CURS 6

13.03.2014
SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
AUSCULTATIA CONTINUARE

AUSCULTATIA este cea mai importanta din examenul clinic obiectiv al aparatului
cardiovascular.
Un suflu ausculatator poate sa apara si la oameni perfect sanatosi sau poate trada o
valvulopatie severa. De aceea , de fiecare data cazul trebuie incadrat in context clinic, si sa fie
folosite toate argumentele.
Suflurile se impart in :
1. SUFLURI ORGANICE
2. SUFLURI FUNCTIONALE
1. SUFLURILE ORGANICE :
- au totdeauna semnificatie patologica si apar ca o consecinta a unor leziuni valvulare ,
septale sau vasculare
2. SUFLURILE FUNTIONALE se impart in 3 categorii:

Sufluri organo-functionale : au semnificatie patologica, dar afectarea nu este la

nivelul cuspelor ci a celorlalte structuri. In acest fel realizandu-se o inchidere
incompleta

Sufluri functionale: NU tradeaza afectarea aparatului valvular, ci reprezinta o a

debitului sanguin ce strabate valva respectiva.
-sunt sufluri ejectionale
-se intalnesc cel mai adesea in sindroamele hiperkinetice( au caracter reversibildispar cu
cauza care le-a declansat, de exemplu in sindroamele febrile)

Sufluri anorganice (fara nicio semnificatie patologica in niciun context) apar la

indivizii normali ( cel mai adesea in perioada de crestere) = este suflu care ii baga in
panica pe medicii de familie
-sunt in general sufluri de turbulenta
-cauzate de modificarea pozitiei cordului in timpul perioadei de crestere(crestere prea
rapida si inima nu a avut timp sa se adapteze) in interiorul coloanei de sange o mica
tubulenta, un pic vartej.
Ce descriem la un suflu :
1. LOCALIZARE : discutam de 2 localizari : - de focar
- in ciclul cardiac ( nu se refera la sistola
si diastola, ci la cat ocupa din sistola si diastola)
2. INTENSITATE
3. TONALITATE
4. TIMBRU
5. IRADIERE (! Vezi focare de ausculatati si iradiere)
1

6. RASPUNS la manevre specifice (!! NU totdeauna intensitatea mare este si locul in

care suflul este generat: ex. la auzirea unui suflu in focarul tricuspidian mai bine
decat in cel mitral nu inseamna ca s-a format in focarul in care se aude mai
intens)
TIPURI DE SUFLURI :
1. Focarul MITRAL :
Sistolic : insuficienta mitrala
Diastolic : stenoza mitrala
2. Focarul TRICUSPIDIAN
Sistolic : insuficienta tricuspidiana
Diastolic : stenoza tricuspidiana
Suflul SISTOLIC :
- suflul care apare intre zgomotul I si zgomotul II
-localiare in ciclul cardiac : telediastola ( mai poarta numele de presistola)
-daca nu se poate face diferenta intre sistola si diastola , NU ezitati sa puneti mana pe puls
(de preferat pe pulsul carotidian, deoarece la radiala deja se scurge un interval de timp)
-secretul auscultatiei consta in perceperea unui singur element
1. In functie de LOCALIZAREA in ciclul cardiac acestea pot fi :
Suflu SISTOLIC
Sufluri de reguritare (de reflux): IM,IT(insuficienta mitrala+tricuspidiana)
Sufluri de ejectie :SA, SP(stenoza aortica+pulmonara)
Suflul DIASTOLIC :
Sufluri de regurgitare : insuficienta aortica+pulmonara
Sufluri de umplere (uruituri) : stenoza mitrala+tricuspidiana
2. INTENSITATEA: se va folosi totdeauna unul din termenii :
- slab
-moderat
-intens
- foarte intens
N.B La acelasi pacient, intensitatea poate varia avand legatura cu contextul clinic
In stabilirea intensitatii , cel mai adesea, se foloseste clasificarea in 6 grade :

