Riscurile estimative asupra sanatii umane

privind expunerea la ape de agrement

contaminate de surse fecale umane sau
non-umane
SERIA IV,grupa 58

INTRODUCERE

Inca din 1950 numeroase studii epidemiologice au

fost efectuate la nivel mondial pentru a evalua
asocierea intre calitatea apei de agrement si riscurile
negative asupra sanatatii .
De exemplu: simptome g.i. ,infectii oftalmice, iritarea
tegumentului, infectii otice, infectii ale nasului si
gatului precum si boli respiratorii.
Rata acestor reactii este mai mare pentru innotatorii
de performanta.

Agentia pentru protectia mediului din U.S afirma faptul ca

sursele de contaminare fecale nu reprezinta un criteriu de
diferentiere in cazul calitatii apei.In 2012 calitatea apei este
considerata o problema importanta deoarece a fost constat
faptul ca apele afectate de surse fecale non umane sunt la
fel de periculoase ca cele afectate de surse fecale umane.
Clasificarea calitatii apei (conform OMS) ar trebui sa se
bazeze pe premiza interpretarii in combinatie cu prezenta
sau absenta contaminarii fecalelor umane a masurarii
indicelui bacterian de contaminare .
In fapt OMS afirma ca datorita barierei de protectie specifica
speciei, densitatea patogenilor ce afecteaza sanatatea
publica este mai scazuta in cazul contaminarii cu fecalele
animalele in comparatie cu cele umane.
Prin urmare exista un risc semnificativ scazut pentru
sanatatea umana.

METODE
O abordare QMRA
- a urmarit riscul estimat de infecie i boal cauzat de ingestia de ap
de agrement(care se presupune a fi contaminate cu materii fecale de la
o serie de surse umane i non-umane:bovine, porc, pui i fecale
pescru).
Riscurile estimate au fost calculate pentru un corp de ap ipotetic care
este suficient de contaminat de la fiecare sursa, astfel nct densitile
medii geometrice FIB sunt in criteriile de agrement marin i apelor dulci
(35 cfu 100 ml 1 enterococi i 126 cfu 100 ml E. coli ).
Studiile epidemiologice indic faptul c aceste densiti ar duce la tarife
extrem de credibile bolilor gastro-intestinale (HCGI) de aproximativ 0.010.02 pentru apele afectate de eflueni tratati. Dei efluentul primar nedezinfectat este rareori deversat n apele de agrement n SUA, aceast
surs de contaminare cu fecale a fost inclusa aici pentru a evalua
implicaiile poteniale pentru sntate ale efluentului prost tratat,
scurgeri de canalizare i / sau sisteme septice care functioneaza prost.

Agenii patogeni
Patogenii folositi n acest studiu includ:
Norovirus,
Cryptosporidium spp,
Giardia lamblia,
Campylobacter jejuni,
Salmonella enterica
E. coli.
mpreun, acesti agenti patogeni alctuiesc o mare parte din toate bolile nonalimentare suportate de ageni patogeni cunoscui n SUA, reprezentative
pentru soarta i transportul altor ageni patogeni cu potenial de ngrijorare, din
calea nmaritima de expunere . Utilizarea agenilor patogeni de referin este o
practic acceptat n domeniul QMRA, pentru a reprezenta posibile transformri
n mediu i transportul de membri din fiecare grup microbian, precum i natura
infecioas cunoscuta de membri din fiecare grup (OMS, 2004).
n acest studiu, doar un virus de referin, Norovirus, a fost selectat pentru
surse umane de contaminare, cum ar fi locul de munca anterior, indicat ca
reprezentat dominant al riscului de boli grastro-intestinale, notul n apele
afectate de eflueni secundari tratati, apele uzate dezinfectate .

Populaia inclusa
Riscurile la nivel individual pentru nottorii din populatia
generala au fost luate in considerare.
Cu toate acestea, riscurile cu care se confrunt copiii pot fi
diferite de cele cu care se confrunt adulii, din cauza diferitelor
momente de contact cu ap, diferitelor ingestii de apa, precum i
susceptibilitatea diferita la infecie, pentru anumii ageni
patogeni.
Susceptibilitatea la infecii poate fi, de asemenea, n mod
substanial diferita pentru imunocompeteni i imunocompromii.
Avnd n vedere lipsa de date cu privire la diferenele dintre subpopulaii i populaia general precum i numrul limitat de
relaii doz-rspuns pentru sub-populatiile sensibile, nu ne
adresam n mod specific copiilor sau alte sub-populaii potenial
sensibile.

Rezultatele de sanatate

Rezultatele de sanatate au fost mai nti estimate ca

infectii, pentru fiecare agent patogen de referin , ca
urmare a ingestiei de ap n timpul de recreere , apoi,
condiionat de infecie, ar fi boala Gastro Intestinala.
Alte rezultate poteniale de sntate , prin contactul
primar (inhalare, expunerile conjunctive, cutanate) nu
au fost incluse n aceast analiz, nu au fost rezultate
severe nici prin expunerea la ageni patogeni enterici.
De exemplu, E. coli, infectii ce pot duce la simptome
variate, de la boala gastro- intestinala uoar, pana la
diaree cu snge i sindromul hemolitic uremic (SHU).
Copiii mici i immunocompromisi prezinta cel mai
mare risc pentru SHU.

