Sunteți pe pagina 1din 2

Munii Carpai

Munii Carpai reprezint un lan muntos, aparinnd marelui sistem muntos central
al Europei. Carpaii cuprini ntre Bazinul Vienei (care-l separ de lanul alpin) i culoarul
Timocului (care l separ de Stara Planina, n Peninsula Balcanic) formeaz un arc cu o lungime
de 1500 km i limea maxim de 130 km, desfurndu-se pe 6 n latitudine i aproximativ 10
n

longitudine.

Munii

se

ntind

pe

teritoriul

opt

state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romnia i Serbia.


Carpaii se nfieaz ca fiind nite muni mijlocii sau scunzi, doar cteva sectoare
depind 2000 de metri n altitudine.
Cel mai nalt vrf al ntregului lan Carpatic este vrful Gerlachovsk, 2.655 m,
n Slovacia - Munii Tatra. n Polonia, cel mai nalt vrf este vrful Rysy (2.499 m), n Ungaria,
cea mai nalt altitudine se nregistreaz n vrful Kkes, de 1.014 m, n Ucraina cel mai nalt
este Vrful Hovrla (2.061 m), iar n Romnia este vrful Moldoveanu, 2.544 m, situat n Munii
Fgradin Carpaii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se
prezint sub forma unor suprafee ntinse, acoperite cu pajiti. Carpailor le aparine i cel mai
mare lan vulcanic din Europa. Alturi de rocile cristaline i eruptive o mare extensiune o au
rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpailor este continental, precipitaiile cresc n raport cu altitudinea iar
vegetaia este dispus n etaje (pajiti alpine sus, pduri de conifere i fget pe pante i pe
nlimile

mai

mici).

Din

munii

Carpai

izvorsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul,Siretul, Mureul, Oltul .a.


Carpaii

ncep

de

la Dunre lng Bratislava.

Ei

nconjoar Transcarpatia i Transilvania ntr-un semicerc larg, continu spre sud-est , i se


sfresc la Dunre lng Orova, nRomnia. Lungimea total a Carpailor este de 1500 km, iar
limea lanului montan variaz ntre 12 km i 500 km. Cea mai mare lime a Carpailor
corespunde cu cea mai nalt altitudine. Lanul muntos are cea mai mare lime n Depresiunea

colinar a Transilvaniei, i la poalele Munilor Tatra (cea mai mare nlime din Carpai,
cu Gerlachovsk tt, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la grania cu Polonia. Se
ntinde pe o suprafa de 190 000 km2 i, dup Alpi, e cel mai extins lan muntos din Europa.
Dei n mod obinuit se face referire la Carpai ca fiind un lan muntos, ei de fapt nu
formeaz un lan nentrerupt de muni. Mai degrab, const n cteva grupuri geologic distincte,
prezentnd o mare varietate structural ca Alpii. Carpaii, care doar n rare locuri depesc
altitudinea de 2500 m, nu prezint vrfuri stncoase, zone nzpezite extinse, gheari ntini,
cascade nalte, sau lacuri ntinse care sunt comune n Alpi. Nici o zon din Carpai nu este
inzpezit tot anul i nu prezint niciun ghear. Carpaii la altitudinea lor maxim, sunt la fel de
nali ca Alpii Orientali Centrali, cu care mparte un aspect, climat i flor comun.
Carpaii sunt separai de Alpi de ctre Dunre. Cele dou lanuri muntoase se ntlnesc
ntr-un singur punct: n Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpa ii de
lanul Munilor Balcani, la Orova.

Sursa: Wikipedia

S-ar putea să vă placă și