Sunteți pe pagina 1din 4

Boli virale si parazitare transmise pe cale

hidric
Dr Maria Nitescu
Sef lucrari UMF Carol Davila

Boli virale transmise pe cale hidric

Sunt produse n cea mai mare parte de enterovirusuri caracterizate prin:


Rezistena n ap foarte mare.
Rezistena la dezinfecia cu clor mai mare dect a bacteriilor.
Doza infectant foarte mic.
Circulaia n natur a virusurilor este mai mare dect a bacteriilor.

Gastroenterite / enterocolite acute virale

Uneori dispar fr tratament,


Au frecven crescut vara i toamna.
Sursa o reprezint omul bolnav sau purtatorul sntos.
Eliminarea intestinal a enterovirusurilor se face pe o perioad lung de
timp (30-90 zile).
Prezena n faringe pe o perioad scurta (citeva zile) explic i
transmiterea pe cale aerian a unor enterovirusuri, n special n sezonul
rece n colectiviti de copii supraaglomerate.
Majoritatea enterovirozelor sunt forme inaparente de boal.
Virusuri frecvent identificate in BDA

Enterovirusuri: Coxsackie A si B, ECHO i alte enterovirusuri noi, care


pot da n afara formelor digestive i manifestri respiratorii (datorit
prezenei n orofaringe i intestin), meningite, miocardite, etc.

Rotavirusuri (reovirusuri) incriminate n B.D.A. la nou nscut,sugar i


copilul mic, declannd epidemii de gastroenterite de iarn, ce reprezint
30-40% din cazurile spitalizate

Parvovirusuri (adeno-asociate), virusul gastroenteritei abacteriene tip


Norwalk, cu manifestri epidemice la adult I forme sporadice, dar
grave la copii. Contaminarea poate fi intrafamilial prin ap potabil sau
n bazine de not.
Hepatite virale

Pe cale hidrica se pot transmite doar virusurile hep. A i E.


Sursa de infecie este omul bolnav sau purttorii sntoi.
1

Ci de transmitere:
Contact direct interuman sau
indirect prin ap, alimente, obiecte contaminate, mute,
Receptivitatea la boal este mare, dar predomin formele asimptomatice sau
anicterice (se estimeaza ntre 10-30 cazuri la 1 caz de boal, form icteric).
Epidemiile hidrice pot s apar n: colectiviti de copii, cazrmi, cartiere
sau localiti,
Rezistena n ap este foarte mare de pna la 200 de zile,
rezist la dezinfecia uzual cu clor
Profilaxia H.V. const n aplicarea regulilor de igien individual, un
sistem corespunztor de aprovizionare cu ap potabil i de ndeprtare
a deeurilor lichide prin canalizare.
Poliomielita

poliovirus hominis tip 1, 2, sau 3


Dup evalurile OMS, anual apar n rile n curs de dezvoltare
aproximativ 250000 cazuri de poliomielit , din care se raporteaz 2425000 cazuri.
Sursa de infecie este reprezentat de omul bolnav sau purttor sntos.

Ci de transmitere:
- direct pe cale fecal-oral sau pe cale aerogen (virusul este pus n evidena
n primele zile de boal i n orofaringe, apoi se elimin intestinal).
- indirect transmisia se poate face prin ap i alimente contaminate.

Manifestrile clinice pot fi de la forme uoare nespecifice (respiratorii i


digestive), pna la forme grave neurologice.
Se consider c la 1 caz de poliomielit cu paralizie exist ntre 300-500
cazuri subclinice sau forme uoare.
Rezistena n ap este de 100-150 zile i foarte rezistent la temperaturi
sczute.
Spre deosebire de alte enterovirusuri este sensibil la clor i ali ageni
oxidani. Doza infectant este foarte mic.
Dei se folosete vaccinarea antipolio, exist cazuri reziduale, astfel
boala nu poate fi eradicat datorit circulaiei virusului slbatic i a
tulpinilor vaccinale. Principalele rezervoare de virus slbatic se ntlnesc
n Asia Meridional i n Africa subsaharian, care sunt considerate nc
zone endemice.
Cherato-conjunctivita epidemica

produsa de adenovirusuri cu tipurile: 8 (frecvent ntlnit), 3, 7a, 19 i 37,


transmise prin apa din bazinele de not.
Au o rezisten foarte mic n ap, dar rezist mult la concentraii mici de
clor rezidual n ap (n condiiile unei dezinfecii incorecte).
2

In afara conjunctivitei se pot produce i manifestri respiratorii i


digestive. Manifestrile pot fi epidemice (Romnia 1999, 2000), sau
cazuri sporadice n Europa i America de Nord.

Parazitoze transmise pe cale hidrica


Infestarea
ap poluate

fructe i zarzavaturi
contaminate.
Surse

nesplate,

Filariozele rspndite n zonele tropicale i ecuatoriale


Sursa de parazit: omul si animalele
Parazitul patrunde transcutan sau prin ingestia apei odata cu
gazda obligatorie

Parazitul
(Wuchereria
bancrofti) si

gazda intermediara

Epidemiologie
Filarioza limfatica sau elefantiazisul este data de un vierme a carui forma
adulta se gaseste numai in vasele limfatice ale omului.
Boala se transmite de la persoana la persoana prin intermediul mustelor.
Prin replicare, forma adulta a parazitului da nastere la milioane de forme
microscopice care traiesc in sangele persoanei infectate, de unde ajung
in muste.
Riscul de infectare este crescut pentru persoanele care traiesc perioade
lungi in zonele tropicale si sub-tropicale si mai mic pentru turistii ce
viziteaza aceste zone.

Fascioloza (cu localizare hepatic i intestinal)


3

Epidemiologie
Se intalneste in 5 continente, mai putin Antarctica, sub forma sporadica
sau endemica.
Numarul persoanelor infectate depaseste 2 milioane, la nivel global
Cele mai multe cazuri se intalnesc in Bolivia si Peru
Fasciola hepatica este intalnita frecvent la oi si bovine
Gazda intermediara- melcul de apa, care va infecta o alta gazda
Omul se infecteaza consumand plante ce cresc in apa sau prin consum
de apa contaminata, alimente spalate cu apa contaminata sau ficat de
oaie sau capra, prelucrat termic insuficient si care contine forme imature
ale parazitului

Dizenteria amibiana (amibiaza)


Entamoeba histolytica

Comuna in tarile tropicale, a aparut si in Europa, se intalneste la adulti


tineri, bolnavi psihici, homosexuali, turisti in tarile in curs de dezvoltare.
Eliminatorul parazitului (chist):om,caine,porc,sobolan
Transmitere: - prin apa si alimente contaminate
- pe cale directa, fecal orala.
Chisturile rezista la dezinfectia apei cu clor

Giardioza (lambliaza)
Giardia lamblia(Giardia intestinalis,G.duodenalis)

In tarile in curs de dezvoltare este asociata cu apa de baut, cresele si


calatoriile.
Prevalenta in tarile dezvoltate:2-7%
Afecteaza copii<5 ani si adultii tineri
Evolueaza in special in iulie-octombrie
Persoane vulnerabile : homosexuali, imunodeprimati,
institutionalizatii, calatorii in tarile in curs de dezvoltare
Profilaxie: tratarea corecta a apei, igiena adecvata la prepararea si
servirea mesei, spalatul pe maini dupa folosirea wc-ului, atentionarea
turistilor privind siguranta apei si alimentelor