Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de Relatii economice internationale

Masterat Managementul accesarii si gestionarii fondurilor europene

POLITICA EXTERNA A UNIUNII EUROPENE

Masterand
Burada Alina - Andreea

CUPRINS
Argument.................................................................................................. 5
Capitolul 1 - Dimensiunea
de securitate i aprare european................................................. 7
1.1. Mediul de securitate european............................................... 7
1.2. Necesitatea unei Politici Europene
de Securitate i Aprare......................................................... 12
Capitolul 2 - Cadrul politic, instituional i instrumental
al Politicii Europene de Securitate i Aprare (PESA)........ 15
2.1. Elemente componente ale PESA......................................... 15
2.2. Apariia Strategiei de Securitate i a Constituiei
Europene. Implicaii in domeniul PESA.......................... 17
Capitolul 3 - Operaionalizarea PESA........................................ 20
3.1. Aspecte militare........................................................................ 20
3.1.1. Misiuni in cadrul PESA........................................... 20
3.1.2. Grupuri de lupt........................................................ 25
3.2. Aspecte bugetare...................................................................... 31
Capitolul 4 - Politica European
de Securitate i Aprare in 2005. Tendine............................... 35
Concluzii i propuneri........................................................................ 39
Bibliografie............................................................................................. 42

ARGUMENT
Europa este, astzi, scena unor transformri de anvergur, in urma procesului de
extindere a Uniunii Europene. Departe de a fi un proces facil, realizarea proiectului unitii
europene a cptat vigoare, mai ales dup impunerea Uniunii Europene ca organizaie politicoeconomic, cele mai importante progrese inregistrandu-se in aceste domenii. Ins, numai
cooperarea politic i economic nu pot asigura o comunitate de state viguroas. Drepturile
fundamentale, democraia parlamentar sunt, de asemenea, baze ale identitii Europei de astzi,
care tinde spre o comunitate de valori general acceptat, in strans legtur cu identitile
naionale i regionale. Ideea unei Europe unite poate fi viabil numai prin cooperare. Pentru a se
evita apariia fragmentrii, dezordinii i conflictului de orice fel (social, economic, politic,
etnico-religios, militar) i a se realiza o coeziune viabil, prin cooperare i solidaritate, au cptat
contur o identitate politic, economic, juridic, de securitate i aprare.
O privire retrospectiv asupra istoriei continentului european ne dezvluie c, astzi,
acesta traverseaz o perioad caracterizat de pace i un nivel ridicat de stabilitate. Poate c
leciile celui de-al Doilea Rzboi Mondial sau poate stransa cooperare a reprezentanilor
continentului european cu Statele Unite ale Americii i NATO in domeniul securitii europene
au eficiene in pstrarea pcii i a stabilitii in Europa.Perioada imediat urmtoare incheierii
Rzboiului Rece a pus, ins, la grea incercare pacea i stabilitatea in Europa.
Ameninarea unor atacuri masive cu arme convenionale i nucleare, ameninare specific
epocii bipolare, a fost inlocuit cu o intreag gam de riscuri care ameninau stabilitatea Europei.
Conflictele din Balcani din anii 90 au demonstrat slbiciunile guvernelor europene in ceea ce
privete incercrile acestora de a aciona singure. SUA nu puteau interveni intr-o criz regional
aflat pe continent european, astfel c s-au deschis oportuniti mult mai potrivite pentru factorii
decizionali europeni de a lua atitudine. Experiena dureroas a Balcanilor a impulsionat
guvernele europene de a stabili o politic extern comun. Aceasta le-ar fi inlesnit aciunile
comune viitoare, in cazul unor eventuale crize. Astfel, in 1999, s-a czut de acord asupra unei
politici de aprare a Uniunii Europene care s vin in sprijinul politicii externe comune. Se
creau, prin aceasta, instrumente care permiteau Comunitii s-i promoveze panic setul comun
de valori, aprandu-i, in acelai timp, interesele comune.
Capitolul 1
DIMENSIUNEA DE SECURITATE I APRARE EUROPEAN
1.1. Mediul de securitate european
Putem aprecia c mediul de securitate european a cunoscut, in ultima jumtate a secolului XX i
inceputul secolului XXI, trei stri majore:
cea care a urmat imediat celei de-a doua conflagraii mondiale, caracterizat in special
de confruntarea Est-Vest, in ceea ce s-a numit Rzboiul Rece. Principala ameninare era
constituit in atacuri masive declanate intre cele dou pri cu arme convenionale i nucleare;
in perioada ulterioar incheierii Rzboiului Rece, mediul de securitate european a fost
modelat de conflictele din spaiul fostei Iugoslavii i msurile adoptate in direcia rezolvrii
acestora prin cooperarea dintre principalii actori europeni i NATO. In ceea ce privete spaiul
ex-iugoslav, trebuie s menionm c, in prezent, regiunea imediat invecinat Romaniei este mai
stabil i mai sigur decat in anii trecui1. Dezintegrarea Iugoslaviei a condus la crearea de noi
state independente, al cror numr va spori, probabil, cu inc dou:
Muntenegru - in luna mai 2006 a fost prevzut un referendum, iar toate
prognozele indic dorina de independen fa de Serbia;
Kosovo - statutul provinciei rmane, inc, incert fr O1 Nu trebuie s uitm
faptul c zona sud-estic a continentului a fost considerat vreme indelungat
butoiul cu pulbere al Europei, aici gsindu-se nu numai sursa unor crize
regionale de durat, dar i a unor conflagraii mondiale. decizie clar. O eventual

