Inca din 1950 numeroase studii epidemiologice au fost efectuate la nivel mondial pentru a

evalua asocierea intre calitatea apei de agrement si efectele negative asupra sanatatii .
De exemplu: simptome g.i. infectii oftalmice, iritarea tegumentului, infectii otice, infectii ale
nasului si gatului precum si boli respiratorii.
Rata acestor efecte negative este mai mare pentru innotatorii de performanta.
Rezultatele studiilor efectuate asupra apelor marine in hong kong si germania au demonstrat
faptul ca este foarte greu de interpretat daca sursa contaminarii este umana sau non-umana.
Agentia pentru protectia mediului din U.S afirma faptul ca sursele de contaminare fecale nu
reprezinta un criteriu de diferentiere in cazul calitatii apei.In 2012 calitatea apei este considerata
o problema importanta deoarece a fost constat faptul ca apele afectate de surse fecale non umane
este la fel de periculoase ca cele afectate de surse fecale umane.
Clasificarea calitatii apei (conform OMS) ar trebui sa se bazeze pe premiza interpretarii in
combinatie cu prezenta sau absenta contaminarii fecalelor umane a masurarii indicelui bacterian
de contaminare .
In fapt OMS afirma ca datorita barierei de protectie specifica speciei, densitatea patogenilor ce
afecteaza sanatatea publica sunt mai scazute in cazul contaminarii cu fecalele animalelor in
comparatie cu cele ale oamenilor prin urmare exista un risc semnificativ scazut pentru sanatatea
umana.
2. Metode
O abordare QMRA-a fost pentru a prezice riscul estimat de infecie i boal de la ingestia de ap
de agrement, care se presupune a fi contaminate cu materii fecale de la o serie de surse umane i
non-umane (bovine, porc, pui i fecale pescru). Riscurile estimate au fost calculate pentru un
corp de ap ipotetic care este sufficient de contaminat de la fiecare sursa, astfel nct densitile
medii geometrice FIB sunt in criteriile de agrement marin i apelor dulci (35 cfu 100 ml 1
enterococi i 126 cfu 100 ml E. coli ). Studiile epidemiologice indic faptul c aceste densiti ar
duce la tarife extrem de credibile bolilor gastro-intestinale (HCGI) de aproximativ 0.01-0.02
pentru apele afectate de eflueni tratati. Dei efluentul primar ne-dezinfectat este rareori deversat
n apele de agrement n SUA, aceast surs de contaminare cu fecale a fost inclusa aici pentru a
evalua implicaiile poteniale pentru sntate ale efluentului prost tratat, scurgeri de canalizare
i / sau sisteme septice care functioneaza prost.
2.1. Agenii patogeni inclusi
Acele patogenii folosite n acest studiu includ Norovirus, Cryptosporidium spp, Giardia lamblia,
Campylobacter jejuni, Salmonella enterica i E. coli. mpreun, acesti agenti patogeni alctuiesc
o mare parte din toate bolile non-alimentare suportate de ageni patogeni cunoscui n SUA,
reprezentative pentru soarta i transportul altor ageni patogeni cu potenial de ngrijorare, din
calea nmaritima de expunere . Utilizarea agenilor patogeni de referin este o practic acceptat

n domeniul QMRA, pentru a reprezenta posibile transformri n mediu i transportul de membri

din fiecare grup microbian, precum i natura infecioas cunoscuta de membri din fiecare grup
(OMS, 2004). n acest studiu, doar un virus de referin, Norovirus, a fost selectat pentru surse
umane de contaminare, cum ar fi locul de munca anterior, indicat ca reprezentat dominant al
riscului de boli grastro-intestinale, notul n apele afectate de eflueni secundari tratati, apele
uzate dezinfectate .
2.2. Populaia inclusa
Riscurile la nivel individual pentru nottorii din populatia generala au fost luate in considerare.
Cu toate acestea, riscurile cu care se confrunt copiii pot fi diferite de cele cu care se confrunt
adulii, din cauza diferitelor momente de contact cu ap, diferitelor ingestii de apa, precum i
susceptibilitatea diferita la infecie, pentru anumii ageni patogeni. Susceptibilitatea la infecii
poate fi, de asemenea, n mod substanial diferita pentru imunocompeteni i imunocompromii.
Avnd n vedere lipsa de date cu privire la diferenele dintre sub-populaii i populaia general
precum i numrul limitat de relaii doz-rspuns pentru sub-populatiile sensibile, nu ne adresam
n mod specific copiilor sau alte sub-populaii potenial sensibile.
2.3. Rezultatele de sntate
Rezultatele de sanatate au fost mai nti estimate ca infectii, pentru fiecare agent patogen de
referin , ca urmare a ingestiei de ap n timpul de recreere , apoi, condiionat de infecie, ar fi
boala Gastro Intestinala. Alte rezultate poteniale de sntate , prin contactul primar (inhalare,
expunerile conjunctive, cutanate) nu au fost incluse n aceast analiz, nu au fost rezultate
severe nici prin expunerea la ageni patogeni enterici. De exemplu, E. coli, infectii ce pot duce la
simptome variate, de la boala gastro- intestinala uoar, pana la diaree cu snge i sindromul
hemolitic uremic (SHU). Copiii mici i immunocompromisi prezinta cel mai mare risc pentru
SHU.
2.4. Scenarii modelat
Dozele patogene de referin au fost derivate, ca o funcie a densitii indicatorului de fecale din
apa, din fiecare dintre sursele specifice cum este descris de Schoen i Ashbolt (2010). Calculul
dozei patogene se bazeaz pe eantioane independente Monte Carlo din gamele observate de
patogeni i indicatoare fecale de densiti din deeuri fecale. Acest system de esantioane nu are
nevoie de o relaie specific ntre indicator i agentul patogen fecale sau n apa receptoare.
Analize separate au fost efectuate pentru a prezice riscul de ageni patogeni pentru corpuri de apa
la nivelurile specificate de ORL sau CE. Trei scenarii (ruleaza) au fost simulate, reprezentnd o
gam de interpretri posibile ale datelor disponibile. Fiecare centrare a fost unica n raport cu doi
parametri incerti, prevalena infeciei n rndul persoanelor fizice sau probe ISrp i fracia de
tulpini umane-infecioase pentru fiecare dintre agenii patogeni de referin din surse non-umane.

