ca Bibliologie i tiina Informrii

definit ca fiind complexul teoretic i practic care organizeaz domeniile

cunoaterii pentru a facilita accesul utilizatorului la resursele informationale
achizionate, organizate i gestionate, de obicei de bibliotec.
Prile componente ale acestei discipline sunt:

Istoria crilor i a bibliotecilor de la nceputuri pn la epoca

contemporan. Aici sunt incluse i problemele legate de istoria
scrisului, a materialului de scris, tiparul, ilustrarea crilor, precum i
istoricul bibliotecilor i rolul lor n viaa social i cultural a popoarelor.
Bibliografia se ocup cu descrierea crilor spre a alctui repertorii
sau cataloage de cri.
Biblioteconomia se preocup de organizarea, catalogarea,
clasificarea i funcionarea bibliotecilor, inclusiv orientarea de carte,
propaganda de carte, completarea i organizarea fondului bibliotecilor,
conservarea crilor.
Bibliotecografia se ocup cu descrierea bibliotecilor din punct de vedere
istoric, statistic, al construciei, al instalaiilor, al ngrijirii localurilor lor.
in societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in viata sociala,
devenind, de-a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o
influenta puternica asupra segmentelor societatii. Intr-un stat democratic, ele
au rolul de a informa, comenta si critica, fiind considerate "centrul vital al
vietii publice"
Rolul informatiei prin mass-media in viata individului si a societatiiMassmedia este o denumire general a tuturor mijloacelor de informare nmas.
Termenul de Mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie dinlimba
englez la plural cu traducerea
,,
mediile de mase. Aceste mijloace suntvariate: presa sau mijloacele
electronice de informare (televizor , radio , reelede calculatoare). Massmedia are mai multe roluri:
rolul de educatie ( Mass-media contribuie la transmiterea
moteniriiculturale si faciliteaz nvarea individual si colectiv);
rolul de informare (Massmedia asigur colectarea i
preluareainformaiilor, difuzarea cunotinelor i opiniilor faciliteaz
transparenarelaiilor sociale.);
rolul de divertisment (Mass-media ofer variate modaliti dedivertisment
si de petrecere a timpului liber.);
rolul de socializare (Mass-media face posibil participarea grupurilor
icolectivitailor la viaa public, elabolarea i luarea deciziilor.)
rolul de persuasiune, motivatie, interpretare (Se refer la
organizareaactivitilor collective, la efortul de convinegere i conducere n
vedereaatingerii unor obiective commune)Dar Mass-media este cea mai
bun cale de manipulare a indiviziilor, prinprezentarea repetat a unor idei,
principii, opinii etc. O alt caracteristic aMass-mediei este c aceasta poate
forma caracterul unui individ, adeseorieronat.Datorita rolului important pe
care l au mijloacele Mass-media n informareapopulaiei, este absolute

necesar o instituie care sa monitorizeze informaiaexpus publicului. Aceste

instituii creaz un regulament, ce impun anumiterestricii, limite, cenzuri.
Rolul acestui gen de instituie este s controlezetipul de informaie transmis
publicului larg i s impun o anumit decent ndomeniul Mass-mediei.
Explozia informationala la care asistam astazi a determinat transformarea
societatii industriale, caracterizata de dezvoltarea tehnologica si cresterea
productiei de bunuri materiale, intr-o societate informationala, marcata de
dezvoltarea vertiginoasa a mijloacelor de comunicatie in masa si a
tehnologiei informationale.
Pentru a sustine numeroasele procese de reglare pe care trebuie sa le
desfasoare, de la nivel molecular pna la scara sociala, organismul uman are
nevoie de ct mai multe informatii, ele reprezentnd, de fapt, materia prima
a creierului. Asa se explica, in mare masura, cresterea enorma a volumului
de informatii vehiculate in societatea contemporana. In acest sens,
organismul uman receptioneaza, cu ajutorul organelor sale de simt,
aproximativ 10 milioane de biti/secunda, din care circa 1 milion de biti sunt
trimisi in fiecare secunda spre sistemul nervos central, de unde sunt
canalizati sub forma de impulsuri nervoase ori de mesageri chimici, de-a
lungul sistemului de comunicatii al organismului uman, spre diferitele
aparate si organe a caror activitate va fi, astfel, adaptata la modificarile ce
au generat informatia respectiva.
Dimensiunea exploziei informationale. Mediul in care traiesc ii asalteaza pe
oameni cu un volum urias de informatii, ce depaseste capacitatea lor
normala de receptionare si prelucrare. Asa, de pilda, se apreciaza ca, la scara
mondiala, sunt publicate, anual, peste 100 000 de reviste stiintifice ce includ
cel putin patru milioane de articole, si peste un milion de carti, intr-un tiraj de
minimum opt miliarde de exemplare. Pe lnga lucrarile stiintifice, in lume
apar peste 400 000 de periodice, dintre care aproximativ 8 000 sunt
cotidiene, fiecare tiparit in peste 400 de milioane de exemplare. Traim,
asadar, intr-o adevarata societate mediatica, in care fluxul informational este
canalizat de circa un miliard de aparate de radio si tot attea televizoare,
peste un miliard de telefoane si cel putin 100 de milioane de telefoane
mobile, faxuri etc. Ca sa nu mai vorbim de cele peste 200 de milioane de PC,
dintre care 30% sunt conectate la internet; iar numarul site-urilor de internet
se dubleaza la fiecare cinci zile...
Solicitarea informationala a omului contemporan. Este evident ca explozia
informationala la care asistam influenteaza intr-o masura tot mai mare
activitatea profesionala a oamenilor si timpul lor liber. In prezent, numarul
angajatilor din industria informatiilor il depaseste cu mult pe al celor ce
lucreaza in ramurile industriale traditionale; chiar si cei neimplicati direct in
tehnologia informatiei lucreaza, cel mai adesea, la panouri de comanda, cu
aparate de control si sisteme automatizate informatizate. In ceea ce priveste
impactul informational asupra timpului liber, se apreciaza ca omul
contemporan isi petrece 1/3 din viata uitndu-se la televizor, ascultnd
radioul sau citind ziarele si ca, in decurs de 60 de ani, receptioneaza peste
50 de milioane de reclame.