decizie pentru independen poate crea un precedent periculos pentru alte regiuni
aflate in situaii similare, gen Cecenia i Transnistria. Se apreciaz c, in cadrul
particular la Balcanilor de Vest, independena acestor dou state ar putea insemna
un sprijin real pentru sporirea stabilitii regiunii i, poate, un motiv pentru Serbia
de a coopera intr-un mod mai puin reinut. Din punct de vedere al stabilitii,
statele din regiune pot fi imprite in trei categorii:
Romania i Bulgaria, care sunt deja membre NATO i le mai desparte doar o
jumtate de pas de accederea in Uniunea European, este primul grup de state,
cel mai stabil.
Al doilea grup, constituit de state precum: Croaia, Macedonia i Albania.
Cel mai sensibil grup de state dintre toate este cel in care putem include Serbia
i Bosnia-Heregovina. Aici trebuie concentrat toat atenia i eforturile, acest
grup nefiind unul stabilizat complet Bosnia se afl in cel de al zecelea an sub
conducere internaional pe propriul teritoriu, iar aceast perioad este, in opinia
multor specialiti, una destul de mare.
Trebuie notat, deci, c acest ultim grup deine cel mai mare potenial de
instabilitate in zon.
atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, de pe teritoriul SUA, i, mai apoi, atentatele
de pe continentul european, de la Madrid i Londra, au constituit factorii principali ce au dus la
recunoaterea in spaiul european a unor noi tipuri de ameninri. Prin urmare, apariia unor
rspunsuri adecvate din partea factorilor decizionali a devenit o necesitate prioritar. Procesul
globalizrii aduce cu sine atat rspandirea valorilor democratice, cat i perspectiva unor
ameninri combinate, precum: dezvoltarea terorismului, in condiiile preexistenei conflictelor
regionale, organizaii criminale ce achiziioneaz arme de distrugere in mas, posibile conlucrri
intre elemente fundamentaliste, colaboraioniste i organizaii criminale internaionale etc.
Astzi, problemele demografice ale lumii contemporane, impunerea i meninerea pcii,
rspandirea inegal a resurselor, dezvoltarea i proliferarea tehnologiei i armelor ce dispun de o
mare capacitate de distrugere, crima organizat, terorismul i, nu in ultimul rand, problemele de
mediu sunt provocri ce le considerm majore pentru actuala stare a mediului de securitate, cu
atat mai mult cu cat acestea pot constitui factori favorizani ai conflictelor regionale.
Putem aprecia c suntem i vom fi martorii unei explozii demografice fr precedent.
Populaia planetei, estimat la nivelul anului 1600 la 545 milioane, a crescut la 2,4 miliarde de
locuitori in 1950, ajungand in 2005 la peste 6 miliarde de indivizi, iar pentru anul 2050 se
apreciaz c va crete cu pan la 50% . Aceast evoluie, coroborat cu rspandirea inegal a
resurselor, va provoca, probabil, dezechilibre la nivelul securitii, prosperitii i stabilitii, din
cauza micrilor de populaie dinspre zone lipsite de resurse ctre alte regiuni ce dispun de
rezerve suficiente. Studiile ce analizeaz legtura direct dintre tendinele demografice i starea
de stabilitate3 au indicat o corelaie intre gradul de prosperitate i rata natalitii. Astfel, in statele
cu un grad ridicat de prosperitate i securitate se inregistreaz, paradoxal, o scdere a populaiei
(de exemplu, Germania are cea mai sczut rat a natalitii: 8,45 nateri la mia de locuitori).
Lupta pentru accesul i controlul resurselor i pieelor mondiale a fost deseori generatoare de
tensiuni i conflicte. Alturi de aceast competiie, manifestrile de intoleran in ceea ce privete
aspectele religioase sau etnice constituie alte surse de instabilitate, in special la nivel regional, in
condiiile in care procesul de globalizare conduce spre formarea unor medii multiculturale.
Aadar, creterea influenei unei anumite culturi, depind spaiul de origine, poate nate o serie
de resentimente. Dup prerea noastr, cele trei mari religii monoteiste (cretin, islamic i
iudaic) pot fi adesea transformate in cauze ale unor conflicte, dei adevrata raiune pare a fi,
mai degrab, diversitatea interpretrilor aduse textelor religioase ale fiecreia.
Riscul unor conflicte interreligioase exist, ins nu poate fi ignorat nici apariia unor
tensiuni intre denominaii mai vaste, cum ar fi susintorii religiei i cei ai secularismului,
influena curentelor seculare asupra vieii cetii inregistrand creteri semnificative in ultimele
decenii, in special in Europa. Drumul spre conflict este uor de parcurs atunci cand sunt