Mana 1 reprezint ipotezele de sntate de protecie mai conservatoare, urmat ulterior de

Mansa 2 i 3, dup cum urmeaz:
Mansa 1: prevalena infeciei n fiecare dintre surse i proporia de tulpini patogene umane
infecioase din fiecare surs a fost presupusa a fi de 100%;
Mansa 2: prevalena infeciei n fiecare dintre surse a fost asumata de a fi aa cum se arat n
tabelul 2 i proporia de tulpini patogene umane infecioase din fiecare surs a fost considerata a
fi de 100%; i
Mansa 3: prevalena infeciei n fiecare dintre surse i proporia de tulpini patogene umane
infecioase din fiecare surs a fost presupusa a fi aa cum se arat n tabelul 2.
2.5. QMRA model de selectie
Probabilitatea de infecie (Pinf) i boal (Pill) pentru persoanele fizice au fost calculate pe baza
relaiilor rspuns doz. Relaia doz-rspuns pentru Salmonella conduce riscuri de boal n timp
ce pentru toi ceilali se obin riscuri de infectare . Norovirus se presupune a fi non-agregate i cu
un raport de total infectivitate a virionilor continuti din inoculul utilizat pentru parametrizarea
doz-rspuns . Datele de morbiditate sunt utilizate n combinaie cu ieirea din relaia dozrspuns pentru a calcula probabilitatea de boal pentru fiecare agent patogen.
Analiz statistic i simulri au fost puse n aplicare. Riscul asociat de la fiecare surs a fost
caracterizat ca probabilitatea total de boal Gastro-Intestinala.
Aceste rezultate - au fost apoi comparate ntre ele i la un punct de referin, boala revizuit
( 0,03 per not ) , ca cele mai multe dintre patogeni investigate, nu duc la febr, a fost inclus
anterior ca o component necesar a bolii Gastro-Intestinale.
Rezultate
Studiile pe scala larga prinvind prevalenta Salmonelei la porci are o variabilitate mare de la an la
an si de la turma la turma.( scazand in medie 7,9-15%).La bovine aceasta prevalenta este diferita
in functie de specie , varsta,anotimp si marimea turmei(prevalenta 5-18%)
La gaini prevalenta s-a dovedit a fi extreme de variabila,dependent de varsta si posibil de
regiunea geografica.
Poluarea fecala de provenienta animal(bovine,porcine si gaini) a primit un calificativ mediu
privind potentialul infetions asupra omului
Campylobacter :
-prevalenta in fecalele porcine , creste cu varsta animalului
-la bovine , prevelenta diferta in functie de specie, varsta
-la gaini creste cu varsta si stolurile atind uneori nivele de 100%
Poluarea fecala de proveninta bovina,porcina prezinta un potential infetions ridicat asupra
omului, in timp ce in cazul provenientei galinacee este mediu
E-coli : - infectia si diseminarea apare frecvent printre bovine si porci(rate relative scazute la
porci

-este foarte rara la gaini

Datorita variabilitatii genotipare foarte mari(chiar si in cadrul aceleiasi tulpini ) se presupune ca
indiferent de sursa , potentialul infectios uman este foarte mare.
Giardia:
-la bovine, prevalenta variaza cu varsta animalului(infectie crescuta la vitei tineri)
-grade mari de diseminare atat la porci , cat si la bovine
Poluarea fecala de proveninta bovina,porcina prezinta un potential infetions ridicat asupra
omului, in timp ce in cazul provenientei galinacee este scazut
Cryptosporidium: -disemineaza rar printer porci, iar prevalenta turmelor indivituale poate fi
scazuta
-la bovine prevalenta variaza mult in functie de varsta(la cele tinere fiind mai mare)
-la pasari speciile identificate nu sunt cele implicate in infectiile umane
Poluarea fecala de proveninta bovina,porcina prezinta un potential infetions ridicat asupra
omului, in timp ce in cazul provenientei galinacee este scazut