Sunteți pe pagina 1din 18

Facultatea de Management

Disciplina: MODELARE i SIMULARE


Anul universitar 2015/2016

Tema proiectului : MODELAREA I


SIMULAREA ACTIVITAILOR DE
PRODUCIE SI ECONOMICE N
EXPLOATAIA AGRICOL S.Cereal S.A.

Student : Serban Georgian Daniel


Grupa: 2
Anul : IV

Cuprins

Introducere: necesitatea dimensionrii optime a activitilor


Capitolul I : Mediul n care i desfoar activitatea exploataia
1.1 Situaia exploataiei (suprafaa agricol pe moduri de folosin, culturi
posibile)
1.2 Rezultate previzibile i consumuri pe hectar
1.3 Restricii : rotaia culturilor , disponibiliti n fora de munc,
disponibiliti bneti, dotri, contracte economice
Capitolul II : Intocmirea de variante prin metoda variantelor logice (metoda
constructiva)
Se pleaca de la varianta logica de baza pentru care se calculeaza :
dimensiunea fiecarei activitati , consumurile si rezultatele scontate. Pentru
aceasta se intocmesc tabele ajutatoare care cuprind:
2.1 Necesarul de suprafata
2.2 Necesarul de forta de munca
2.3 Necesarul de mijloace mecanice
2.4 Necesarul de mijloacele banesti
2.5 Necesarul de ingrasaminte
2.6 Necesarul de motorina
2.7 Retributii
Capitolul III : Intocmirea unui model de programare liniara
3.1 Intocmirea modelului
3.2 Rezolvarea si interpretarea Solutiei primale
3.3 Interpretarea Solutiei duale
Capitolul IV: Memoriu justificativ

Cap.I

Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia

Comuna Lehliu, ca unitate administrativ - teritoriala este formata din localitatile Lehliu sat resedinta de comuna si Sapunari - sat situat la cca. 3 km nord pe drumul comunal DC 37.
Comuna Lehliu are un teritoriu administrativ de 5625 ha si este situata in partea nordica
a judetului Calarasi, pe drumul national DN 3 Bucuresti - Constanta, la 4 km de orasul Lehliu
- si la 56 km de resedinta de judet. Se invecineaza in est cu orasul Lehliu-Gara, in vest cu
comuna Ileana, in nord cu judetul Ialomita si in sud cu comuna Nicolae
Balcescu, comuna Valea Agrovei si orasul Lehliu-Gara. De asemenea datorita distantei relativ
mici fata de capitala tarii (60 km), pot fi atrasi investitori in agricultura si pentru infiintarea
IMM-urilor.
Descriere geografica:
Orasul se afla situat in Campia Romana (in partea de vest a Campiei Baraganului) la km 66
al Autostrazii Soarelui; km 67 al DN 3 Bucuresti - Calarasi la km 70 al magistralei de cale
ferata Bucuresti - Constanta.
Condiii naturale: clima, temperatura, precipitaii, tip de sol.
Clima este temperat - continentala, cu ierni aspre cand temperatura poate cobori pana
in jur de - 20 grade Celsius, iar vantul (Crivatul) sufla puternic, in rafale viscolind zapada si
veri calduroase, in general secetoase, cu temperaturi care depasesc deseori +30 grade Celsius.
Teritoriul administrativ al localitatii este de 8.206 ha din care 500 ha sunt ocupate de
intravilanul localitatilor componente ale orasului (Lehliu - Gara, Razvani, Buzoieni), 165 ha
padure (salcam si stejar), iar restul suprafetei de teren agricol exploatat in mare parte in
asociatii agricole si cultivat cu cereale si plante tehnice. Populatia orasului Lehliu-Gara este
de 6369 locuitori cu o densitate de 76.75 loc/kmp.
Vecinatati administrative/ distante

N - comuna Lehliu Sat: 5 km.


N-E - comuna Salcioara: 14 km.
S - ComunaValeaArgovei: 11 km.
S-E Comuna Lupsanu : 7 km.
E - Comuna Dor Marunt: 10 km.
V - comuna Nicolae Balcescu: 10 km.

Societatile pe actiuni sunt forma cea mai complexa si mai evoluata a societatilor
comerciale, in care conteaza mai mult aportul de capital, decat calitatile personale ale
asociatilor. Din cauza estomparii calitatilor personale ale asociatilor, acest tip de societate

purta anterior denumirea de societate anonima, care se mentine si in prezent in legislatiile


altor state.
Societatea pe actiuni functioneaza ca un organism democratic, in care, minoritatea se
supune hotararilor majoritatii in adunarile generale,administratorii si directorii gestioneaza
societatea in baza unui mandat, iar cenzorii controleaza legalitatea gestionarii.
Actionarii au dreptul la dividend, la votsi la informare .Esenta ei este raspunderea
asociatilor in limita aporturilor lor, pentru obligatiile sociale si negociabilitatea actiunilor
titluri reprezentative ale cotelor de participare la formarea capitalului social.
Caracteristicile generale ale societatii pe actiuni:
- societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati, denumiti actionari;
- capitalul social este divizat in actiuni, care sunt titluri negociabile si transmisibile;
- raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata la valoarea actiunilor lor.

Suprafaa exploataiei distribuita pe moduri de folosina

Tabel 1.1. Suprafete pe categorii de folosinta


Nr Crt.
1
2

Categoria
Total teren
AGRICOL, din care:
2.1. arabil
2.2. vii si pepiniere viticole
2.3. pomi si pepiniere pomicole
2.4. pasuni si fanete
NEAGRICOL, din care:
3.1. Constructii si curti
3.3. Ape si balti
3.4. Rape si Ravene

Ha
76
74
60
3
5
6
2
1
1

%
100
97.36
78.94
3.94
6.57
7.89
2.63
1.35
1.35

Tabel 1.2. Culturile ce vor fi cultivate in anul de plan

Nr.

An precedent

An plan

ha

ha

Grau

30

50.54

Porumb

22

29.72

Floarea
Soarelui

18

Soia

5.42

4.05

Total

74

100

74

100

Crt
1

An urmator

An viitor

ha

ha

37

50

30

40.54

27

36.5

20

27.02

20

27.02

22

29.72

24.32

18

24.33

8.14

9.45

74

100

74

100

Cultura

24.32

18.93
14

18

Grau

Floarea Soarelui

Porumb

Porumb

Soia

Grau

Porumb

Floarea Soarelui

Soia

Grau

Caracterizarea culturilor

Floarea
soarelui

Soia

Grau

Porumb

Soia

Floarea Soarelui

Soia cultivata apartine speciei Glycine max.(L), ordinul Leguminosales. Soia este una
din plantele agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia umana, alimentatia
animalelor si industrie. Semintele de soia contin peste 30% substante proteice si 17-25% ulei.
Suprafata cea mai mare s-a realizat in 2003 si a fost de 128 mii ha, iar suprafata cea
mai mica s-a realizat in 2001 si a fost de 44 mii hectare. Productia medie cea mai mare s-a
realizat in 2004 si a fost de 2450 kg/ha iar cea mai mica s-a realizat in 2000 si a fost de 500
kg/ha. In 2004 s-a realizat o productie de peste 300 mii tone pe toata suprafata.
Perioada de vegetatie si de campanie

perioada de vegetatie - 108 - 145 zile, in functie de grupa de maturitate (foarte precoce tardive)

perioada de semanare - 10-20(25) aprilie in Sud, 10-30 aprilie in celelalte zone

data recoltarii - septembrie-octombrie


Planta premergtoare
- Foarte bune: cerealele pioase
- Bune: sfecla de zahr.
- Medii: porumbul.
Nu se recomand: unde a fost floarea soarelui, soia, lucern i porumb erbicidat cu
triazinice.
Porumbul Zea mays(L), face parte din familia Gramineae
Porumbul are cerinte mari de caldura. Germinatia are loc la minim 8-10 C , in luna mai
temperatura trebuie sa fie peste 13C , la aparitia paniculului de peste 18C pana la aparitia
matasii si fecundarii unde temperature trebuie sa fie peste 22 C.
Porumbul poate fi cultivat pe soluri diferite cu fertilitate, textura si reactie, dar trebuie
evitate solurile extreme. Bune premergatoare pentru porumb sunt leguminoasele perene,
cerealele paioase, inul, canepa, sfecla de zahar, catroful etc. Desi suporta monocultura, nu este
indicata cultivarea porumbului mai mult de 2-3ani pe acelasi teren numai daca se aplica
ingrasaminte organice si chimice si se combat corespunzator buruienile, bolile si daunatorii
Grul este pretenios fa de planta premergtoare deoarece trebuie semnat toamna,
destul de devreme, astfel nct pn la venirea frigului s rsar, s nfreasc i s se
cleasc pentru a rezista peste iarn, n plus, planta de gru are un sistem radicular destul de
slab dezvoltat, cu putere mic de strbatere n profunzimea solului i de absorbie a
substanelor nutritive din sol.
Daceste motive, grul de toamn prefer premergtoarele cu recoltare timpurie, care las
solul structurat, bogat n substane nutritive, permit lucrarea devreme a solului, astfel nct,
pn n toamn acesta s acumuleze ap, nitrai, s se aeze, s fie distruse buruienile, s fie
mrunite i ncorporate resturile vegetale.
Plante foarte bune premergtoare pentru gru. Dintre acestea fac parte: mazrea, fasolea,
borceagul, rpit de toamn, inul pentru ulei, inul pentru fibr, cartoful timpuriu i de var,
trifoiul, cnepa pentru fibr, la care se adaug alte plante, cultivate pe suprafee restrnse:

mutarul, nutul, bobul, sfecla pentru smn, porumbul pentru mas verde, tutunul, macul,
coriandrul, anasonul, chimenul.
Floarea soarelui este una din speciile putin pretentioase la planta premergatoare, daca
solul este bine aprovizionat cu apa si daca nu este infestat de daunatori specifici. In regiunile
cu ploi suficiente poate urma dupa orice planta de cultura, pe cand in regiunile secetoase nu
trebuie cultivata dupa plante cu inradacinare adanca: lucerna, sfecla de zahar, sorg, iarba de
sudan.
Floarea soarelui nu trebuie sa urmeze mai repede de 4 ani dupa ea sau dupa specii care
au boli comune cu aceasta.

Capitolul II
2.1 Intocmirea de tabele ajutatoare
Tabel 2.1 Consumul de forta de munca
Culturi
Grau

2
0,1

4
0,08

6
0,16

7
0,1

8
0,73

9
0,1

10
0,21

11

12 Total
1,5

2
Porumb
Floare

0,21
6
3,03
0,28
6
3,61
2

0,43

Soia
Total

0,1

0,43

3,03

3,03
3,06

3,43
0,4

2,58
3,03

8,83

0,1
2

1,13

3,53

9
0,40
2
0,20
1

3,96
0,1
0,75
5
5,02
5

13,6
7
7,02
3,62
1
25,8
1

Tabel 2.2 Consumul de zile mecanizate


Culturi

2
0,0
5

Grau

Porumb
Floare

0,32

Soia
Total

0,0
5

0,32

4
0,04
6

0,39
0,05
5
0,34
2
0,83
3

0,04

0,04

6
0,11
3
0,06
2
0,10
9
0,19
8
0,48
2

7
0,3
1

0,065

0,349
0,3
1

0,60
3

0,414

10
0,27
9

11

0,4
0,31
2
0,38
6
1,37
7

0,26
3
0,26
3

12 Total
1,25
7
1,09
3
1,14
5
1,18
9
4,68
0
4

Tabel 2.3 Consumul de motorina


Culturi

2
1,5
7

Grau
Porum
b

4
1,29
21,20
6

15,8
3

Floare

3
16,26
1
41,75
7

Soia
Total

1,5
7

15,8
3

2,2

4,62
2,97
9

2,2

4,29
5,42
7
17,3
2

7
16,
3

8
1,968
0,349

9
27,6
6
9,97
4

25,04
16,
3

27,35
7

37,6
3

10
14,2
6
29,6
6
22,1
1
14,2
2
80,2
5

11

2,0
5
2,0
5

12 Total
67,6
4
66,3
7
70,2
7
37,9
6
242,
0
2

Tabel 2.4 Retributii


Culturi
Grau
Porumb
Floare
Soia
Total

2
4,1

16,6
0

4,1

16,6

4
3,3
8,8
125,4
11,8
149,3

5
125,4

125,4

6
6,6
125,4
126,6
106,8
365,4

7
5

8
30,7

9
4
142

16,6
5

47,3

146

10
8,4
163,8
4
31,1
207,3

11

12 Total
62,1
565,4
289,2
149,7
0 1066

Tabel 2.5 Rezultatele economico-financiare


Nr.
Crt.
0
1
2
3
4
5

Activitat
e
UM
Grau
Porumb
Floare
Soia
Total

Suprafat
a
ha
27
22
18
7
74

Venit
lei/ha
3150
3038
4800
4026
15014

Cheltuiel
i
lei/ha
2398,3
2598,87
2031,39
2526,82
9555,38

Profit fara
subventii
ha
751,7
439,13
2768,61
1499,18
5458,62

Profit cu
subventii
ha
1351,7
1039,13
3368,61
2099,18
7858,62

2.2 Intocmirea de variantelor logice

Varianta 1
Activitat
i

Suprafat
a

Grau

37

Porumb

20

Floare

14

Soia

TOTAL

74

Profit
total

ha
135
2
103
9
336
9
209
9
785
9

Consum ZO/ha
Luna VI
total

Consum ZO/S
Luna
total

50012,9

0,16

1,5

5,92

55,5

20782,6

3,03

13,66

60,6

273,2

47160,54

3,06

7,02

42,84

98,28

6297,54
124253,5
8

2,58

3,621

7,74

10,863

117,1

437,843

Disponibil ZO
- Consum ZO
Luna total

Disponibil ZO
Luna
total

48

432

-69,1

-5,843

Varianta 2
Activitati

Suprafat
a

Grau
Porumb
Floare
Soia
TOTAL

30
22
18
4
74

ha
1352
1039
3369
2099
7859

Profit
total
40551
22860,86
60634,98
8396,72
132443,56

Consum ZO/ha
Luna VI
total
0,16
1,5
3,03
13,66
3,06
7,02
2,58
3,621
x
x

Consum ZO/S
Luna
total
4,8
45
66,66
300,52
55,08
126,36
10,32
14,484
136,86
486,364

Disponibil ZO Consum ZO
Luna
total

Disponibil ZO
Luna
total

48

432

-88,86

-54,364

Varianta 3
Activitati

Suprafata

Grau
Porumb
Floare
Soia
TOTAL

30
20
18
6
74

ha
1352
1039
3369
2099
7859

Profit
total
40551
20782,6
60634,98
12595,08
134563,7

Consum ZO/ha
Luna VI
total
0,16
1,5
3,03
13,66
3,06
7,02
2,58
3,621
x
x

ha
1352
1039
3369
2099
7859

Profit
total
36495,9
22860,86
60634,98
14694,26
134686

Consum ZO/ha
Luna VI
total
0,16
1,5
3,03
13,66
3,06
7,02
2,58
3,621
x
x

Consum ZO/S
Luna
total
4,8
45
60,6
273,2
55,08
126,36
15,48
21,726
135,96
466,286

Disponibil ZO
Luna
total

48

Disponibil ZO Consum ZO
Luna
total

432

-87,96

-34,286

Varianta 4
Activitati
Grau
Porumb
Floare
Soia
TOTAL

Suprafata
27
22
18
7
74

Consum ZO/S
Luna
total
4,32
40,5
66,66
300,52
55,08
126,36
18,06
25,347
144,12
492,727

Disponibil ZO
Luna
total

48

432

Disponibil ZO Consum ZO
Luna
total

-96,12

-60,72

Capitolul III
3.1Intocmirea modelului matematic
a) Activitati si resurse
Activitati
Suprafata

Grau
X1

Profit

Porumb
X2

1351,7

Floarea
Soarelui

Soia

X3
1039,13

74

3368,61

2099,18

7,02

3,621

540

Consum ZO
total

1,5

Consum ZO
VI

0.16

3,03

3,06

2,58

60

Consum
ZMEC total

1,257

1,093

1,145

1,189

180

0,39

0,055

0,342

20

82

149,7

14800

Consum
ZMEC IV
Retributii

13.66

X4

Resurse

0,049

62.1

565.4

b) Forma algebrica
F.O : [( 1351.7 * X1 ) + (1039.13 * X2) + (3368.61 * X3) + (2099.18 * X4)] MAXIM

L1 : S.T.: X1 + X2 + X3 + X4 74 ha
L2: S Paioase: X1 37 ha
L3: S.FLS: X3 18.5 ha
L4 : S. PB : X2 25.9 ha
L5 : S. Leg: X4 14.8 ha (10-20 ha)
L6 : Cons ZO total: 1.5 * X1 + 13.66 * X2 + 7.02 * X3 + 3.621 * X4 540 ZO total
L7: Cons ZO luna VI: 0.16 * X1 + 3.03 * X2 + 3.06 * X3 + 2.58* X4 60 ZO luna VI
L8 : Cons ZMEC total : 1.257 * X1 + 1.093 * X2 + 1.145 * X3 + 1.189 * X4 180 ZMEC
total
L9: Cons ZMEC luna IV: 0.04 * X1 + 0.39 * X2 + 0.055 * X3 + 0.342 * X4 70 ZMEC
luna IV
L10 : Retributii : 62.1* X1 + 565.4 * X2 + 289.2 * X3 + 149.7 * X4 14800 lei
CNN X1, X2, X3, X4 0
c) Forma matriciala

F.O : [ 1315.7, 1039.13 , 3368.61, 2099.18 ] MAXIM


L1 : S.T.: 1,1,1,1 74 ha
L2: S Paioase: 1,0,0,0 37 ha
L3: S.FLS: 0,0,1,0 18.5 ha
L4 : S. PB :0,1,0,0 25.9 ha
L5 : S. Leg: 0,0,0,1 14.8 ha (10-20 ha)
L6 : Cons ZO total: 1.5 ,13.66 , 7.02 , 3.621 540 ZO total
L7: Cons ZO luna VI: 0.16 , 3.03 , 3.06 , 2.58 60 ZO luna VI
L8 : Cons ZMEC total : 1.257 , 1.093 , 1.145 , 1.189 180 ZMEC total
L9: Cons ZMEC luna IV: 0.04 ,0.39 , 0.055 , 0.342 70ZMEC luna IV
L10 : Retributii : 62.1, 565.4 , 289.2 , 82.8 14800 lei
CNN 1,1,1,1 0

3.2 Rezolvarea modelului matematic

Fisier

4.000,10.000,1.000,0.000
1315.700,1039.130,3368.610,2099.180
3150.000,3038.000,4800.000,4026.000
1.000,1.000,1.000,1.000
1.000,0.000,0.000,0.000
0.000,0.000,1.000,0.000
0.000,1.000,0.000,0.000
0.000,0.000,0.000,1.000
1.500,13.660,7.020,3.621
0.160,3.030,3.060,2.580
1.257,1.093,1.145,1.189
0.040,0.390,0.055,0.342
62.100,565.400,289.200,82.800
""
""
""
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
0.000
0.000
0.000

74.000
37.000
18.500
25.900
14.800
540.000
60.000
180.000
70.000
14800.000
"grau"
"porumb"
"floare"
"soia"
""
""
""
"sup tot"
"sup pai"
"sup fls"
"sup pb"
"sup leg"
"zo tot"
"zo iunie"
"zmec tot"
"zmec aprilie"
"retributii"
Matricea coeficientilor :
L1)1 1 1 1

L2)1 0 0 0
L3)0 0 1 0
L4)0 1 0 0
L5)0 0 0 1
L 6 ) 1.5 13.66 7.02 3.621
L 7 ) .16 3.03 3.06 2.58
L 8 ) 1.257 1.093 1.145 1.189
L 9 ) .04 .39 .055 .342
L 10 ) 62.1 565.4 289.2 82.8
Termenul liber nr. 1
L= 1 ) sup tot < 74
L= 2 ) sup pai < 37
L= 3 ) sup fls < 18.5
L= 4 ) sup pb < 25.9
L= 5 ) sup leg < 14.8
L= 6 ) zo tot < 540
L= 7 ) zo iunie < 60
L= 8 ) zmec tot < 180
L= 9 ) zmec aprilie < 70
L= 10 ) retributii < 14800

Functia obiectiv nr. 1


X 1 = 1315.7

grau

X 2 = 1039.13

porumb

X 3 = 3368.61

floare

X 4 = 2099.18

soia

Functia obiectiv nr. 1


VAR I AB I L E P R I M AL E :
Variabila: Denumire:

Marime : Valoarea

Aport

in Func. Ob.: la Func. Ob.:

X1

grau

37.00

1315.70

48680.90

X3

floare

17.67

3368.61

59534.13

L1

sup tot

19.33

74.00

54.67

L2

sup pai

0.83

37.00

36.17

L4

sup pb

25.90

25.90

0.00

L5

sup leg

14.80

14.80

0.00

L6

zo tot

360.43

540.00

179.57

L8

zmec tot

L9

zmec aprili

L 10

retributii

113.26

180.00

66.74

67.55

70.00

2.45

7391.21

14800.00

7408.79

VARIABILE DUALE:
------------------------------------------------------------------------Variabila:Denumire:
duala :

Valoare

CANTITATE: APORT
marginal :

L 2 sup pai

1139.563

37

42163.85

L 7 zo iunie

1100.853

60

66051.16

------------------------------------------------------------------------VALOAREA FUNCTIEI OBIECTIV =

108215

-------------------------------------------------------------------------

S-ar putea să vă placă și