implicate aspecte identitare, sensibile la orice influen extern perceput drept agresiv. In alte
cazuri, drepturile fundamentale ale omului sunt lezate in mod direct, mai ales acolo unde
ideologiile totalitare inc exist, precum rile aflate in vecintatea estic a frontierelor actualului
spaiu euro-atlantic. Acest fapt duce la meninerea unor tensiuni intre diferite segmente
minoritare i cel major de populaie, mrindu-se astfel riscul apariiei unor conflicte ce pot afecta
securitatea i stabilitatea construciei europene.
Crima organizat reprezint o ameninare imediat la adresa securitii Europei.
Sindicatele drogurilor, prin extinderea activitilor in zona traficului de arme, de materiale11
nucleare, pot dezvolta facil legturi cu organizaii teroriste. Pentru a lupta eficient impotriva
crimei organizate i a terorismului care a cauzat tragediile din New York, Istanbul, Madrid sau
Londra, trebuie extins cooperarea dintre guvernele democratice. Accesul comun la informaiile
privind activitile criminale sau teroriste, cooperarea intre organele judiciare i forele de poliie
precum i monitorizarea comunicaiilor i a tranzaciilor monetare sunt eseniale pentru
asigurarea succesului in aceast lupt4.
Procesul de extindere constituie o parte a rspunsului Uniunii Europene la provocrile
contemporane, un efort de consolidare a stabilitii politice i securitii economice.
Dezechilibrele existente la momentul actual in lume pot fi corectate prin furnizarea unui nivel
mai inalt de securitate, prosperitate i stabilitate, astfel incat manifestri de genul crimei
organizate sau terorismului s fie cat mai rar sau deloc prezente. Cu toate c principalul actor, ca
form de organizare, pe scena internaional este statul-naiune, majoritatea provocrilor amintite
anterior acioneaz, prin natura lor, la nivel supranaional. Prin urmare, planul discuiei se mut
de la nivelul instituiilor i organizaiilor de securitate statale la nivelul celor internaionale:
ONU, NATO i UE. ONU se afl, inc, intr-un proces de reflecie asupra menirii sale, dorindu-se
indeprtarea de imaginea arbitrului pasiv pentru asumarea rolului de for operaional. Ii
lipsete, ins, o structur managerial adecvat i implicarea politic a naiunilor membre pentru
a furniza resurse i instrumente in scopul indeplinirii acestui rol. NATO rmane piatra unghiular
a stabilitii euroatlantice, aprarea colectiv constituind nucleul de care depinde securitatea
spaiului. UE s-a dovedit pan acum un bun model de organizare cu form supranaional de
guvernare, dei s-au manifestat unele carene la nivelul ceteanului. Procesele de extindere in
paralel ale acestor dou organizaii au dus la lrgirea spaiului european, astfel incat la frontierele
sale se afl Ucraina, Republica Moldova, rile fostului spaiu iugoslav,
regiunea Caucazului, a Mrii Caspice i un segment important al Orientului Mijlociu Extins.
Intreg acest spaiu este departe de a fi unul stabil, care s poat contribui la securitatea i
stabilitatea european. Aceast realitate a dus la necesitatea stabilirii unei agende de securitate cu
elemente comune a celor dou organizaii, fiecare avand punctele sale forte i reuind s ofere
avantaje specifice. Plasarea in vecintatea imediat a spaiului european i euro-atlantic a acestor
regiuni instabile face absolut necesar conlucrarea celor dou organizaii, in scopul realizrii
obiectivelor politico-strategice comune.
1.2. Necesitatea unei Politici Europene de Securitate i Aprare
Politica de securitate european a fost dezvoltat, dup anii 90, in cadrul Uniunii Europei
Occidentale (UEO), NATO i UE, atunci cand UEO adopt misiunile de tip Petersberg, in
scopul gestionrii unor eventuale destabilizri in Europa de Est. Acest tip de misiuni le includ pe
cele umanitare i de salvare, de meninere a pcii i cele ale forelor combatante in gestionarea
crizelor, inclusiv impunerea pcii. La Summit-ul NATO de la Berlin (1996) s-a decis crearea
unei Identiti Europene de Securitate i Aprare, un stalp european in cadrul NATO, ce
permitea rilor europene s acioneze militar acolo unde NATO ar fi fost limitat. Pentru
aceasta, UE avea posibilitatea de a utiliza capabilitile militare ale NATO (Acordul Berlin-plus).
Mai mult, prin Tratatul de la Maastricht (1992) se pun bazele Politicii Externe i de Securitate
Comune (PESC), baze aprofundate, in 1999, prin Tratatul de la Amsterdam8. Obiectivele comune
ale PESC intreau dorina i voina UE de a: apra interesele fundamentale i independena

Uniunii; intri securitatea Uniunii; pstra pacea i intri securitatea internaional i, nu in

ultimul rand, consolida democraia, domnia legii i respectarea drepturilor omului. Procesul
decizional in cadrul PESC era astfel imbuntit, furnizandu-se strategii comune in domenii unde
statele membre aveau interese majore. Semnarea Tratatului de la Maastricht a dus la crearea unei
fore armate comune, prin semnalul dat de Germania i Frana, care infiinau EUROCORPS,
considerat un prim pas spre edificarea unei aprri europene autonome. Tratatul de la Amsterdam
a produs schimbri pragmatice, prin crearea unei Celule de planificare i analiz politic,
infiinarea poziiei de Inalt Reprezentant pentru PESC i acordul pentru implementarea msurilor
i extinderea cooperrii intre UE i UEO in domeniul managementului crizelor. S-a considerat c
aceste msuri restrang aria PESC de rspuns la crize, preferandu-se disocierea diplomaiei de
aspectele pur militare. In septembrie 2001, Parlamentul european a elaborat o rezoluie ce
prevedea stabilirea unei politici europene comune
in materie de securitate i de aprare, care includea i misiunile de tip Petersberg. S-a
manifestat, ins, tendina de estompare a distinciei dintre securitate i aprare, prin reafirmarea
conceptului de aprare, in sensul aprrii teritoriale, eliminandu-se, in acest fel, orice interpretare
in sensul unei eventuale concurene cu NATO, care rmane, dup cum am afirmat mai sus,
fundamentul aprrii colective. In asemenea condiii, s-a simit nevoia implementrii unei
Politici Europene de Securitate i Aprare (PESA) comune, care s permit UE s se afirme ca
actor major in politica internaional. In acest sens, unele state membre au luat msuri de
restructurare a forelor armate i de inzestrare cu echipamente adecvate, chiar comune, in
perspectiva infiinrii unei Fore de Reacie Rapid european, aa cum s-a hotrat in cadrul
consiliilor europene de la Cologne i Helsinki. Conferina asupra angajrii capacitilor din anul
2000 constituie prima etap concret in acest sens. Aici se afirm faptul c o politic european
comun in materie de securitate i aprare nu constituie un scop in sine, ci un instrument de
politic extern al UE. Astfel, eventualele crize trebuie soluionate in primul rand prin mijloace
civile, fr a se exclude, ins, utilizarea forei armate, atunci cand mijloacele diplomatice i-au
atins limitele. Apelul la instrumentul militar trebuie s se fac in acord cu principiile fondatoare
ale UE i cu constituiile statelor membre, precum i cu principiile Cartei ONU sau ale OSCE.
Mai mult, in conformitate cu dreptul internaional, utilizarea forei armate necesit un mandat adhoc al Consiliului de Securitate al ONU. In cazul absenei mandatului, posibil din cauza unui
blocaj in cadrul Consiliului de Securitate, se consider c Uniunea European nu poate interveni
militar, cu excepia unor cazuri de urgen, la apelul expres al secretarului general al Naiunilor
Unite. 15
Capitolul 2
CADRUL POLITIC, INSTITUIONAL I INSTRUMENTAL AL POLITICII
EUROPENE DE SECURITATE I APRARE (PESA)
Politica European de Securitate i Aprare constituie un important concept politico-militar al
UE, dezvoltat in cadrul celui de-al doilea pilon al Uniunii Politica Extern i de Securitate
Comun (PESC).
2.1. Elemente componente ale PESA
Principalele elemente ale PESA care contribuie la fundamentarea i operaionalizarea
dimensiunii de securitate i aprare a Uniunii Europene sunt:
Agenia European de Aprare (European Defence Agency - EDA);
Fora de Reacie Rapid European (European Rapid Reaction Force - ERRF);
Fora de Jandarmerie European (European Gendarmerie Force - EGF);
Grupurile de lupt ale UE (European Union battle groups);
Institutul UE pentru Studii de Securitate (European Union Institute for Security Studies
- EUISS).

