Anatomie Lp1 Nervos

MADUVA SPINARII
Topografie radiculo-vertebrala
are forma unui cilindru turtit antero-posterior
incepe deasupra lui C1 si se termina intre L1-L2
43-45 cm lungime
prezinta doua intumescente (pt. plexurile pt. nervii membrelor):
C5-T1 si T12-L2
nervii ies prin gaurile intervertebrale
MM
DM - dermatomere
VM - visceromere
NM - neuromer
Maduva spinarii se termina prin conul medular care se continua
pana la coccis cu filum terminale (FT).In prima portiune a acestuia, exista
o mica dilatatie (ventricul terminal) si de o parte si de alta nervii
rudimentari coccigieni 2 si 3.
Portiunea distala a FT fuzioneaza cu dura mater si se termina in
periostul coccisului.
Ca dovada a metameriei initiale, maduva este organizata in
segmente numite neuromere.
Un neuromer inerveaza un visceromer si un dermatomer, toate cu
acelasi numar.
Desi maduva spinarii este mai scurta decat canalul medular, nr. de
neuromere este egal cu nr. orificiilor de conjugare intervertebrale si cu nr.
nervilor spinali.
Intotdeauna nervul spinal paraseste canalul vertebral prin gaura de
conjugare cu acelasi nr. cu nervul si cu neuromerul de origine; drept
urmare, in partea inferioara nervii spinali sunt foarte oblici, acopera conul
medular si filum terminale si formeaza COADA DE CAL.
NM md. cervicale se termina in dreptul vertebrei C6
toracale se termina in dreptul vertebrei T9
lombare se termina in dreptul vertebrei T11
sacro-coccigiene se termina in dreptul vertebrei L2
Astfel, in regiunea cervicala inferioara NM de origine a nervilor
spinali se gaseste cu 2 vertebre mai sus.
Pentru regiunea toracala superioara NM de origine se gaseste cu 3
vertebre mai sus.
Pentru regiunea toracala inferioara NM de origine se gaseste cu 4
vertebre mai sus.

Pentru nervii lombari superiori NM de origine se gasesc cu 5

vertebre mai sus.
Pentru nervul coccigian NM de origine se gaseste cu 11 vertebre
mai sus.
Impartirea md. spinarii in neuromere e dovada metameriei initiale;
corespondenta VM, DM
Configuratia externa
membrana limitanta externa de natura gliala, care o
acopera la exterior; aceasta trimite un sept median
posterior pana la substanta cenusie
un sant median posterior putin adanc
doua santuri intermediare (numai in regiunile cervicala si
toracala superioara)
santurile postero-lateral si antero-lateral prin care trec
radacinile posterioare si anterioare ale nervilor spinali
fisura anterioara, adanca, dar care nu ajunge pana la
substanta cenusie; in interiorul fisurii pia mater formeaza
o structura celulara densa =linea splendens prin care trec
ramurile arterei spinale anterioare
Substanta alba
Pe sectiune transversala observam ca substanta alba este asezata la
periferie sub forma de cordoane; substanta alba este formata din fibre
nervoase organizate in fascicule si celule gliale interfasciculare.
Cordoane:
anterioare intre coarnele anterioare si fisura anterioara
laterale intre coarnele anterioare si coarnele posterioare
posterioare intre coarnele posterioare si SMP
Comisura alba intre fisura anterioara si substanta cenusie
intermediara (locul unde se intersecteaza fasciculele termice si
dureroase).
Substanta cenusie
-formata din:
- corpi neuronali
- fibre
- glie
- este dispusa central si pe sectiune transversala poate fi
comparata cu litera H astfel incat ii putem descrie:
- coarne:
- posterioare, lungi si subtiri
- laterale, numai in regiunea toracala si
cervicala inferioara
2

- anterioare, scurte si groase

Substanta intermediara este strabatuta in centru de canalul
ependimar. Substanta are doua parti:
- centrala (anterior si posterior)
- laterala
In jurul canalului ependimar si in substanta alba, intre cornul
posterior si lateral se gaseste substanta reticulata.
In substanta alba sunt fascicule de 3 feluri:
1. SENZITIVE (ascendente) => la periferie
2. DE ASOCIATIE => langa substanta cenusie
3. MOTORII => intre primele doua
Aceasta dispozitie explica ordinea simptomatologiei in compresiile
medulare extrinseci:
- parestezie
- anestezie
- paralizie
In cordoanele posterioare trec:
- fascicule ascendente:
- Gracil Goll
- Cuneat Burdach
In cordoanele laterale trec:
- fascicule ascendente:
- spinocerebelos: - posterior
- anterior
- spinotalamic lateral
- spinoreticular
- spinovestibular
- fascicule descendente:
- corticospinal lateral
- reticulospinal lateral
- tectospinal lateral
- rubro, nigro, olivospinal (extrapiramidale)
In cordoanele anterioare trec:
- fascicule ascendente:
- spinotalamic anterior
- spinoreticular anterior
- spinoolivar si spinovestibular
- fascicule descendente:
- corticospinal anterior
- reticulospinal anterior
- tectospinal medial
- fascicul longitudinal medial

Substanta cenusie e formata din: 1) dintr-o retea cu dispozitie

predominant transversala, cu fibre : - mielinice, majoritatea, numita
NEUROPIL
- amielinice
2) din neuroni (corpuri neuronale)
asezati in ochiurile acestei retele, unde formeaza nuclei dispusi in
columne (coloane)
Studiul substantei cenusii s-a facut la pisica, unde s-au descris 10
straturi numite lamele lui Rexed. La om, lamelatia este pastrata, desi este
mai putin evidenta.
Lamele I-IV se gasesc in capul si colul cornului posterior. Aici
ajung fibrele exteroceptive, dar si colaterale din caile cortico-spinale care
moduleaza receptia. Axonii neuronilor de aici fie formeaza cai
ascendente, fie fac sinapsa cu interneuronii.

Lama I corespunde nucleului Waldeyer

Lama II corespunde substantei gelatinoase Rolando

Lamele III si IV corespund nucleului propriu al

capului cornului posterior

Lamele V si VI corespund bazei cornului posterior.

(lama VI nu exista intre T4-L2)

Lama VII se gaseste lateral de substanta intermediara

(comisura H-ului)
Aici se gasesc nucleii : -toracic
-intermediomedial
-intermediolateral
-visceral

Lama VIII se gaseste in partea mediala a corpului

anterior. Neuronii de aici moduleaza activitatea neuronilor .

Lama IX se gaseste in capul cornului anterior si este

fragmentata prin emergenta radacinii anterioare a nervului spinal.
Contine neuroni , , .

Lama X se gaseste in comisura H-ului; contine

substanta reticulata centrala + substanta intermediara anterior si
posterior.
!! e subiect de examen si va fi corelat la examen cu neuronii
cordonali.
In substanta cenusie exista trei tipuri de neuroni:
I.
Neuroni radiculari: axonii acestora formeaza radacina
anterioara

II. Neuroni cordonali: axonii acestora trec in substanta alba si

formeaza fascicule ascendente in cordoanele medulare
III. Neuroni de asociatie: axonii lor nu parasesc substanta cenusie
si pot fi homolaterali / contralaterali / comisurali / intrasegmentari /
intersegmentari.
I. Neuronii radiculari sunt de doua feluri:
- vegetativi
- somatici
A) N. vegetativi formeaza in lama VII trei subcoloane de
nuclei:
1.
n. intermediomed.este efector si trimite
eferente catre urmatorul nucleu (2)
2.
n. intermediolat. care de sus in jos
contine nucleii :

C8, T1-T2 nucleul iridodilatator

T3-T5 nucleul cardioaccelerator

T6-L2 nucleul abdominopelvin

Dispusi difuz in toata maduva sunt

neuroni vasomotori, sudoripari, piloerectori
3.
n. parasimpatic pelvin S2-S4 - de aici
pleaca n. pelvic, aici se gaseste centrul erectiei
Fibrele plecate din nucleul iridodilatator trec prin
ansa subclavie ganglionul stelat plex carotic
ganglion ciliar iridodilatatie. Iritarea acestor fibre
( prin compresia ganglionului stelat de o coasta cervicala,
inflamarea varfului plamanului ) se manifesta prin
midriaza.
B)Neuronii somatici sunt de trei tipuri: , , (1 si 2)
1. neuronii - tonici, pt. fibrele musculare cu
contractie lenta
- fazici pt. fibrele musculare cu
contractie rapida
- se supun feedback-ului unor neuroni
inhibitori Renshaw
2. neuronii - pt. fibrele musculare cu contractie
lenta
- pt. fibrele intrafusoriale cu sac nuclear

3. neuronii - 1 dinamici pt. fibrele intrafusoriale cu

sac nuclear
- 2 statici pt. fibrele intrafusoriale cu lant
nuclear
- reprezinta calea motorie finala
Si neuronii somatici vor forma coloanele de nuclei in
cornul anterior.
Sunt trei coloane de nuclei:
1. Coloana centrala
- intre C1C5 este nucleul accesor care inerveaza
muschii trapez si SCM
- intre C3C5 se gaseste nucleul frenic ce inerveaza
diafragmul
- intre L2S2 se afla nucleul lombosacrat pt
diafragma pelvina
2. Coloana mediala are doi nuclei : dorsomedial si
ventromedial; acestia inerveaza: - mm. lungi axiali
- mm. jgheaburilor paravertebrale
- mm. peretilor trunchiului
3. Coloana laterala are patru nuclei:
- n.ventral pt. mm. centurilor scapulara si pelvina
- n. ventrolateral pt. mm. articulatiilor umarului sau
soldului
- n. dorsolateral pt. mm. articulatiilor cotului sau
genunchiului
- n. retrodorsolateral pt. mm. mainii sau piciorului
Intre neuronii somatici si muschii individuali nu exista o corelatie
functionala directa ci mai degraba un grup neuronal stimuleaza un grup
muscular care face aceasta miscare intr-o articulatie.
II. Neuronii cordonali
- axonii lor formeaza fascicule ascendente in coloanele maduvei
- exista doua fascicule strans legate de neuronii cordonali:
- fascicul pericornural anterior ce pare a fi legat de calea
spinocerebeloasa anterioara
- fascicul dorsolateral care se gaseste intre capul cornului
posterior pana aproape de periferia maduvei
- contine:
- diviziunea laterala a radacinii posterioare a
nervului spinal
- conexiuni cu lamele I si II.
- nucleii cordonali propriuzisi sunt:

1. Stratul zonal Waldeyer care corespunde lamei I

2. substanta gelatinoasa Rolando care corespunde lamei II
3. nucleul propriu al cornului posterior care corespunde
lamelor III,IV si V
4. Nucleul toracical lui Clarck se gaseste in lama VII in
partea ei mediala, dorsal de nucleul intermedio-medial
5. Nucleul visceral se gaseste in lama VII, dorsal de nucleul
intermediar lateral
6. Nucleul cervical e in dreptul lui C1-C2, in partea laterala
a lamei V
7. Nucleii comisurali:
- anterior (CA)
- posterior (CP)
Substanta gelatinoasa se prelungeste in bulb cu nucleul tractului
spinal al trigemenului
Substanta gelatinoasa si nucleul propriu au cel mai mare grad de
convergenta a informatiei, drept urmare se pierde specificitatea
informatiei si atunci in functie de starea initiala a neuronului de aici se
poate schimba temporar functia lor (extero proprio)