GR.I : suflu dificil de auscultat si care de obicei, la trecerea de rutina scapa de

auscultatie. Poate aparea asezand pacientul intr-o pozitie in care sa intensifice suflul.
( ex: decubit dorsal nimic, decubit lataralsuflul)
GR.II: sufluri de intensitate mica, dar audibile in pozitie normala
GR.III/IV: sufluri de intensitate moderata si care foarte frecvent se insotesc de freamat
temporar
GR.V : sunt sufluri foarte intense, audibile in orice pozitie chiar daca nu este pozitie de
focar. Se ausculta strict pe regiunea corespunzatoare focarului de auscultatie si zonelor
de iradiere.
GR.VI: sunt audibile la distanta, depasind arealul auscultator cardiac.

3. TONALITATEA
- inalta
2

-medie
-joasa
4. TIMBRU : cel mai adesea in descrierea lui se intalnesc termene de comparatie
Timbru ca tasnitura de aburi (ca trenul in gara): in insuficienta mitrala
Timbru razator: in stenoza aortica
Timbru muzical(asemenea unei melodii scurte): in rupturile de cordaje
Timbru piolant(care piuie)
5. IRADIEREA

6. MANEVRE SPECIFICE

ORTOSTATISM
APNEE POSTEXPIR
APNEE POST INSPIR

Accentuare

Diminuare

Cardiomiopatia
hipertrofica obstructiva
(CMHO) ; IA,SA,SP
Valvulopatii mitrale
IM,SM

galopurile

EFORT DINAMIC

Valvulopatii
tricuspidiene
IT,ST
SM

EFORT IZOMETRIC

IA,IM,uneori SM

SA

POZITIA SQUATTING
(PE VINE)

IA,IM,SA si galopurile

CMHO- sufluri subvalvulare

aortice

RIDICAREA MB.
INFERIOARE

Galopurile

SUBS. ADM.
VASOPRESOARE

IM,IA

NITRAT DE AMIL

SA

IM,SM,IA

Galop : asezam pacientul la marginea patului, se apleaca inainte si sa incerca sa ridice

picioarele.
NB: Uneori nu am folosit termenii de IM,SM ci termenul de valvulopatii(pt ca exista situatia
cand valvulopatia poate fi asociata adica SM cu IM. ( !! ex de intrebare din tabel )
Sufluri SISTOLICE:

Suflurile de regurgitare au urmatoarele caracteristici:

-sunt in general holosistolice(ex: merosistolice in IM)
3

-sunt intense ( spre GRIII/IV, exceptional de rar GR.V si pot fi insotite de freamat)
-tonalitate medie, inalta
-timbru in tasnitura de aburi
-manevre specifice de focar

Suflurile ejectionale(SA,SP)
-sunt merodiastolice(pentru ca nu ocupa decat sistola izometrica)
-de obicei intense sau foarte intense(GR.IV,V,VI)
-tonalitate medie sau joasa
-timbru razator
-manevre specifice
Sulfuri DIASTOLICE :
Sufluri de regurgitare(I.sigmoidiana,IA,IP)
-sunt merodiastolice
-sunt de intensitate mica
-tonalitate inalta(de foarte multe ori sunt descrise ca timbru aspirativ)
-metode specifice
Sufluri de umplere(SM,ST) :
-sunt merodiastolice
-intensitate variabila
-tonalitate joasa( frecvent insotite de freamat)
- timbru aspru razator
-manevre specifice de focar
NB. Suflurile de umplere diminua la apasarea stetoscopului!
Sufluri CONTINUE :
-incep in sistola si se continua in diastola
-semnifica scurgea sangelui intr-un singur sens, atat in sistola cat si in diastola
-este tipic in persistenta de canal arterial
-alte cauze :
fistule de aorta sau ramuri de artera pulmonara
fistule arterio-venoase ( ex:coronariene in timpul unei manevre de cardiologie
interventionala
venoase(anorganice sau anemice, ce au localizare in regiunea cervicala)
SUFLURI FUNCTIONALE
SUFLURI ORGANO-FUNCTIONALE:
-au caracter intermitent
-se produc de obicei in sistola, cu exceptia GRAHAM STEEL in IP
-intensitate medie
-iradiere tipica focarului
-nu se insostesc de freamat(sau sunt foarte rar insotite)
NB: Prezenta freamatului tradeaza organicitatea suflului( de obicei arata ca, componenta
organo-functionala a fost precedata de una organica. (ex : pacient cu IM fara semnificatie
deosebita , dar la un moment dat se suprasolicita VS care se dilata si tractioneaza de inelul
mitral se accentueaza )