Ca organisme politice i militare permanente au fost stabilite:

Comitetul Politic i de Securitate compus din reprezentani permaneni cu rang de
ambasadori, ce are competena de a trata ansamblul problemelor PESA. In cazul unor operaii
militare de gestionare a crizelor, sub autoritatea Consiliului, Comitetul va exercita controlul
politic i va stabili direciile strategice ale acestora;
Comitetul Militar al UE alctuit din efii de state majore ale armatelor, reprezentai
prin delegaii lor permaneni. Atribuiile principale ale acestuia vizeaz: acordarea avizului
militar i formularea de recomandri destinate COPS (Comitetul Politic i de Securitate),
furnizarea de instruciuni militare pentru Statul Major al UE. Preedintele Comitetului va asista
la sesiunile Consiliului, atunci cand se iau decizii cu implicaii in domeniul aprrii;
Statul Major Militar al UE cu competene militare in sprijinul PESA, indeosebi in
ceea ce privete conducerea operaiilor militare de gestionare a crizelor, conduse de UE. Acesta
este insrcinat cu analiza situaiilor i planificarea strategic pentru misiuni de tip Petersberg,
inclusiv cu identificarea forelor europene naionale i multinaionale.
2.2. Apariia Strategiei de Securitate i a Constituiei Europene. Implicaii in domeniul PESA
Strategia de Securitate European, elaborat de Inaltul Reprezentant al PESC, Javier Solana, este
documentul ce traseaz liniile directoare ale strategiei de securitate intern i internaional a
Uniunii Europene. Cunoscut i sub numele de O Europ sigur intr-o lume mai bun,
strategia a fost aprobat, in 12 decembrie 2003, de ctre Consiliul European de la Bruxelles.
Privit de ctre muli specialiti drept un rspuns la Strategia de Securitate Naional a SUA din
septembrie 2002, documentul afirm c, pentru asigurarea unei securiti europene eficiente, intro lume din ce in ce mai mult cuprins de procesele globalizrii, este imperios necesar existena
unei cooperri stranse atat in cadrul european, cat i dincolo de acesta, deoarece nici o naiune
nu este astzi capabil de a face fa provocrilor complexe. Aspectul provocrilor este
punctual, strategia identificand drept ameninri majore la adresa Europei:
terorismul;
proliferarea armelor de distrugere in mas;
conflictele regionale;
statele deczute;
crima organizat.
Uniunea European va aciona activ pentru asigurarea securitii i promovarea propriilor valori,
prin:
extinderea zonei de securitate in vecintatea Europei;
intrirea ordinii internaionale;
adoptarea de rspunsuri adecvate la ameninrile enunate.
Putem afirma c PESA a fost definit i dezvoltat pe bazele provocrilor i
ameninrilor (aa cum au fost) evaluate la nivelul anilor 90. Ins, de la acel moment, multe
concepte din domeniul securitii au suferit modificri. Dup 11 septembrie 2001, ameninrile
majore la adresa securitii nu mai sunt definite in Europa dup criteriul riscului de conflict intre
state sau grupuri etnice, ci de nivelul insecuritii globale, unde se manifest riscuri mult mai
greu de definit, de identificat, cum ar fi cele legate de organizaii teroriste internaionale,
folosirea armelor de distrugere in mas etc. Acestea pot produce mutaii, devieri de la sensul
tradiional al misiunilor duse in managementul crizelor. Mai mult, proiectul de Constituie
european12 nu lrgete aria misiunilor de tip Petersberg, acestea rmanand concentrate in sfera
misiunilor umanitare ce au ca scop evitarea apariiei unor conflicte regionale. Propunerile de a
aduga operaiile de dezarmare i asisten militar, pentru prevenirea conflictelor i a stabilizrii
post-conflict, par mai degrab clarificri aduse misiunilor de tip Petersberg, i nu extinderi ale
acestora. De asemenea, planurile promovate in timpul preediniei spaniole pentru reconfigurarea

