CARBUNII

Crbunele este o roc sedimentar de culoare brun neagr

cu proprieti combustibile format prin (carbonizare)
mbogirea n carbon (n condiiile lipsei oxigenului) a resturilor
unor plante din epocile geologice.
1. Compozitia:
Crbunii sunt constituii dintr-o mas organic complex i
bogat n carbon alturi de care se gsesc n cantiti variabile,
hidrogen, oxigen, sulf, azot. Deasemenea ei conin compusi
minerali (care la ardere formeaza cenus) i umiditate.
Crbunii pe care i gsim astzi s-au format din generaii de
plante ce au murit i s-au acumulat pe fundul unor vechi
mlatini tropicale.
Acolo, sub aciunea presiunii i temperaturii, vegetaia a suferit
un proces de ncarbonizare (creterea coninutului de carbon i
scderea coninutului de oxigen i hidrogen)
2. Originea carbunilor:
Carbunii fosili s-au format in cursul erelor geologile printr-un
proces lent de tranformare fizico-chimica a masei vegetale si
animale. Masa organica ce alcatuieste carbunii provine din
celuloza si lighnina plantelor
Procesul de formare a carbunilor a fost influentat de conditiile
climaterice care au permis dezvoltarea unei bogate vegetatii de
padure. Aceasta vegetatie s-a acumulat in cantitati uriase sub
forma de trunchiuri de copaci, craci, frunze, spori stc. care cu
timpul s-au tranformat sub influenta diferitilor factori, in turba.
3. Formarea carbunilor:
Materia iniial de baz din care i-a natere crbunele sunt
resturi de plante fosile, care constau mai ales din feriga uria
(Pteridopsida sau Polypodiopsida) care n urm cu 400 de

milioane de ani alctuia adevrate pduri, azi feriga are ntre

9000 i 12000 de varieti.
Dupa moartea lor aceste plante se scufundau in
mlastina.unde fiind izolate de aerul atmosferic urmeaza o serie
de procese anaerobe,in primele faze se formeaza TURBA.
Prin migratia marilor aceste mlastini au fost acoperite cu
sedimente,creindu-se temperaturi si presiuni ridicate care
intensifica procesele de incarbonizare,presiunea elimina apa
din turba astfel ia nastere CARBUNELE BRUN.
Dac aceste presiuni mari persist mai departe se continu
eliminarea apei din crbunele brun rezultnd crbunii cu cea
mai mare putere calorific, huila i n final antracitul care este
n acelai timp i crbunele cel mai vechi. La antracit procentul
de carbon ajunge la 90 96 %.
Zcmintele de huil s-au format cu cca. 280 345 milioane
de ani n urm, constituind azi una dintre principalele resurse
energetice ale globului. Crbunele brun este un crbune mai
tnr formndu-se n peroada teriar n urm cu 2,5 65
milioane de ani.
4. Clasificare :
Turba:
este cel mai tanar carbune fosil, fiind rezultatul formelor
initiale de decompunere a resturilor vegetale, formndu-se i
astzi.
are un continut de 25-60% de C si un continut ridicat de sruri
minerale
n momentul extraciei ea conine 75 80 % umiditate, ca
urmare trebuie uscat, stare n care are o putere calorific de
12 20 MJ/kg.
turba uscat i brichetat se folosete drept combustibil
casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau
ca ngrmnt.

Crbunii bruni:
sunt rezultatul unui proces mai inaintat de incarbonizare a
materialului vegetal.
au un continut de 60-70% Carbon , ceea ce face ca puterea
lor calorica sa fie mai ridicata.
se utilizeaza, in general drept carbuni energetici.
Lignitii:
sunt carbuni proveniti din incarbonizarea lemnului.
spre deosebire de de carbunii bruni ei mai pastreaza inca
structura lemnului din care au provenit.
Huila:
este un carbune cu aspect lucios, mai dur decat carbunele
brun.
-are n coninutul su 75-90% Carbon
este utilizata in cantitati mari in fabricarea cocsului
datorit energiei termice ridicate degajate prin ardere huila
mai poart numele de aurul negru.
5. Proprietile crbunilor:
-Majoritatea substantelor solide, deci si carburantii, au
proprietatea de a retine apa sub diverse forme.

Crbunii se pot clasifica i n funcie de utilizare (dupa

destinatie) n:
crbuni energetici:
-folositi in industria energica (termocentrale), in transporturi si
pt uzul casnic;
crbuni metalurgici( COCSIFIABILI ) :

-folositi pentru obtinerea cocsului necesar industriei

metalurgice
Cocsul este produsul principal rezultat la cocsificare:
se folosete, n special, n furnale pentru obinerea fontei din
minereuri de fier.
din 100 kg crbune se obtine aproximativ 60-70 kg cocs, iar
din rest gudroane si gaze.
la prelucrarea gudroanelor se separa diferii produi
(naftalin, antracen, fenol etc.) care sunt folosii ca materie
prim n industria chimic organic.