Viata oamenilor a fost si este amenintata de cele mai imprevizibile fenomene pe care le

comporta natura si activitatea complexa pe care acestia o dezvolta.

Asigurarile se practica inca din antichitate, acestea ivindu-se odata cu nevoile negustorilor
de a acoperi riscurile pierderii marfurilor, uneori a intregii averi, datorita pericolelor mari, piraterie,
furtuni si multe altele. La romani intalnim societati de binefacere unde se adunau bani ce urmau
sa acopere cheltuieli de inmormantare si intrajutorarea familiilor membrului care a decedat, acestea
fiind asemanatoare asigurarilor de viata.Egiptienii sunt cei care au creat un fond comun de
asigurare (de protectie), din care se acopereau pierderile suferite de mestesugarii care cotizau la
1

formarea fondului. Atat grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu
siguranta unui lucru implinit, cat si ideea de a suporta in comun pagubele produse a determinat
aparitia asigurarilor.Spre sfarsitul secolului al XVII-lea cresterea importantei Londrei ca si centru
comercial a dus de asemenea la aparitia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare
maritima). La finalul anilor 1680, Edward Lloyd a deschis o cafenea care nu peste mult timp a
devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutatori si capitanii de nave, si,
automat, o importanta sursa de informatii in domeniu. Acesta era locul principal de intalnire dintre
partile care doreau sa-si asigure navele si cele care erau dispuse sa subscrie riscurile aferente.
Astazi Lloyds of London reprezinta, ca structura, liderul pietei de asigurari maritime si alte tipuri
specializate.Asigurarea, asa cum este perceputa in zilele noastre are ca izvor de aparitie marele
incediu din Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. In urma acestui dezastru,
Nicholas Barbon a deschis primul birou pentru asigurarea cladirilor. In anul 1680, englezul a
infiintat prima companie de asigurari de incendii din Anglia, denumita The Fire Office.
Ce este asigurarea?
Toate activitatile omului sunt o aventurare in necunoscut. Indiferent cat de multa grija
acordam evitarii problemelor sau protectiei familiei si a bunurilor personale, riscul exista in viata
noastra aducand pierderi materiale si financiare. Riscul este elementul de baza de la care porneste o
asigurare.Oamenii au organizat o forma de protectie sub forma unor societati de asigurari care sa
functioneze in baza unei legislatii, a unor norme, principii economice si de protejare a persoanelor
ce consimt sa participe la aceste fonduri financiare.Apare astfel notiunea de asigurator - societate
de asigurari ce administreaza si asuma riscul de a despagubi in cazul producerii unui eveniment
cuprins in polita de asigurare si notiunea de asigurat, principalul initiator al conceptului de
asigurare, cel care plateste o prima de asigurare in raport cu bunurile asigurate.Asigurarea este o
forma de protectie bazata pe un contract, prin care o persoana fizica sau juridica care se va numi
asigurat, cedeaza anumite riscuri unei persoane juridice - asigurator, platind asiguratorului o suma
de bani numita prima de asigurare.Asiguratorul se obliga prin acesta contract sa plateasca
asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele prevazute in contract au loc.
Asigurarea este definita de conceptul de unire a unei comunitati de risc prin care membrii
comunitatii consimt sa contribuie financiar la formarea unui fond de asigurare si mai apoi la
suportarea in comun a pagubelor produse membrilor acestei comunitati.In schimbul primelor de
asigurare alocate unor fonduri speciale, asiguratorul accepta riscul unor despagubiri, in cazul in
care detinatorul politei va suferi un prejudiciu.Asiguratul prin despagubirile primite este repus in
situatia financiara pe care a avut-o inainte de producerea unui eveniment asigurat.Intr-un sens mai
larg asigurarea transfera riscul de la o persoana la un grup de persoane care astfel poate mai usor sa
compenseze financiar daunele suferite.
"New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor. Fara asigurari n-ar exista zgaraie-nori,
deoarece nici un muncitor n-ar accepta sa lucreze la o asemenea inaltime, riscand sa faca un
plonjon mortal si sa-si lase familia in mizerie; fara asigurari nici un capitalist nu ar investi milioane
pentru a construi astfel de cladiri, pe care un singur muc de tigara le-ar putea transforma in scrum;
fara asigurari nimeni nu ar circula cu automobilul pe strazi." (Henry FORD )