PESA au fost contestate, in mod repetat, atat de Marea Britanie, cat i de ali membri, in opinia
crora lupta armat impotriva terorismului trebuie s rman, in continuare, responsabilitate
NATO.Astfel, contraterorismul nu a fost adugat misiunilor de tip Petersberg, ci a fost redactat
un pasaj in cadrul Constituiei, conform cruia misiunile de acest tip pot contribui la lupta
impotriva terorismului.
Aa cum reiese i din Strategia de Securitate European, Uniunea nu dorete s
foloseasc fora armat impotriva terorismului, drept aciune in scop preventiv. UE se pronun19
mai degrab in favoarea flexibilitii, ce ar permite unor mici grupuri de lupt s duc operaii
militare punctuale i eficiente. Aspectul flexibilitii a condus i la ideea unei cooperri
structurate intre membri, in funcie de capabilitile militare ale fiecruia i adecvarea acestora la
misiunile de indeplinit.
Aplicarea acestui principiu, care prezint similitudini cu Fora de Rspuns a NATO,
trebuie finalizat pan in anul 2010. Unii specialiti presupun c aceast cerin va fi realizat cu
2-3 ani mai devreme, pentru a servi drept stimul i model pentru membri care sunt in proces de
dezvoltare a capabilitilor.
Capitolul 3
OPERAIONALIZAREA PESA
3.1. Aspecte militare
3.1.1. Misiuni in cadrul PESA
Incepand cu Summit-ul de la Saint Malo din decembrie 1998, UE i-a manifestat
disponibilitatea de a desfura autonom misiuni de gestionare a crizelor. In iulie 1999, la
Cologne, Consiliul European decidea c Uniunea trebuie s dispun de capacitate de aciune
autonom, susinut de fore militare credibile, mecanisme decizionale pentru folosirea lor i
pregtirea de a rspunde adecvat crizelor internaionale fr a afecta aciunile NATO.
Aceast capacitate nu a putut fi pus in practic mai devreme de anul 2003, cand UE a
lansat patru operaii sub auspiciile PESA aa-numitele misiuni Petersberg , trei in Europa i
una in Africa:
EUFOR CONCORDIA prima operaie militar lansat la 31 martie 2003 in FRI a
Macedoniei, la cererea preedintelui Boris Trajkovski, in scopul stabilizrii i implementrii
efective a Acordului de la Ohrid. Aceast operaie a succedat misiunea de meninere a pcii
Allied Harmony a NATO. In aceast misiune, incheiat la 15 decembrie 2003, s-au folosit
capabiliti NATO.
ARTEMIS operaie militar in R.D. Congo, lansat la 12 iunie 2003, in scopul
stabilizrii i imbuntirii situaiei umanitare din Bunia. Misiunea s-a incheiat la 1 septembrie
acelai an, fiind prima misiune sub comand UE fr asistena NATO. EUPOL PROXIMA a
UE in FRI a Macedoniei a inlocuit operaia EUFOR CONCORDIA la 15 decembrie 2003. 21
Misiunea de poliie a vizat monitorizarea, asistena i antrenarea forelor de poliie macedonene
pentru a lupta impotriva crimei organizate, precum i promovarea standardelor poliieneti
europene. Operaia a fost finalizat la 14 decembrie 2005.
EUJUST THEMIS lansat la 16 iulie 2004 in Georgia, cu o durat de un an, a fost
prima misiune de impunere a legii (rule of law mission) a UE. Operaia a avut ca obiectiv
sprijinirea autoritilor pentru a face fa proceselor de reform, in special in sistemul
judectoresc. In ultimii ani, Uniunea European s-a implicat in mult mai multe misiuni i a
devenit o parte important a eforturilor internaionale de securizare i reconstrucie a statelor i
regiunilor turbulente. UE desfoar, in prezent, 11 astfel de operaii in Balcanii de Vest,
Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu, Africa i Asia de Sud-Est15:
EUFOR Althea operaie militar a UE in Bosnia- Heregovina, lansat la 2 decembrie
2004 odat cu transferul ctre UE a autoritii forelor SFOR ale NATO. Misiunea vizeaz
imbuntirea rezultatelor obinute pe calea integrrii, in cadrul Procesului de Stabilizare i
Asociere, prin asisten acordat autoritilor rii.