-sunt variabile in timp, in functie de starea clinica(ex: IM organo-functionala prin dilatarea VS

cauzata de o tulburare de ritmcontrolam tulburarea de ritmajunge la normal
VSdiminuarea pana la disparitie
SUFLURI FUNCTIONALE PROPRIU-ZISE:
-asemanatoare anorganice ( sunt mai intense ca acestea)
-se intalnesc in sindroamele hiperkinetice, iar unele pot aparea in cardiopatii congenitale cu
sunt stanga- dreapta
-dispar odata cu cauza care le-a generat
-in sistola se ausculta mai bine in aria pulmonara, iar in diastola in aria mitrala si tricuspidiana
-tradeaza o valva normala(cu exceptia : suflul AUSTIN FLINT-are conditie obligatorie existenta
unei leziuni organice de tip IA)
SUFLURI ANORGANICE:
-sunt cele care nu conteaza
-se percep mai bine mezocardiac si in aria pulmonara
-sunt de intensitate mica(GR.I/II)
-nu ao NICIODATA freamat
-nu iradiaza
-au o mare variabilitate: -dispar in inspir profund
-dispar in ortostatism
-conteaza momentul examinarii(pentru ca se schimba pozitia
hemodinamica)
FRECATURA PERICARDICA ( se poate ausculta ):
-apare ca punte de fibrina intre epicard si sacul pericardic propriu-zis
-se ausculta cel mai bine mezocardiac, localizarea lor fiind legata de locul unde se formeaza
puntile de fibrina
-in ceea ce priveste legatura se ausculta calare pe zgomotele cardiace = preced ZGI, il
insotesc,urmeaza ZG I/ , apoi preced,insotesc,urmeaza ZG II
-intensitatea este variabila ( de la foarte slabe pana la foarte intense)
-tonalitate variabila
-timbru : mototolirea sau atingerea unei bucati de matase; zgomot de piele noua;
strangerea in mana a unei bacnote de hartie/zapezii sau saua noua sub calaret
-nu iradiaza (se naste si moare pe loc), daca este audibila pe suprafata mare tradeaza si
prinderea pleurala, de altfel pericardita izolata este extrem de rara si cel mai adesea este
insotita si de afectare pleurala pleuropericardita ( procesul inflamator pericardic se intinde
peste pleura)
-manevre specifice : - se accentueaza la apasarea cu stetoscopul
-se accentueaza cu pacientul in pozitie sezanda
-variabila in timp
-intensitatea este criteriu de stabilire terapeutica
Exista si SUFLURI ARTIFICIALE:
-apar cand se intervine asupra cavitatilor cardiace (de ex: proteze valvulare,pace maker)
NB. Modificarea sunetului de proteza atrage atentia asupra modificarilor conditiilor protetice ,
deci modificarea sunetului atrage atentia chiar inaintea manifestarilor clinice.
Protezele metalice : - produc zgomot la inchiderea/deschiderea lor
- bile in cusca
Protezele biologice NU au zgomote cardiace artificiale, dar pot ramane cu un usor deficit.
Fonocardiografia este o conditie de baza pentru toti pacientii cu proteze.
Pace-maker : -zgomot extracardiac
-click sistolic
-suflul sistolic tricuspidian
5

VALVULOPATII = proasta functionare a aparatului valvular

BOALA AORTICA = dubla leziune aortica