Operatiunile de asigurare realizate pe baze contractuale se desfasoara intr-un cadru numit piata
asigurarilor care este asadar locul unde se intalnesc cererea si oferta de asigurari.
Actori in piata asigurarilor:

- Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA)

- Societati de asigurare

- Intermediari:
o Agenti de asigurare
o Brokeri de asigurare
> Asistenti in brokeraj
- Clienti
Daca o persoana fizica sau juridica doreste sa devina intermediar in piata asigurarilor are doua
posibilitati: sa devina agent de asigurare sau asistent in brokeraj.
Rolul brokerilor in piata asigurarilor
In ultimii ani, tot mai multi consumatori se indreapta catre companiile de brokeraj. Aceasta
tendinta se datoreaza si crizei financiare. In acest context, fiecare client incearca sa reduca costurile
si sa achizitioneze polite la preturi cat mai mici si in conditii cat mai avantajoase.Clientii care
apeleaza la brokerii de asigurari au avantajul de a putea compara ofertele mai multor companii de
asigurari si de a alege varianta cea mai potrivita, adaptata la nevoile lor.
Spre deosebire de agentul de asigurari, brokerul reprezinta in aceasta piata interesele
clientului. In timp ce agentul unei societati de asigurari trebuie sa cunoasca foarte bine oferta
companiei la care lucreaza, un asistent in brokeraj trebuie sa cunoasca produsele de asigurari de la
toate companiile de profil pentru a-i putea oferi clientului sau cea mai buna oferta, atat din punct de
vedere financiar, precum si din punctul de vedere al riscurilor acoperite.
In urma discutiilor cu clientii, asistentii in brokeraj analizeaza nevoile acestora, apoi
construiesc solutii pentru acoperirea riscurilor respective, explica beneficiile produselor de
asigurare si apoi, dupa o comparare a produselor societatilor de asigurare, recomanda variantele
care li se potrivesc, explicand totodata corelatia riscuri beneficii costuri.
.
Evolutia pozitiva a segmentului de brokeraj demonstreaza ca asistentii in brokeraj isi
desfasoara activitatea cu profesionalism, contribuind la instruirea in domeniul financiar a populatiei
prin consilierea cetatenilor cu privire la necesitatea, rolul, importanta si avantajele asigurarilor.

Tipuri de asigurari
3

Asigurarile se impart in doua mari categorii: Asigurari de viata si Asigurari generale (non-viata).
.
Tipuri de asigurari de viata:

- Asigurare de deces

- Asigurare pentru supravietuire

- Asigurare cu acumulare de capital

- Asigurare mixta

- Asigurare unit linked

Tipuri de asigurari generale:

- RCA

- CASCO

- Asigurarea de locuinte

- Asigurari agricole

- Asigurari animale

- Asigurari medicale de calatorie in strainatate

- Asigurari medicale pentru straini rezidenti

- Asigurari de accidente si boala

- Asigurari de asistenta turistica

- Asigurari de aviatie

- Asigurari de bunuri in tranzit

- Asigurari de bunuri pe perioada transportului (CARGO)

- Asigurari de bunuri persoane fizice

- Asigurari de bunuri persoane juridice

- Asigurari de constructii montaj

- Asigurari de credite si garantii

- Asigurari de incendiu si alte calamitati naturale

- Asigurari de mijloace de transport

- Asigurari de persoane

- Asigurari de pierderi financiare

- Asigurari de raspundere civila

- Asigurari de risc financiar

- Asigurari de sanatate
- s.a.
Fondul de Garantare
Fondul de Garantare furnizeaza protectie de ultima instanta pentru asigurati, beneficiarii asigurarii,
precum si terte persoane pagubite, in cazul in care o societate de asigurare este declarata in stare de
insolvabilitate si nu mai este in masura sa isi indeplineasca angajamentele asumate prin contractele
de asigurare incheiate.
.
Fondul se constituie prin contributia tuturor societatilor de asigurare si efectueaza plati de
despagubiri si sume asigurate catre creditorii de asigurari ai societatilor de asigurare aflate in
faliment. Platile pot fi efectuate catre creditorii de asigurari numai daca acestia depun o cerere in
acest sens si prezinta toate documentele solicitate potrivit legislatiei in vigoare.
4

.
Fondul de Garantare este administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, prin
Departamentul Fond de Garantare care face parte integranta din structura organizatorica a
Comisiei.