 EUPM la 1 ianuarie 2003 a fost iniiat, in Bosnia- Heregovina, prima misiune de

poliie a UE, prin preluarea atribuiilor forelor internaionale de poliie ale ONU. Operaia are ca
obiectiv susinerea i dezvoltarea structurilor de poliie ale rii prin activiti de monitorizare,
asisten i inspecie in deplin acord cu practicile europene i internaionale.
EUPAT misiune de poliie, lansat la 15 decembrie 2005, ce a urmat operaiei
PROXIMA din FRI a Macedoniei. Misiunea, prevzut a avea o durat de ase luni, vizeaz
asisten i sprijin pentru dezvoltarea unei structuri de poliie profesioniste, bazat pe standardele
europene din domeniul poliienesc.
EUPOL COPPS misiune de poliie in teritoriile palestiniene, lansat la 1 ianuarie
2006, pe o perioad iniial de trei ani. Obiectivul operaiei este sprijinirea autoritilor i Poliiei
Civile Palestiniene in vederea reformrii sectorului de securitate i justiie.
EU Border Assistance Mission Rafah misiune de monitorizare a frontierei dintre Israel
i Palestina (punctul de trecere Rafah). Faza operaional a misiunii a inceput la 30 noiembrie
2005 i va avea o durat de un an.
EUJUST LEX misiune integrat de instaurare a statului de drept in Irak, lansat la 1
iulie 2005, la solicitarea guvernului de tranziie. Operaia, programat pe o perioad de un an, are
ca scop antrenarea integrat in domeniul conducerii i drept penal a unor reprezentani ai
sistemului judectoresc, poliie i penitenciar.
EUPOL Kinshasa in octombrie 2003, R.D. Congo a solicitat asisten UE pentru a
infiina o unitate integrat de poliie. Rolul EUPOL in aceast misiune, ce a devenit pe deplin
operaional in 30 aprilie 2005, este de a monitoriza, instrui i consilia aceast unitate.
EUSEC DR Congo inceput la 8 iunie 2005, misiunea de consiliere i asisten pentru
reform in domeniul securitii in R.D. Congo. Operaia va avea o durat de 12 luni.
EU Support to AMIS II (Darfur) la solicitarea Uniunii Africane, UE a hotrat, in 18
iulie 2005, s se implice in aciuni civil-militare de sprijinire a eforturilor politice, militare i de
poliie ale misiunii africane de soluionare a crizei din Darfur (Sudan).
Aceh Monitoring Mission - AMM Uniunea European, alturi de unele ri din
ASEAN i Norvegia i Elveia, a lansat, la 15 septembrie 2005, misiunea de monitorizare in
Aceh (Indonezia).
Capitolul 4
POLITICA EUROPEAN DE SECURITATE I APRARE IN 2005. TENDINE
La Conferina de coordonare a grupurilor de lupt, din 3 noiembrie 2005, Grecia,
Bulgaria, Romania i Cipru s-au angajat s constituie un grup de lupt, sub comand greceasc.
Grupul, la care Romania va contribui cu 1 pluton NBC, 1 pluton PSYOPS i 1 ofier de stat
major, va fi pus la dispoziie in semestrul II a anului 2007. Mai mult, ara noastr intenioneaz
s participe la formarea unui al doilea grup de lupt, alturi de Italia i Turcia, ce se preconizeaz
a fi operaionalizat in 2010. Totodat, in cadrul conferinei, conceptul de grupuri de lupt a fost
extins prin includerea unui acord cu privire la logistic i aspectele de transport. Pentru viitor, s-a
decis pregtirea unei metodologii privind asimilarea leciilor invate. Aceste proiecte, cumulate
cu celelalte 13 grupuri de lupt, garanteaz c, incepand din ianuarie 2007, Uniunea European
va dispune de capabilitile operaionale necesare pentru a intreprinde operaii de reacie rapid.
Seminarul de la inceputul lui noiembrie 2005, gzduit de Cehia, a adus in discuie nivelul
strategic al aspectelor legate de procesul de luare a deciziei, precum mandatele naionale asupra
crora trebuie czut de acord inainte de desfurarea in teatru a unui grup de lupt.
Concluziile desprinse din aceste intalniri se vor constitui, probabil, intr-o actualizare a
dezvoltrii conceptului de grupuri de lupt. In primul su an de existen, Agenia European de
Aprare a realizat deja progrese notabile prin decizia de a deschide Piaa de Echipament de
Aprare. Ea a contribuit astfel la consolidarea bazei tehnologice i industriale de aprare prin
infiinarea unui regim interguvernamental fundamentat pe Codul de Conduit al achiziiilor de

aprare. Considerm c aceste iniiative ale UE vor incuraja competiia i industria european de
aprare i vor furniza, totodat, acces la pieele de aprare ale statelor membre.
In ceea ce privete dezvoltarea capabilitilor europene civile, la conferina din 21
noiembrie 2005, minitrii de externe europeni i-au reafirmat angajamentul ferm pentru
realizarea proiectului civil Headline Goal 2008. Totodat, s-au subliniat prioritile viitoare de
aciune i s-au stabilit direciile de urmat, iar in final a fost adoptat Planul de Aciune pentru
imbuntirea capabilitilor civile.
Eforturile depuse pentru realizarea proiectului Headline Goal 2008 s-au concretizat i
prin finalizarea Catalogului de Necesar 05. In acest document sunt identificate capabilitile
militare i forele necesare pentru indeplinirea sarcinilor ce reies din Tratatul Uniunii Europene
(articolul 17.2), Strategia de Securitate European i obiectivele stabilite in proiectul Headline
Goal 2010.
Premisele planificrii strategice i scenariile cuprinse in Catalog constituie baza
viitoarelor dezvoltri a capabilitilor militare. Accentul este pus pe fore cu grad ridicat de
interoperabilitate, care pot fi susinute in teatru pe perioade intinse de timp pe baza principiului
de rotaie a forelor i sprijin logistic. Conform aceluiai document, statele membre vor fi invitate
s-i declare, cu ajutorul Chestionarului Headline Goal, cota de participare a fiecruia la
capabilitile Uniunii. Odat stabilit, aceast cot va permite acoperirea oricrei sarcini.
In contextul acordului Berlin-plus, relaiile NATO-UE au cunoscut un progres important
in direcia dezvoltrii parteneriatului strategic in gestionarea crizelor i prevenirea conflictelor,
prin cooperarea in Bosnia-Heregovina. Primul exerciiu militar in cadrul PESA al Uniunii
Europene (MILEX05) a avut loc la Mont Valerien in perioada 22 noiembrie - 1 decembrie 2005.
Aplicaia a pus accent pe aspecte militare, fiind totodat prima ocazie in care Baza de operaiuni
a UE (EU Operation Headquarters) a fost activat ca parte integrant a unui exerciiu UE.
Reuita MILEX05 a constituit un impuls pentru continuarea planificrii urmtorului exerciiu de
gestionare a crizelor al UE din 2006 (CME06). Scopul acestei aplicaii, ce se preconizeaz a avea
loc intre 25 septembrie - 6 octombrie 2006, este de a evalua capacitatea de aciune a structurilor
de gestionare a crizei ale Uniunii, a noilor concepte i de a valida procesul decizional al UE aa
cum este stabilit. De asemenea, in aprilie 2006, a fost planificat i s-a desfurat un exerciiu de
studiu (EVAC06), care a vizat aspecte legate de planificarea i ducerea de ctre Uniunea
European a unei operaii de evacuare prin intrebuinarea mijloacelor militare, precum i
verificarea modalitilor de coordonare cu autoritile. Desigur, in acest context pot fi amintite i
alte tendine ce pot constitui elemente ale viitoarelor construcii i dezvoltri a dimensiunii de
aprare i securitate a Uniunii Europene, in special a PESA, astfel:
intrirea cooperrii europene in combaterea criminalitii organizate, in susinerea
aprrii democraiei i drepturilor omului;
consolidarea i extinderea in continuare a unei viziuni comune a unei vecinti
comune, prin solidaritatea i sprijinul popoarelor oprimate politic (cazul Belarus);
promovarea stabilitii, valorilor democratice i a securitii dincolo de frontierele
europene actuale, cu acordarea unei atenii mai mari situaiei arcului de instabilitate din regiunea
Mrii Negre;
adaptarea la fiecare situaie in parte, in rezolvarea conflictelor;
implicarea in demersurile de stabilitate i securitate prin aciune i asisten
condiionat;
proiectarea unor politici UE i NATO de asisten bilateral care s se completeze
reciproc, ca i a unor politici regionale care s asigure complementaritatea necesar intre
instrumentele bilaterale i cele sectoriale deja existente;
meninerea deschis a perspectivei integrrii europene a statelor din Balcanii de Vest.

