Sunteți pe pagina 1din 7

Tehnologia se ocup cu studiul operaiilor i proceselor industriale prin

intermediul crora materiile prime sunt transformate n bunuri materiale necesare


societii, pe baza unui proces tehnologic specific.
Procesul tehnologic poate fi definit ca totalitatea operaiilor concomitente
sau ordonate n timp necesare pentru obinerea unui produs prin sintez, prelucrare
sau asamblare.
Succesiunea n timp a operaiilor prin care se realizeaz procesul tehnologic
se numete flux tehnologic. n cadrul unui proces tehnologic putem distinge: flux
tehnologic principal i flux tehnologic secundar.
Succesiunea aparatelor, a instalaiilor, a agregatelor, a mainilor
corespunztoare operaiilor prin intermediul crora se desfoar n condiii
optime procesul tehnologic formeaz schema tehnologic a instalaiei, sau a
procesului respectiv.
Clasificarea proceselor tehnologice
Procesele tehnologice se pot clasifica dup urmtoarele criterii:
a) din punct de vedere al tehnicii de lucru: procese manuale,
mecanizate,
automatizate, cibernetizate, robotizate;
b) din punct de vedere al naturii fenomenelor care au loc n
timpul desfurrii
procesului tehnologic: procese fizice, procese chimice, procese
biologice;
procese combinate, care conin operaii fizice, chimice i
biologice;
c) din punct de vedere al desfurrii n timp sau al regimului de
lucru se
disting: procese discontinue, continue, combinate i ciclice.
Energia exprim capacitatea unui sistem fizic de a efectua
lucru mecanic atunci cnd sufer o transformare dintr-o stare n
alta. n natur, energia se afl acumulat n surse de energie.
Unele forme de energie se gsesc n natur n cantiti
insuficiente (exemplu energie magnetic, cinetic, energia
termic etc.), sau inaccesibile (energia electric din fulgere).
Energiile se pot obine n cantitile dorite prin transformri
energetice, pornind de obicei de la sursele naturale de energie.
Sursele de energie de care dispune omenirea sunt:
1. Surse primare (naturale) de energie: epuizabile i inepuizabile;
2. Surse secundare (transformate) de energie;
3. Alternative energetice.
Sursele primare epuizabile se refac ntr-un timp geologic
ndelungat, ce nu poate fi luat n considerare din punct de vedere

tehnic i economic. n aceast categorie sunt inclui crbunii,


ieiul, gazele naturale i combustibilii nucleari
Sursele primare inepuizabile sunt constituite din ap,
energia solar, eolian,geotermal, mareelor i biomasa. Sunt
considerate inepuizabile, deoarece se gsesc n cantiti foarte
mari, sau se regenereaz continuu..

Ce este energia eolian?


Energia eolian este o form convertit de energie solar. Radiaia solar nclzete n
mod diferit anumite zone ale suprafeei terestre, cel mai sesizabil ziua fa de noapte.
Exist diferene ntre modul de absorbie al radiaei solare pe ntinderile de ap fa de
cele de uscat. Aceste diferene se vor traduce ntr-o nclzire diferit a atmosferei.
Diferena de temperatur va genera micarea maselor de aer iar rezultatul acestei micri
e vntul. Masa de aer pus n micare conine energie cinetic.

Turbine eoliene definitie si principiu de functionare


Turbina eoliana sau turbina de vant este cel mai la indemana mijloc pentru a produce
energie electrica in zonele unde nu exista retea de curent electric si unde viteza vantului
are o medie anuala de cel putin 4-5 m/s (metrii pe secunda).
Turbinele eoliene au doua destinatii majore: includerea intr-o centrala eoliana sau
furnizarea de energie locuintelor izolate. In cazul din urma turbinele eoliene sunt
folosite impreuna cu panourile solare si baterii pentru a furniza constant electricitate in
zilele inorate sau senine fara vant.
Simplu spus, o turbin eolian este opusul unui ventilator. n loc de a folosi energie
electric pentru a face vant, ca un evantai, turbinele eoliene utilizeaza energia eoliana
pentru a produce electricitate. Vntul ntoarce paletele, cuplate la un ax, care se
conecteaza la un generator ce produce energia electrica.

PRINCIPII DE FUNCTIONARE SI REALIZARE A CENTRALELOR


EOLIENE
O instalatie eoliana include n componenta sa:

Nacela (2) - contine componentele cheie ale turbinei, incluzand cutia de viteze si
generatorul electric. In fata nacelei este rotorul turbinei cu paletele (1) si hub-ul (9)
cuplat la axul principal (8). Cutia de viteze (7) mareste viteza de rotatie de aproximativ
50 de ori fata de viteza redusa a rotorului cu palete. Instalatia este echipata cu o frana
mecanica cu disc (6), care poate fi folosita in cazuri de urgenta. Generatorul turbinelor
de vant (5) conectat printr-un ax de mare viteza (4), converteste energia mecanica in
energie electrica. Turnul turbinei (3) sustine nacela si rotorul. In general este avantajos
un turn inalt deoarece vantul e mai puternic. O turbina de 600kW are turnul de 40-60m.
Tipuri de turbine eoliene
Turbinele eoliene moderne se mpart n dou grupe de baz : cu axa orizontal , ca
morile de vnt agricole tradiionale folosite pentru pomparea apei, si cu axa vertical.
Cele mai mari turbine eoliene moderne sunt cele cu axa orizontala

.
Turbine cu ax orizontal
La momentul actual sunt cele mai diverse din punct de vedere constructiv si cele
mai raspndite. Motoarele cu ax orizontal, sau altfel numite motoare cu elice sau cu
propelor (figura 2.3 a, b, c si d) pot avea de la una pna la 24 si mai multe pale.
Motoarele cu 1-3 pale sunt, de regula, de viteza nalta si dimpotriva, cele cu mai multe
pale dezvolta cupluri motoare sporite la viteze de rotatie mici si sunt destinate pentru
viteze reduse ale vntului.

Fig. 1 Aeromotoare cu ax orizontal:


cu una (a); doua (b), trei (c) si multe (d) pale.

Fig. 2. Sisteme de orientare dupa vnt:


a - cu stabilizator, b - cu vendroza, c - cu servomotor, d - cu autoorientare (n spatele turnului)

Palele cu profil aerodinamic, confectionate, de regula, din lemn sau din fibre de
sticla, se monteaza pe un butuc si formeaza rotorul turbinei. Axul principal al rotorului
prin dispozitivul de transmisie se uneste cu mecanismul actionat.
Rotorul si celelalte utilaje se monteaza pe o platforma rotitoare (nacela), care este
suspendata pe vrful (capul) unei ferme metalice sau a unui turn cu naltimea dupa caz de
10-50 m.
Cuplul motor apare ca rezultat al actiunii fortelor aerodinamice de ascensiune.
Pentru o eficienta utilizare a energiei vntului rotorul generatorului permanent
trebuie orientat astfel ca planul de rotire al palelor sa fie perpendicular pe directia
vntului. Pot fi doua cazuri de amplasare a rotorului n stare de lucru: n spatele sau n
fata turnului. In primul caz (fig.2.4, d) rotorul singur poate sa se orienteze dupa vnt,
poate functiona fara un dispozitiv special de orientare.

Apare nsa efectul de umbra ca urmare a faptului ca palele periodic se afla n


umbra turnului pentru un timp cnd ele nu sunt actionate, ceea ce rezulta o sarcina
dinamica periodica asupra palelor si elementelor constructive, vibratii si zgomote.
Mai efectiv este utilizata energia curentului de aer n instalatiile cu amplasarea
rotorului n fata turnului, nsa n acest caz este necesar un dispozitiv sau sistem special de
urmarire si orientare a rotorului n pozitie de lucru.
n instalatiile de putere mica n acest scop sunt prevazute stabilizatoare (fig. 2. a)
sau dispozitive multipale cu transmisie melcata, numite vendroze (figura 2. b). La puteri
mari instalatiile se doteaza cu sisteme hidraulice de orientare cu comanda de la calculator
(fig. 2. c). Captatorul de semnale de directia si viteza a vntului, este amplasat n afara
zonei de influenta a turbinei la naltimea respectiva de la sol.
Turbine cu ax vertical (VAWT - vertical-axis wind turbine)
Din grupul generatoarelor cu ax vertical folosite in instalatii de putere mare (de
ordinul a sute si mii kW), cele mai importante sunt: generatoarele cu rotor Darrieus,
generatorul Evence si generatorul Musgrove.
Aceste tipuri de motoare, dupa cum demonstreaza numeroase investigatii teoretice
si ncercari experimentale, pot concura cu motoarele cu ax orizontal, chiar avnd anumite
prioritati, fiind folosite n instalatii de putere mare (ordin sute si mii kW).
Rotorul Darrieus (fig. 2. a) cu doua sau trei pale subtiri cu profil aerodinamic,
fiind curbate si ncastrate cu ambele capete la un ax vertical, foloseste fortele maxime n
momentul cnd paleta cu viteza mare ntretaie curentul de aer atacant. Acest motor
dezvolta un cuplu initial de pornire mic din care cauza lung timp el se considera
neperspectiv. nsa fiind completat cu un mic motor Savonius, el usor demareaza n regim
fara sarcina.
Rotorul generatorului Evence (fig. 2 c) are doua pale cu profil aerodinamic,
montate pe o traversa orizontala, care se sprijina pe turnul vertical al instalatiei. Un
avantaj deosebit al acestei turbine, ca si n cazul rotorului Darrieus, consta n faptul ca
reductorul, electrogeneratorul si alte elemente de transmisie mecanica se monteaza jos la
baza instalatiei, cuplarea rotorului efectundu-se prin prelungirea arborelui principal.
Rotoarele acestor motoare nu trebuie orientate dupa vnt.
O varianta originala de turbina cu doua rotoare Evence este prezentata n fig. 2.7.
La puteri mici instalatia poate fi montata chiar si pe un vehicul.
Motorul Musgrove (figura 2.7,b) are principiul de functionare similar cu cel al
motorului Evence, dar el prevede si posibilitatea suprapunerii palelor pe brna
transversala, altfel spus scoaterea acestora de sub actiunea vntului n caz de furtuni cu viteze
periculoase pentru instalatie.

Aeromotoarele cu tambur si de tip carusel sunt cele mai vechi tipuri de motoare
eoliene. Motoarele cu tamburul format din placi radiale functioneaza asemanator rotilor
(turbinelor) de apa. Cuplul motor este format de forta de presiune a vntului.

Daca la motoarele cu elice sunt active concomitent toate palele, atunci n cazul
motoarelor cu tambur participa la formarea cuplului motor doar acele palete a caror
miscare coincide cu directia vntului. Pentru a reduce rezistenta opusa de palete la miscarea
lor mpotriva curentului de aer, aceasta parte a rotorului se acopera cu un paravan sau paletele
se curbeaza.

Lanul de transformri energetice n centrala eolian

Schema unei turbine eoliene

Potentialul energetic eolian al Romniei. Perspective de utilizare


n Romnia s-au facut evaluarile principalelor zone favorabile n ceea ce priveste energia
eoliana. Ele cuprind partea de nord a litoralului Marii Negre, inclusiv platforma
continentala care beneficiaza de vnturi cu viteze medii multianuale de 5-7 m/s, zona
muntilor nalti - platoul Muntilor Semenic, Muntii Carpati, - dealurile subcarpatice de
curbura si altele, cu vnturi cu viteze medii de 6-10 m/s, n cea mai mare parte a anului,
zona de dealuri si paduri din Dobrogea si Sudul Moldovei, cu vize de cca 5,5 m/s. n
aceste zone s-au identificat si pozitii favorabile pentru instalarea centrelor eoliene
totaliznd de 550 MW, cu o medie de utilizare de 2500 h/an.
Ct energie produce o instalaie eolian?
Cantitatea de energie produs depinde de mai muli factori. Viteza vntului, mpreun cu
diametrul rotorului i densitatea aerului n micare sunt printre cei mai importani. De
asemenea, trebuie avut n vedere faptul c dei o turbin funcioneaz aproximativ 90%
din timp, ea produce energie proporional cu 25-40% din puterea instalat. Astfel, pentru
o turbin de 2,3 MW, producia de energie ntr-un an va fi ntre 5500 - 7000 MWh.

BIBLIOGRAFIE