Dozele patogene de referin au fost derivate, ca o funcie a densitii indicatorului de

fecale din apa, din fiecare dintre sursele specifice cum este descris de Schoen i Ashbolt
(2010). Calculul dozei patogene se bazeaz pe eantioane independente Monte Carlo din
gamele observate de patogeni i indicatoare fecale de densiti din deeuri fecale. Acest
system de esantioane nu are nevoie de o relaie specific ntre indicator i agentul
patogen fecale sau n apa receptoare.
Analize separate au fost efectuate pentru a prezice riscul de ageni patogeni pentru
corpuri de apa la nivelurile specificate de ORL sau CE. Trei scenarii (ruleaza) au fost
simulate, reprezentnd o gam de interpretri posibile ale datelor disponibile. Fiecare
centrare a fost unica n raport cu doi parametri incerti, prevalena infeciei n rndul
persoanelor fizice sau probe ISrp i fracia de tulpini umane-infecioase pentru fiecare
dintre agenii patogeni de referin din surse non-umane. Mana 1 reprezint ipotezele de
sntate de protecie mai conservatoare, urmat ulterior de Mansa 2 i 3, dup cum
urmeaz:
Mansa 1: prevalena infeciei n fiecare dintre surse i proporia de tulpini patogene umane
infecioase din fiecare surs a fost presupusa a fi de 100%;
Mansa 2: prevalena infeciei n fiecare dintre surse a fost asumata de a fi aa cum se
arat n tabelul 2 i proporia de tulpini patogene umane infecioase din fiecare surs a
fost considerata a fi de 100%; i
Mansa 3: prevalena infeciei n fiecare dintre surse i proporia de tulpini patogene umane
infecioase din fiecare surs a fost presupusa a fi aa cum se arat n tabelul 2.

QMRA model de selectie

Probabilitatea de infecie (Pinf) i boal (Pill) pentru persoanele fizice au fost
calculate pe baza relaiilor rspuns doz. Relaia doz-rspuns pentru
Salmonella conduce riscuri de boal n timp ce pentru toi ceilali se obin
riscuri de infectare .
Norovirus se presupune a fi non-agregate i cu un raport de total infectivitate
a virionilor continuti din inoculul utilizat pentru parametrizarea doz-rspuns .
Datele de morbiditate sunt utilizate n combinaie cu ieirea din relaia dozrspuns pentru a calcula probabilitatea de boal pentru fiecare agent patogen.
Analiz statistic i simulri au fost puse n aplicare. Riscul asociat de la fiecare
surs a fost caracterizat ca probabilitatea total de boal Gastro-Intestinala.
Aceste rezultate - au fost apoi comparate ntre ele i la un punct de referin,
boala revizuit ( 0,03 per not ) , ca cele mai multe dintre patogeni investigate,
nu duc la febr, a fost inclus anterior ca o component necesar a bolii
Gastro-Intestinale.

REZULTATE
Criterii de eligibilitate pentru datele obtinute sunt:
-datele obtinute in urma studiilor efectuale in SUA
in defavoarea altor terirorii(deoarece aplicabilitatea
finala a acestor studii a fost pentru apele din SUA)
-datele obtinute din studii pe scala larga si durata
lunga de timp
-datele bazate pe monster individuale

Studiile pe scala larga prinvind

prevalenta Salmonelei la porci
are o variabilitate mare de la an la
an si de la turma la turma.
( scazand in medie 7,9-15%).
-la bovine aceasta prevalenta este
diferita in functie de specie,
varsta,anotimp si marimea
turmei(prevalenta 5-18%)
-la gaini prevalenta s-a dovedit a fi
extreme de variabila,dependent
de varsta si posibil de regiunea
geografica.
Poluarea fecala de provenienta
animal(bovine,porcine si gaini) a
primit un calificativ mediu privind
potentialul infetions asupra omului

Campylobacter :
-prevalenta in fecalele
porcine, creste cu varsta
animalului
-la bovine , prevelenta diferta
in functie de specie, varsta
-la gaini creste cu varsta si
stolurile atind uneori nivele
de 100%
Poluarea fecala de proveninta
bovina,porcina prezinta un
potential infetions ridicat
asupra omului, in timp ce in
cazul provenientei galinacee
este mediu

Cryptosporidium:
Giardia:
-disemineaza rar printre
-la bovine, prevalenta
porci, iar prevalenta turmelor
variaza cu varsta
animalului(infectie crescuta indivituale poate fi scazuta
-la bovine prevalenta variaza
la vitei tineri)
mult in functie de varsta(la
-grade mari de diseminare
cele tinere fiind mai mare)
atat la porci , cat si la
-la pasari speciile identificate
bovine
nu sunt cele implicate in
infectiile umane

Poluarea fecala de
proveninta bovina,porcina Poluarea fecala de proveninta
prezinta un potential
bovina,porcina prezinta un
infetions ridicat asupra
potential infetions ridicat
omului, in timp ce in cazul asupra omului, in timp ce in
provenientei galinacee este cazul provenientei galinacee
este scazut
scazut

E-coli :
- infectia si diseminarea apare frecvent printre
bovine si porci(rate relative scazute la porci
-este foarte rara la gaini
Datorita variabilitatii genotipare foarte mari(chiar
si in cadrul aceleiasi tulpini ) se presupune ca
indiferent de sursa , potentialul infectios uman
este foarte mare.