CONCLUZII I PROPUNERI
Este evident c iniiativa Uniunii Europene in ceea ce privete dezvoltarea propriei
dimensiuni de securitate i aprare nu este una tocmai facil, ce poate fi finalizat i aplicat pe
termen scurt. Probabil c se impune realizarea unui intreg proces de asimilare a leciilor invate,
ceea ce va necesita o capacitate sporit de adaptabilitate, atat a structurilor, cat i a procedurilor
implicate. Un lucru este cert, i anume c UE a ineles c o politic european de securitate i
aprare este deosebit de necesar.
Strategia european de securitate i toate celelalte instrumente direct relaionate acesteia
pot fi considerate un rspuns la Strategia de Securitate Naional a SUA sau la Conceptul
Strategic al NATO, dar nu reprezint, in fapt, decat dovada c factorii de decizie europeni
consider c dimensiunea de aprare a Europei trebuie dezvoltat i sprijinit cu mijloace i
eforturi proprii. Cunoscand toate aceste aspecte, credem c pot fi desprinse cateva concluzii:
1. Datorit puterii sale economice (a doua dup SUA), Uniunea European trebuie s-i
asume i responsabiliti strategice globale. In cooperare cu NATO, UE trebuie s-i consolideze
cadrul instituional i operaional pentru a rspunde adecvat crizelor i conflictelor regionale.
2. Viitorul PESA depinde in mare msur de acordul celor 25 de state membre asupra
unei agende comune privind interesele strategice. Aceasta va insemna in principal: o percepie
comun asupra ameninrilor la adresa securitii; voin politic pentru a aplica in mod punctual
i coerent instrumentele diplomatice, economice i de gestionare a crizelor; imbuntirea
capabilitilor civile i militare existente.
3. Probabil c UE nu dispune inc de instrumente militare adecvate, ins experiena sa in
domeniile nonmilitare, precum comer extern, dezvoltare, politica privind mediul, cooperare in
domeniul poliiei, justiiei i informaiilor, politica de imigrare i diplomaie multilateral
constituie o baz care contribuie la contracararea ameninrilor tot mai mult nonmilitare.
4. Proiecia securitii i stabilitii dincolo de graniele Uniunii prin mijloace
diplomatice, economice i, in ultim instan, militare, reprezint o iniiativ ludabil a UE, ce a
cunoscut numeroase progrese. Totui, cateva semne de intrebare persist, i anume: Rmane
PESA un instrument de stabilizare a periferiei Europei sau ar trebui extins la scar global?, Ce
misiune dintre categoria celor de tip Petersberg ar trebui s aib prioritate (cele de gestionare a
crizelor i reconstrucie post-conflict sau cele de impunere a pcii)? etc. Probabil c viitoarele
realiti i necesiti ale lumii contemporane vor rspunde la aceste intrebri.
5. Divergenele Statele Unite ale Americii Marea Britanie versus Germania - Frana
impieteaz asupra procesului de edificare a politicii de securitate i aprare europene.
6. In perspectiv este de ateptat c PESA s evolueze in direcia transferului tot mai
mare de suveranitate ctre instituiile Uniunii Europene, aprarea naional devenind subsidiar
celei europene.
7. Adoptarea unei Carte Albe a Securitii i Aprrii Europene va asigura detalierea
obiectivelor politice stabilite in Strategia de Securitate a UE. Astfel vom ti ce resurse vor fi
necesare in funcie de ameninrile militare cu care se va confrunta Europa in urmtorii ani. Este
nevoie de o voin politic mai mare i o adaptare mai eficient a procedurilor naionale la cele
europene.
8. Constrangerile impuse de resurse cer o abordare mai integrat a aprrii. Astfel sunt
necesare:
dezvoltarea unor planuri compatibile ale rilor europene in ceea ce privete
nevoile de aprare, doctrinele militare i capabilitile militare necesare acestora;
o cooperare mai strans in domeniile cercetrii, dezvoltrii i achiziiilor
capabilitilor militare ce se consider a avea prioritate;
dezvoltarea capabilitilor naionale in ceea ce privete antrenamentul, sprijinul
i gzduirea unitilor naionale i multinaionale.

De asemenea, specializarea unor ri in dezvoltarea capabilitilor de ni poate avea un

grad mai mare de importan in cadrul securitii colective.
9. Strategia de Securitate European prevede c rile invecinate, candidaii sau partenerii
UE se pot implica in politici sau operaii PESA. Romania poate avea un aport semnificativ in
cadrul operaiilor comune, inand cont de experiena acumulat in misiunile din spaiul fostei
Iugoslavii sau din teatre precum cele din Afganistan i Irak.
10. Politica extern a UE e multifuncional i se constituie, in principal, din intervenii civile i
militare in procesul de gestionare a crizelor. Ins, capabilitile militare ale UE sunt inc in faza
de dezvoltare. Romania poate s contribuie la efortul de imbuntire a acestor capabiliti prin
furnizarea de fore, echipamente i pregtire la Fora de Reacie Rapid a UE.
De asemenea, ara noastr poate avea contribuii semnificative la capabilitile civile
pentru prevenirea crizelor, prin participarea la evaluarea comun a ameninrilor i la eventualele
iniiative diplomatice.
11. Utilizarea cursului online European Security and Defence Policy (ESDP), pus la
dispoziie de Departamentul pentru Invmantul Distribuit Avansat la Distan (vezi
bibliografia), in cadrul cursurilor i seminariilor de specialitate desfurate in Universitatea
Naional de Aprare Carol I.

BIBLIOGRAFIE
Bhnreanu, Cristian, Puterea militar in secolul XXI. Modaliti de realizare i manifestare a puterii militare in
societatea democratic romaneasc, Ed. UNAp, Bucureti, 2005
Cameron, Fraser; Gerrard Quille, ESDP: the state of play, European Policy Centre, Brussels, September 2004
Duke, Simon, Politica Extern i de Securitate Comun. Provocrile extinderii Uniunii Europene, Ed. Economic,
Bucureti, 2004
Hunter, Robert Edwar, The European Security and Defense Policy: NATOs Companion - or Competitor?, RAND
Corporation, 2002
Isakova, Irina, ESDP after the EU Constitution, in RUSI Journal, Vol. 150, No. 1, February 2005
Lindstrom, Gustav, EU-US burdensharing: who does what?, Chaillot Paper no. 82, September 2005
Murean, Liviu; Adrian Pop, Florin Bonciu, Politica european de securitate i aprare - element de influenare a
aciunilor Romaniei in domeniul politicii de securitate i aprare, Ed. Institutului European pentru Romania, Bucureti,
2004
Murean, Mircea; Gheorghe Vduva, Strategia de parteneriat, parteneriatul strategic, Ed. UNAp Carol I, Bucureti,
2005
Pirnea, Vasile, Dimensiunea de securitate i aprare a Uniunii Europene, Bucureti, Ed. Centrul Tehnic Editorial al
Armatei, 2005
Popa, Vasile, Implicaiile globalizrii asupra securitii naionale, Ed. UNAp Carol I, Bucureti, 2005
Popa, Vasile; Nicolae Dolghin, NATO i UE. Determinri i finaliti, Ed. UNAp, Bucureti, 2004
Prisecaru, Petre (coord.), Politici comune ale Uniunii Europene, Ed. Economic, Bucureti, 2004
Sarcinschi, Alexandra, Security between objective and subjective. The social representation of security in Romania and
Europe, comunicare susinut in cadrul celei de a 4-a Conferine Internaionale Strategy 2005 organizat de institutul
elen de Studii Strategice, Atena, 3-4 noiembrie 2005
Vduva, Gheorghe, Dinamica parteneriatelor, Ed. UNAp, Bucureti, 2004
Vduva, Gheorghe; Mihai-tefan Dinu, Strategia european a integrrii, Ed. UNAp, Bucureti, 2005
Interviu cu Javier Solana, Inaltul Reprezentant al PESC, in ESDP Newsletter, Issue 1, December 2005
EU Institute for Security Studies, EU Security and Defence Policy. The first five years (1999-2004), Paris, 2004
EU Institute for Security Studies, EU security and defence Core documents 2005, Chaillot Paper no. 87, March 2006
European Security Strategy, A Secure Europe in a Better World, Brussels, 12 December 2003,
ue.eu.int/uedocs/cmsUpload/78367.pdf
Treaty establishing a Constitution for Europe, http://europa.eu.int/eurlex/ lex/JOHtml.do?
uri=OJ:C:2004:310:SOM:EN:HTML
Joint Declaration issued at the British-French Summit, Saint-Malo, France, www.isn.ethz.ch/pubs/ph/details.cfm?
lng=en&id=10212
SIPRI military expenditure database, www.sipri.org/contents/milap/ milex/mex_database1.html
Sesiunea de comunicri tiinifice cu participare internaional Strategii XXI a UNAp Provocri la adresa securitii i
strategiei la inceputul secolului XXI, 14-15 aprilie 2005, Seciunea: Aprare i securitate naional, Ed. UNAp Carol I,
Bucureti, 2005
A V-a Sesiune internaional de comunicri tiinifice a CSSAS Securitate i stabilitate in bazinul Mrii Negre, 21-22
noiembrie 2005, Ed. UNAp Carol I, Bucureti, 2005
Sesiunea anual de comunicri tiinifice cu participare internaional a UNAp Securitatea i aprarea spaiului sud-est
european, in contextul transformrilor de la inceputul mileniului III, 13-14 aprilie 2006, Seciunea: Aprare i securitate
naional, Ed. UNAp Carol I, Bucureti, 2006
Cursul online European Security and Defence Policy (ESDP), pus la dispoziie de Departamentul pentru Invmantul
Distribuit Avansat la Distan, din cadrul Universitii Naionale de Aprare Carol I,
http://adl.unap.ro/detalii_cursuri_acreditate.php
revista Gandirea Militar Romaneasc, nr. 2/2005
revista Impact Strategic, colecia 2004-2006
http://europa.eu.int, http://ue.eu.int, www.nato.int, www.eurocorps.org, www.theglobalist.com Redactor: Corina
VLADU Tehnoredactor: Mirela ATANASIU EDITURA UNIVERSITII NAIONALE DE APRARE CAROL I