JOC SECUND

Ion Barbu este un poet ermetic, lirica sa incadrandu-se in

modernismul interbelic. Poezia barbiana este in ansamblul ei o
metafora, poetul utilizand simboluri consacrate si proprii intr-o
materie lirica sublimata. Scriitorul cultiva o mistica a cuvantului,
apeland la puritatea emotionala a simbolurilor si la exprimarea
eliptica, astfel ca poeticul se identifica prin desfacerea lui de
elementele impure.
Temele predilecte ale liricii barbiene sunt meditatia grava
asupra avatarurilor fiintei, de la desfacerea din somn, trecerea
prin dragoste si viata pana la intrarea in cosmosul organizat
numeric; initierea in cunoastere (a naturii, cosmosului, vietii,
iubirii si creatieI);- geneze si prabusiri cosmice, raportul
creat/increat;miticul si magicul folcloric.I
Ion Barbu isi permite mari libertati de limbaj si de tehnica
artistica, ceea ce imprima versurilor caracter ermetic(tendinta de
ascundere, de incifarare a sensului poeziei ): gust pentru cuvantul
rarneologic, cuvinte ad-hoc create, suprimarea conjunctiilor si a
prepozitiilor, saturatie de termeni abstracti, , sintaxa poetica
originala, cu dislocari, elipse,
Tudor Vianu vorbete despre mai multe etape n evoluia
lirismului barbian: etapa parnasian, n care se remarc
preocuparea pentru perfeciunea formal, cultivarea anumitor
simboluri i detaarea de coninut a eului liric; etapa baladic i
oriental depete caracterul abstract al primelor poeme,
orientndu-se spre elemente de mit i de legend balcanic;
etapa ermetic, n care se revine la perfeciunea clasic a formei
i se abstractizeaz mesajul poetic.
Valentele cele mai profunde ale lirismului barbian se exprima in
poezia din faza a treia, cea ermetica. Poezia devine o stiinta

perfecta a semnelor, printr-o precizie extraordinara a simbolurilor,

dispuse intr-o "prelungire a geometriei".
Joc secund este poezia care deschide si da titlul ciclului
ermetic al operei lui Ion Barbu. Textul este o arta poetica moderna
prin definirea metaforica a creatiei si exprimarea conceptiei cu
privire la procesul poetic si rolul poeziei.
Tema poeziei Joc secund este ilustrarea conditiei poeziei
moderne ermetice si a rolului poetului. Ion Barbu considera arta o
reflectare a realitatii, care este , la randul ei o reflectare a lumii
ideilor. Dar, daca pentru filozoful grec Platon faptul reprezinta o
indepartare de ideal, o coborare in taramul efemerului, poetul,
dimpotriva, vede in aceasta rasfrangere o transpunere in ideal a
lumii reale, si ca urmare, o accedere spre eternitatea pe care o
reprezinta frumosul artistic. Este asemeni lumii reflectate in
oglinda, care, dematerializata, devine un joc secund, mai pur.
Titlul poeziei sugereaz c poezia este o altenativ a lumii
acesteia, o imagine a ei curat de superficial i surplus. Jocul
secund este perspectiva poetului, claritatea nelegerii sale
asupra lumii. Numind poezia un joc secund se nelege c exist
i un jocprim. Acesta ar fi realitatea perceput senzorial,
noiunile pur i simplu numite, neptrunse n adncul intelesului
lor. Textul urmeaz s prezinte raportul dintre aceste dou lumi,
realitateai reflectarea ei n art.
Textul poeziei este compus dintr-o afirmatie-teza, conform
careia arta este joc, o nobila inutilitate, cum spunea Titu
Maiorescu, o lume purificata pana a nu mai oglindi decat figura
spiritului nostru
Poezia (adancul acestei calme creste) este scoasa din timp,
ceas, din durata si plasata in atemporalitate.Asa cum il concepe
Barbu, ceasul creator devine insasi negarea timpului. Lexemul
deduspresupune filtrare , transfigurare a realitatii, observanduse lipsa verbului a fi. