Subiecte APB

CURSUL 1
ANALIZA

ANALIZA CHIMIC stabilete compoziia chimic a materialelor.

ANALIZA CHIMIC CALITATIV are ca scop identificarea elementelor constituente ale
probei.
ANALIZA CHIMIC CANTITATIV determin proporia (concentraia) componentelor
identificate n etapa anterioar.
Analiza chimic poate fi elementar (pe elemente chimice) sau structural (cnd se
raporteaz entiti chimice reale existente n probele analizate cum sunt moleculele,
radicalii, ionii).
Analiza funcional organic aparine celei de a doua categorii.

ETAPELE ANALIZEI CHIMICE

Analiza chimic complet parcurge, n general, urmtoarele etape:
1. formularea problemei analitice (originea materialului, scopul analizei)
2. alegerea metodelor de analiz;
3. recoltarea probelor de material;
4. obinerea probei reprezentative (prin amestecarea mostrelor recoltate din toat masa
materialului, omogenizarea i reducerea ulterioar a masei);
5. analiza calitativ;
6. analiza cantitativ;
7. prelucrarea datelor i stabilirea rezultatului;
8. ntocmirea buletinului de analiz i raportarea rezultatelor.
PROBE BIOLOGICE
-

Urina
Saliva
Sange
Fecale
Secretii: lacrimal, vaginal, lichid seminal
Tesuturi

TEHNICILE DE ANALIZ SI PRINCIPALELE APLICATII

 CURSUL 2
BAZELE MASURARII INSTRUMENTALE
Solutie standard/solutie cu probe traductor procesoare de semnal dispozitiv de afisare
SURSA DE CURENT
Traductor converteste semnalul intr-o forma utilizabila
Procesoare converteste semnalul intr.-o forma utilizabila
Dispozitiv de afisare afiseaza semnalul intr-o forma ce poate fi inteleasa de analist
COMPONENTELE DE BAZA ALE UNUI INSTRUMENT
Generator de semnal semnal analitic detector, traductor semnal electric, mecanic , optic
procesor de semnal semnal iesire inregistrare
Semnal electric proportional cu concentratia
SAMPLING proba, monstra prelevare, conservare, prelucrare
Surse omogene sau heterogene
TIPURI DE PROBE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Probe aleatoare
Probe sistematice
Probe reprezentative
Probe mari
Probe compozite
Probe de laborator
Probe de control

PRELEVAREA PROBELOR
Prelevarea este actiunea care consta in luarea unei probe reprezentative in scopul determinarii
caracteristicilor acesteia.
Pentru prelevarea probelor se au in vedere trei aspecte:
-

Planificarea prelevarii probelor;

Desfasurarea prelevarii probelor;
Controlul calitatii la prelevare.

PROBE DE CONTROL
Probe martor
-

trebuie sa fie potrivite pentru monitorizare de-a lungul unei perioade mari de timp;
trebuie sa fie reprezentative pentru matrice si conc. analitului;
concentratia trebuie sa fie in regiunea limitelor valorilor analitice;
trebuie sa fie stabile in timp;
nu trebuie existe schimbari datorate recipientului;

Probe standard
-

Pentru a verifica calibrarea;

trebuie sa fie complet independente de solutia de calibrare;
control limitat al preciziei;
control foarte limitat pentru exactitate;

Probe reale
- sunt utilizate pentru diverse analize, pentru obtinerea graficelor;
- control precis si rapid.
Probe reale cu analit
-

pentru a realiza alura graficului de control;

detectarea influentei matricei;
este necesar sa se separe graficele de matrice;
daca este posibil pentru verificarea preciziei si exactitatii.

Probe oarbe
-

probe care probabil nu contin analit;

Pentru a detectata erorile:

schimbam reactivul;
sa utilizam un nou amestec de reactivi;
modificam parametrii de lucru ai aparatului.

Probe sintetice
Materiale de referinta
PROBLEME PRACTICE
Din cauza deosebirilor dintre modalitatile, mijloacelor de prelevare si manipulare, se recomanda
utilizarea de probe distincte pentru analiza fizica, chimica, microbiologica, biologica si
radioactivitatii.
Problemele cele mai frecvent puse la prelevarea probelor:
-

adsorbtia in peretii recipientilor;

contaminarea semnificativa a probelor datorita curatarii neadecvate a prelevatorului sau a
recipientului prelevator;
contaminarea probelor din cauza materialului echipamentului de prelevare sau a
recipientului prelevator.

MATERIALE SOLIDE
1. Reprezentativ
2. Sa nu fie mai mare decat este necesar
- precizia ceruta
- neomogenitatea materialului
- marimea granulelor, tesutului etc.
Cantitatea necesara efectuarii analizelor este de cateva grame sau de cateva zeci de grame ?
LICHIDE SI GAZE
1. De obicei sunt suficient de omogene
2. Sunt suficiente probe mici pentru efectuarea masurarilor
3. Adsorbtia poate fi un factor de risc pentru raporturi mari suprafata/volum al flacoanelor in care se
tin probele
4. Se vor folosi recipienti din materiale speciale (ex: sticla Duran, PID)
PREPARAREA PROBELOR
Important: tehnica analitica trebuie adaptata la starea de agregare in care se gaseste proba
Trebuie luat in considerare domeniul de concentratie in care se gaseste elementul/ substanta/
produsul de analizat in proba, daca este necesara dilutia sau concentrarea

Trebuie eliminata contributia compusilor nedoriti prin proceduri de mascare, extractie selectiva etc.

SURSE DE ERORI IN PRELEVAREA PROBELOR

Contaminarea probelor (material necorespunzatoare ale echipamentului de prelevare);
Instabilitatea probelor (tipul recipientelor ce pot afecta stabilitatea probelor);
Conservarea incorecta a probelor (alegerea gresita a vaselor si recipientelor de prelevare);
Prelevarea incorecta (devieri de la procedura de prelevare).

PREGATIREA PROBELOR
1. spalarea cu detergent
2. inmuierea in acid (24h)
URINA apa 95%, solide dizolvate 4%(uree 2%, alti compusi 2%:anorganici:Cl, Na, K, Ca, Mg,
NH3; organici:acid uric, creatinina)
SALIVA : Densitatea de saliva este de aproximativ 1,002-1,012 g / cm 3
Saliva umana este formata din:
-

99% apa,
compui organici
i anorganici i gaze.

CURSUL 3

 CURSUL 4
CURSUL 5
METODE ELECTROANALITICE
ELECTRODUL senzor cu rol de a converti semnalul de intrare (semnal de excitare a sistemului
electrochimic) intr-un semnal masurabil pe o scala (semnal de raspuns al sist. electrochimic)
In functie de natura semnalului de raspuns (de iesire) se deosebesc 3 mari cat. de senzori
electrochimici:
- senzori potentiometrici; (ex electrozi cu membrana de sticla)
- senzori amperometrici;
- senzori conductometrici;
CARACTERISTICILE SENZORILOR ELECTROCHIMICI

Functia de transfer = Reprezinta expresia matemtica dintre semnalul de intrare si el de

iesire al senzorului. Ex relatia lui Nerst sau Ilkovik

Sensibilitatea = expresia matematica a derivatei functiei de transfer

Selectivitatea = reprezinta abilitatea unui senzor de a extrage selectiv analitul sau o clasa
de analiti si de a discrimina speciile interferente care raspund la un anumit semnal de
excitare.
Domeniul de raspuns

Timpul de raspuns = reprezinta timpul neceasr pentru ca tensiunea celulei electrochimice sa

ajunga la 1 mV din valorea tensiunii de echilibru;

Gradul de participare al senzorului

Siguranta in exploatare
Economicitate
Limita de detectie = concentratia minima pe care senzorul o poate semnala

POTENTIOMETRIE = tehnica electrochimica ce are la baza masurarea tensiunii

electromotoare a celulei elctrochimice fata de electrodul indicator si de referinta
CELULA ELECTROCHIMICA = unul sau mai multi electroz (standard si de referinta), sol
probelor de analizat, aparatul de masura
Electrozii se clasifica in electrozi de standard (standard)
- electrozi de referinta

CURSUL 6
CURSUL 7
CURSUL 8
Surse de excitare: flacara, arc, scanteie, descarcare aureolara, plasma sau laser
Aparatura:
-

Sistem de dispersie: prisma, retea, sau ambele

Sistem de receptie, masurare si inregistrare: fotomultiplicatori, fotodetectori, amplificatori,
placa de achizitie, caculator
Sistem optic de fante, fibre din sticla si lentile care asegura traiectoria razelor de lumina

ANALIZA CHIMICA CALITATIVA

Identificarea componentului major,
identificarea impuritatilor
si analiza completa.
Semnificatia calitativa a liniei spectrale o da lungimea de unda.
Etalon spectrul Fe -5000 de linii
Substanta - etalon intern (martorul) trebuie sa ndeplineasca cteva conditii:
sa aiba o concentratie constanta n proba (etaloane),

 sa se excite n aceleasi conditii cu substanta analizata,

sa aiba o comportare identica la evaporare,
sa aiba o puritate mare,
sa prezinte o autoabsorbtie mica,
sa nu fie continuta n esantionul de analizat.
Intr-o analiza calitativa, se identifica elementul major se trece la identificarea elementelor minore,
respectiv a urmelor, prin comparatie cu cel major.
PRIN ANALIZA CANTITATIVA se determina de regula elementele minore, respectiv elementele n
urme, elementul major calculndu-se prin diferenta, etalon intern chiar elementul major.
elementul major are o concentratie practic constanta.
Elementul din etalonul intern respecta o ecuatie log I = f(log C) analoga cu cel de analizat.

CURSUL9
CURSUL 10
CURSUL 11
Dispozitiv analitic care foloseste o reactie biologica sau o molecula biochimica pentru detectarea
analitului si converteste un raspuns biologic intr-un semnal procesabil si cuantificabil.
DEFINITA CURENTA
Un senzor care integreaza un element biologic cu un traductor fizico-chimice pentru a produce un
semnal electronic proportional pentru un singur analit care este apoi transportat la un detector .
BIOSENZOR
Dispozitiv detectie analit care combina un component biologic cu un detector fizicochimic.
Componenta: - alcatuit din 3 parti
1. un element biologic sensibil material biologic ex: tesuturi, microorganism, celule receptoare,
enzime, acizi nucleici, anticorpi, acizi nucleici, material care imita un produs viu
2. traductor
3. detector- functioneaza intr-un mod fizicochimic, optic, piezoelectric, electrochimic, termometric,
sau magnetic.
TRADUCTORI
Trebuie sa converteasca n marimi electrice parametri generali ca:
-

entalpia de reactie (termistorul),

modificari ale masei depuse (cristal piezoelectric),
grosimi ale unor straturi transparente (dispozitive optoelectronice),

concentratii de substante sau ioni (traductoare ISE).

CURSUL 12
FIA analiza prin injectie in flux
SIA analiza prin injectie secventionala
FIA DEFINITII
Definitia (academica): informatiile furnizate de un gradient de concentratie format intr.-o zona
injectata, bine definita a fluxului, dispersat intr.-un curent continuu, nesegmentat al unui purtator
Definitia (practica): o tehnologie analtica simpla si multivalenta pentru analize chimice umede bsi
multivalenta pentru analize chimice umede si automatizate, bazata pe manipularea fizica si chimica
a unei probe dispersate intr-o zona, fluid si detectat in aval.
COMPONENTE FIA:
1.
2.
3.
4.

Pompa
Detector
Valva de injectie
Tub ingust, perforat

Atribute:
- principii fundamentale usor de inteles si de implementat
- aparate si instrumente usor de asamblat si manipulat
- automatizare manuala a multor procese analitice chimice umede
DETERMINAREA CINETICA
Cea mai importante caracterstica

ETAPELE FIA
1. Prepararea probelor: proba este masurata si injectata in curentul purtator fluid prin valve
de injectie
CAlitatile unei valve:
-precizie
-schimbarea rpida a sensului
-limita de presiune (cca. 100psi)

-abilitatea de a injecta volumen mici de proba

2. Procesarea probei etapa cheie: transformarea analitului intr.-o specie masurabila de
detector, a carei concentratie poate fi manipulata intr-un interval comparabil cu detectorul
Dilutia:
- dispersia
- dilutia electrnica
- prepararea pe zone
- camera cu gradient
- dispozitive de prepararea membranelor (MSD)
3. Detectia: analitul genereaza un pic-semnal, folosit pentru a cuantifica compusul care trebuie
determinat
TIPURI DE MEMBRANE
1. Membrane poroase transportul de masa are loc prin difuzia analitului prin pori. Se folosesc
membrane cu analiti volatili: NH3, H2S si HCN
2. Membrane neporoase analitul se dizolva in membrana si difuzeaza prin structura
peretelui, pana la curentul receptor. Conditie: analitul trebuie sa aiba o solubilitate mai mare
in curentul receptor decat in membrana. Tip de membrana:cauciucul siliconic.
3. Membrana ionice transportul ionic misca analitul de-a lungul membranei. Membrana cea
mai des folosita este NAFION (polimer-perfluoro-hidrocarbonat cu grupe de acid sulfonic),
care transporta cationii mici, monovalenti:NH4+ si H+
AVANTAJELE SIA
-

Cantitatea de reactiv folosit este redusa drastic

Varietatea de debite este simpla si robusta, incluzand o pompa, o valva de selectie si un
detector conectat printr-un tub
Componentele utilizate in SIA se preteaza la operatii de laboratoe, camp de lucru si procese
de fabricare
Valva de selectie inlocuieste valva de injectie si asegura selectia diferitilor curenti de proba
si calibranti, acest lucru facand posibila folosirea unor metode automatizate de calibrare

PROCES BIOANALITIC
Obinerea probei
Pregatirea probei
Aplicarea metodei de analiza
Obinerea datelor legate de greutatea sau volumul probei
pregatite

Prepararea soluiilor standard ale analitului sau a altor

substane care vor reaciona cu analitul
Standardizarea soluiilor sau calibrarea echipamentului
Obinerea datelor experimentale
Prelucrarea datelor
Raportarea rezultatelor
PARAMETRII ESENTIALI AI VALIDARII
-

Exactitatea
Precizia
Liniaritatea
Elefctul de matrice
Specificitatea
Integritatea
Reproductibilitatea
robustetea