Operatiunile de asigurare realizate pe baze contractuale se desfasoara intr-un cadru numit

piata asigurarilor care este asadar locul unde se intalnesc cererea si oferta de asigurari.
Piata are urmatoarele caracteristici:
a. dimensiunea pietei;
b. cadrul organizational;
c. structura si modul de realizare a concurentei.
a1. Dimensiunea pietei este determinata de marimea cererii de asigurare. Aceasta cerere de
asigurare este influentata de puterea economica a persoanelor fizice si juridice asigurabile si de
convingerea acestora fata de utilitatea asigurarii prin organizatii specializate.
Dimensiunea pietei se exprima prin urmatorii indicatori:
- numarul contractelor incheiate intr-o anumita perioada;
- valuarea anuala a primelor de asigurare;
- cuantumul sumelor asigurate intr-o anumita perioada;
- valoarea totala a angajamentelor asumate de asigurator la un moment dat.
b1. In legatura cu cadrul organizational al pietei:
Ofertanti societati comerciale de asigurare-reasigurare
- organizatiile de asigurare de tip mutual
- asociatiile de asigurare.
Societatile de asigurare, potrivit legislatiilor din fiecare tara, pot avea capital de stat, privat sau
mixt si pot functiona ca societati pe actiuni sau SRL functionand pe criteriul obtinerii unui anumit
profit.Organizatiile de asigurare de tip mutual functioneaza pe principiul mutualitatii conform
statutelor efectuand operatii de intrajutorare pentru membrii lor si neavand ca scop obtinerea de
profit. Ca asigurati, membrii organizatiilor mutuale contribuie la constituirea fondului comun de
asigurare cu o contributie stabilita, din aceste fonduri fiind acordate indemnizatiile.Asociatiile de
asigurare sau tontine sunt constituite de un grup de persoane fizice pentru o perioada de timp
determinata de 10-20 ani, membrii acestei organizatii aducand o cotizatie anuala la fondul comun,
cotizatie care este variabila in functie de varsta. Aceste organizatii sunt constituite dupa caz pentru
supravietuire sau pentru deces iar la sfarsitul perioadei suma rezultata din cotizatiile capitalizate se
imparte intre supravietuitori sau urmasi.
c1. Structura si modul de realizare a concurentei
Piata asigurarilor este impartita in subpiete in functie de tipul de asigurare practicat iar
concurenta perfecta se manifesta numai intre societatile de asigurare cu portofoliul de asigurare
omogen sub aspect structural, ca atare piata fiind segmentata in ceea ce priveste oferta.
2. Organizarea activitatii serviciilor de asigurari
Potrivit legislatiei in vigoare, pe teritoriul Romaniei functioneaza societati de asigurari, de
asigurare-reasigurare si societati de reasigurare si de asemenea intermediari de asigurari cu capital
de stat sau privat care functioneaza ca SA sau SRL .
5