Un loc tot mai important in viata omului il ocupa, in prezent, calculatorul. Se

apreciaza ca aproximativ 80% din informatiile lumii contemporane au fost
trecute de pe suportul analogic pe cel digital, ceea ce inseamna ca
ordinatorul si internetul au devenit o forma foarte frecventa de solicitare
informationala; aproximaiv 100 de milioane de persoane utilizeaza zilnic
internetul, prin intermediul caruia se transmit, anual, peste 610 miliarde de
e-mailuri.

Societatea informaional este societatea n care producerea i consumul

de informaie este cel mai important tip de activitate, informaia este recunoscut drept
resurs principal, tehnologiile informa iei i comunica iilor sunt tehnologii de baz, iar
mediul informaional, mpreun cu cel social i cel ecologic un mediu de existen
a omulu
Dimensiunile societii informaionale i a cunoasterii]

Social se aplic asupra ngrijirii sntii i protec iei sociale, democracra iei
sociale. (telemedicina, teleactiviti, telelucru, telealegeri, teleasigurare, etc.).

Educaional dezvolt competena de concepie i de lucru n regim

informatizat, gestionarea intelegent a proceselor (educa ie i nv mnt la distan ,
biblioteci virtuale, e-Teaching, e-Learning).

Ambiental care are impact asupra utilizrii resurselor i protec iei mediului
nconjurtor.

Cultural care are impact asupra conservrii i dezvoltrii patrimoniului,

dezvoltrii industriei (muzee, galerii de arta pe internet,digitizarea
informatiei:manuale digitizate, digitizarea patrimoniului national si international).

Economic care dezvolt noi paradigme ale economiei digitale i ale

economiei bazat pe cunoatere (e-Comer, e-Banking, e-Learning, e-Money, eTrading, achitare pe internet, afacere pe internet, etc.

Dezvoltarea impetuoas a tehnologiei informaiei a nsemnat trecerea ntr-o nou er, n

care cunoaterea devine un factor de progres vital, iar capacitatea de integrare a
sistemelor socio-umane este un obiectiv major, propriu acestui moment efervescent i
complex. Apariia sistemelor digitale de producere i transmitere a informaiei
influeneaz n mod hotrtor progresul uman i reprezint viitorul n orice domeniu al
vieii sociale.
Principial, analiznd lucrurile, constatm c revoluia tehnico-tiinific, nceput in a
doua jumtate a secolului trecut s-a transformat n revoluie informaional,
fundamentat pe trei mari piloni: globalizare, internaionalizare i transnaionalizare.
Fenomenul globalizrii informaionale este parte a fenomenului, cunoscut sub
accepiunea de globalizare, privit ca o form de organizare a principalelor tendine i

contrarieti, guvernante n lumea de azi. Globalizarea trebuie s nsemne dezvoltarea

armonioas a planetei trebuie s aib ctig de cauz n faa dezvoltrii capitalului care
trebuie s rmn doar un instrument de schimb, fr a-i subjuga pe oameni i nu o
entitate independent guvernat de propriile legi .
Prin globalizare, se poate intelege procesul de extindere a dimensiunii unui
fenomen (social, economic, stiintific, tehnic sau al informatiei) la nivelul
intregii planete.
Unul din domeniile majore ale globalizarii se refera la:
Globalizarea informatiilor, in sensul transmiterii aproape instantanee a
acestora prin televiziune, radio, internet, presa, telefon.
Viitorul apropiat va fi dominat de "noua economie" avand drept
resursa principala " imputurile de cunostiinte" si se bazeaza pe optimizarea
utilizarii resurselor materiale si umane.Nucleul acesteia este chiar internet-ul
care asigura transmiterea informatiilor in timp util in toate regiunile lumii. n
consecinta globalizarea este prezenta cu o intensitate sporita in toate
domeniile de activitate. Avantajele si dezavantajele sale sunt percepute doar
de un anumit segment al populatiei prin prisma propriilor interese.
Globalizarea poate fructifica din plin oportunitatiile si de a limita efectele
negative pe care le genereaza cu ajutorul si sprijinul specialistilor.
BIBLIOTECONOME s. f. Ramur a bibliologiei care studiaz formarea, administrarea i
organizarea bibliotecilor.
Bibliotecile nu sunt structuri imateriale, ele nu rerpezinta locuri de acumulare
pasiva in activitatea multiforma ce le caracterizeaz: achiziii, catalogare,
comunicare. Disponibilitatea reala a unui document este un element
primordial. Fara catalog, oricare ar fi forma sa, chiar si cea mai simpla
biblioteca nu-si ndeplinete funciile sale. De asemenea, in cazul in care
documentul nu rspundea cerinelor utilizatorilor, putea bloca lanul
transmiterii informaiilor. Performantele unei biblioteci se bazeaz pe un
numr mare de posibilitai precum politica de achiziii, organizarea
catalogului, orarul bibliotecii, modalitile de mprumut sau de multiplicare,
formele de organizare ale coleciilor, la care se aduga si cele de conservare.