Legea 47/91 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor si
Legea 136/95 privind societatilor de asigurare-reasigurare.
Prin hotararea de guvern 1279/90 a fost desfiintat incepand cu 1 ian 1991 fostul ADAS, activul si
pasivul acestuia fiind preluate pe baza balantului contabil de catre trei soc. pe actiuni: ASIROM,
ASTRA si TAROM (care este o societate de constatare si lichidare a daunelor pentru raspunderea
civila externa, cartea verde).
Continutul prevederilor:
- Participarea capitalului strain in aceste societati este posibila prin asocierea cu persoane fizice sau
juridice romane sau prin intermediul unor reprezentante legale.
- Societatile de asigurare-reasigurare cu capital privat se constituie din initiativa unor persoane
fizice sau juridice pe baza unei documentatii ce urmeaza a fi avizata de catre organismul de
supraveghere a acestor tipuri de activitati.
- Memoriul de fundamentare a obiectului de activitate si al suportului financiar al acesteia.
- Contractul de societate
- Statutul societatii si declaratia cu privire la capitalul social subscris si varsat.
Aceasta documentatie avizata de organismul la care ne-am referit va fi supusa hotararii
judecatoresti in vederea abilitarii.
3. Supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare
Atribuii i competene A.S.F.
Prevederi generale
(1) A.S.F. i exercit competenele cu responsabilitate, n mod transparent cu
respectarea prevederilor art. 19.
(2) A.S.F public i actualizeaz permanent, pe website-ul propriu, urmtoarele informaii:
a) textele actelor normative aplicabile domeniului asigurrilor i link-urile ctre
prevederile legale definite conform anexa nr. I seciunea B punctul 26;
b) criteriile, metodele i instrumentele elaborate conform art. 8 alin. (5), utilizate n
procesul de supraveghere descris la art. 34;
c) datele statistice agregate privind principlale aspecte aferente cadrului general de
prudenialitate;
d) modul n care sunt exercitate opiunile menionate n prezenta parte;
e) obiectivele urmrite n procesul de supraveghere, principalele funcii i activiti din
cadrul acestuia.
(3) A.S.F. adopt msuri preventive i corective, de natur administrativ sau financiar, aplicate
att societilor, ct i conducerii acestora, n vederea asigurrii respectrii de ctre acestea a
prevederilor legale, att din Romnia, ct i din statele membre n care activeaz.
(4) n plus fa de informaiile prevzute la art. 37, A.S.F. are competena de a solicita societilor
toate documentele i informaiile necesare derulrii procesului de supraveghere, inclusiv proceseleverbale ale edinelor conducerii i ale comitetelor instituite, i efectueaz controale la sediul
acestora, aplicnd principiul proporionalitii.
(5) n cadrul procesului de supraveghere, dac este necesar, A.S.F. poate dezvolta instrumente
cantitative pentru a putea evalua capacitatea societilor de a face fa unor evenimente sau unor
6

modificri viitoare ale condiiilor economice care ar putea avea efecte nefavorabile asupra situaiei
financiare globale; de asemenea, A.S.F. impune societilor s efectueze toate testele pe care le
consider necesare n acest scop.
(6) A.S.F. i exercit competenele prevzute la alin. (3) - (5) i n cazul activitilor externalizate
de ctre societi.
(7) n exercitarea atribuiilor menionate la alin. (3) - (6), A.S.F. emite acte individuale i dac este
cazul, apeleaz la instanele judectoreti.

Piata asigurarilor din Romania

Piata asigurarilor reprezinta un cadru reglementat in care se desfasoara operatii de
asigurare realizate de baze contractuale.Pe aceasta piata se intalneste cererea de asigurare
care vine din partea persoanelor fizice sau juridice asigurabile,si oferta de asigurare
sustinuta de organizatii specializate ,autorizate sa functioneze in acest domeniu.
Cererea de oferta vine din partea persoanelor fizice si juridice care doresc sa incheie
diverse tipuri de asigurari si constituie un element hotarator in stabilirea dimensiunilor
pietei.
Cererea potentiala de produse de asigurare este mare in tara noastra, datorita
populatiei numeroase a Romaniei,dar cererea efectiva este redusa, datorita puterii de
cumparare precare a populatiei si a convingerii scazute a acesteia in legatura cu utilitatea
asigurarii.Cerea de asigurare se concretizeaza in contracte de asigurare,dupa confruntarea
cu oferta.
Oferta de asigurare vine din partea societatilor specializate, autorizate sa functioneze in
acest domeniu si capabile, din punct de vedere financiar, sa desfasoare o astfel de
activitate.Piata asigurarilor: piata cu concurenta perfecta sau imperfecta
Diferenta dintre cele doua piete este concurenta.
Dimensiunea pietei asigurarilor se determina cu ajutorul unor indicatori, cum ar fi:
-numarul contractelor incheiate in perioada de referinta
-numarul politelor in vigoare
-valoarea anuala a primelor de asigurare
-cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta
-valoarea totala a angajamentelor asumate de societatile de asigurari la un moment dat
-ponderea asigurarilor in PIB si in PNB
-ponderea in ocuparea fortelor de munca
-ponderea pe piata capitalului de imprumutat
-eficienta folosirii capitalului si a fortei de munca

Brokerajul romanesc
Nivelul n scdere al volumului total de prime subscrise din piaa din Romania,
precum i noile reglementri cu privire la termenul de decontare a banilor de la
intermediarii n asigurri la companiile de profil au creat premisele pentru apariia unor
tensiuni n pia. Astfel, pe msur ce rolul brokerilor este n cretere, att din punct de
vedere al consultanei oferite clienilor, ct i din perspectiva ponderii primelor
intermediate n total pia de asigurri, impactul modificrilor legislative este unul
semnificativ.
n acest moment, nu exist un conflict de interese ntre asigurtori, brokeri i clieni
i lucrurile nu sunt att de complicate precum s-ar crede. Aceasta trebuie s fie o relaie
de tip win-win-win i s duc la rezultate foarte bune pentru toate cele trei pri
implicate, a declarat Bogdan ANDRIESCU, Preedintele UNSICAR, n deschiderea Zilei
8

Brokerilor.
Cristian FUGACIU, Director General al MARSH Romnia, susine c un conflict de
interese generalizat nu exist, ceea ce se vehiculeaz referindu-se la remunerarea
brokerilor. Brokerul presteaz servicii ctre client i este remunerat de ctre compania de
asigurare. Interesul clientului este reprezentat, asigurtorul este ajutat s i promoveze
produsele pe pia, toat lumea ar trebui s ctige. Uneori ns apare o concuren
ntre brokeri i asigurtori, care nu are efecte pozitive. Unele societi cred c atunci
cnd este implicat un broker este mai dificil s i promoveze produsele i s i pstreze
clienii. Dar ntr-o pia de asigurri dezvoltat i matur, aceast colaborare este
absolut necesar.
Cred c, n ceea ce privete conflictul de interese, este vorba de o mentalitate cu care
brokerii trebuie s se confrunte, pentru c nainte majoritatea primelor erau ncasate de
ctre asigurtor, iar brokerii erau vzui ca nite concureni. Cifrele ne arat clar c
trendul este favorabil dezvoltrii pieei de brokeraj, deoarece serviciile pe care un broker
le poate oferi unui client sunt mai dezvoltate dect cele oferite de asigurtor. Nu ar trebui
s existe o incompatibilitate, pentru c toi suntem aici s deservim clientul i s facem i
un profit, a declarat Ina CRUDU, Director de Vnzri, ASTRA Asigurri.
i Iulius BUCA, Directorul General al EUROINS, consider ca piaa brokerilor din
Romnia se ndreapt spre o cretere corespunztore. Brokerii vor fi din ce n ce mai
importani i fr ei piaa asigurrilor nu se va putea dezvolta la fel de uor. n ceea ce
privete relaia asigurtor-broker, eu cred c problemele sunt de domeniul trecutului i
c toi asigurtorii au nvat s trateze profesionist aceast relaie, susine acesta.
Totui, exist un conflict de interese ntre broker i asigurtor sau ntre broker i client
deoarece exist cazuri n care, n special pe polie complexe, se primesc cereri de ofert
diferite pentru acelai client de la mai muli brokeri. Un exemplu ar fi pentru asigurrile
de construcii-montaj. ns, atunci cnd asigurtorii fac front comun s lucreze n
interesul clientului, totul se ncheie cu bine. Trebuie s avem n vedere c este o perioad
cnd toi asigurtorii ncearc s i maximizeze profitul i s reduc din costuri prin
centralizare. De aceea, consider ca pn la sfritul acestui an, cnd primii 10
asigurtori din pia vor vinde 80% din produse n mod electronic, aceast situaie va fi
rezolvat, a declarat Gabriel OLTEAN, Director Vnzri, BCR Asigurri.

EVOLUIA PIEEI ASIGURARILOR I REASIGURARILOR

DIN ROMANIA
In anul 2015 pe piata asigurarilor activeaza 36 societati de asigurare autorizate in
Romania astfel :
- 20 de societati cu activitate de asigurari generale,
- 8 societati cu activitate de asigurari de viata,
- 8 societati cu activitate compozita.
De asemenea, un numar de 10 societati de asigurare din Uniunea Europeana
desfasoara o activitate de asigurare prin sucursale in Romania, in baza dreptului de
stabilire. Concurenta societatilor de asigurare din Romania vine si din partea societatilor
9

de asigurare din state membre care subscriu in baza dreptului de libera prestare de
servicii. Conform ultimei analize efectuate, 4,8% din primele brute subscrise pe teritoriul
Romaniei au fost subscrise de societati din state membre, in baza dreptului de stabilire
sau a libertatii de a presta servicii.Volumul total al primelor brute subscrise in trimestrul I
2015 a fost de 1.972.292.971 lei, n crestere cu 7,39% fa de trimestrul I 2014.
Cresterea volumului de prime brute subscrise in trimestrul I 2015 fata de trimestrul I
2014 s-a inregistrat atat la asigurarile de viata (7,59%) cat si la asigurarile generale
(7,34%), ponderile asigurarilor generale si a celor de viata in total prime brute subscrise
manifestand o stabilitate in timp:
trim I 2010 trim I 2011 trim I 2012 trim I 2013 trim I 2014 trim I 2015
Asig gen 78,76%

76,38%

77,08%

76,94%

79,35%

79,31%

Asig viata 21,24%

23,62%

22,92%

23,06%

20,65%

20,69%

Activitatea de intermediere
Pentru trimestrul I 2015 au fost centralizate datele de la 429 de brokeri de asigurari
care au transmis raportari privind veniturile din prime brute intermediate.Veniturile
realizate de acestia din activitatea de intermediere in primul trimestru al anului
2015 au fost grupate astfel:
- din activitatea de intermediere asigurari generale 232.759.245 lei, pentru un volum de
prime intermediate de 1.255.425.594 lei ;
- din activitatea de intermediere asigurari de viata 7.297.624,8 lei, pentru un volum de
prime intermediate de 31.898.760 lei.
In concluzie, aproximativ 97% din activitatea brokerilor consta in intermediere pentru
clase de asigurari generale.
Ca si in cazul societatilor de asigurare, in cazul asigurarilor generale clasele B3, B8 si
B10 sunt majoritare, ponderea veniturilor brokerilor de asigurare (peste 82%) fiind
aferente intermedierii asigurarilor pentru aceste clase de asigurari.Pentru asigurarile de
viata, peste 99,5% din veniturile realizate de brokeri sunt aferente subscrierilor de polite
aferente claselor I, III, B1 si B2.

10

Clasamentul primelor 10 companii de asigurare

din Romania pentru T1 2015

COMPANIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Top 10 - Total piata

ALLIANZ-TIRIAC
ASTRA Asigurari
OMNIASIG VIG
EUROINS Romania
GROUPAMA Asigurari
ASIROM VIG
NN Asigurari de Viata
CARPATICA Asig
GENERALI Romania
CITY Insurance

Top 10 - Asigurari de viata

COMPANIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.

NN Asigurari de Viata
METROPOLITAN Life (e)
BCR Asigurari de Viata VIG (e)
ALLIANZ-TIRIAC
ASIROM VIG
BRD Asigurari de Viata

GENERALI Romania
7.
8. AEGON Romania
9. GROUPAMA Asigurari
10. GRAWE Romania

PBS
mil. RON
153
52
51
26
24
22
20
15
12
11

Top 10 - Asigurari generale

COMPANIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

PBS
mil. RON
273
249
238
187
184
163
153
139
118
92

ALLIANZ-TIRIAC
ASTRA Asigurari
OMNIASIG VIG
EUROINS Romania
GROUPAMA Asigurari
ASIROM VIG
CARPATICA Asig
GENERALI Romania

11

PBS
mil. RON
247
246
238
187
172
139
139
98

9. CITY Insurance
10. UNIQA Asigurari

92
89

Clasamentul primelor 10 companii de brokeraj

din Romania pentru T1 2015

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Top 10 - Brokeri de asigurare

PRIME BRUTE
COMPANIE
INTERMEDIATE
mil. RON
MARSH Romania
94
SAFETY Broker
91
TRANSILVANIA Broker
63
DESTINE Broker
54
INTER Broker
50
DAW MANAGEMENT
45

PORSCHE Broker
7.
8. CAMPION Broker
9. AON Romania
10. MILLENIUM Insurance Broker

12

35
34
24
22

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.

www.bursaasigurarilor.ro
www.listafirme.ro
www.primm.ro
www.1asig.ro
www.asfromania.ro

13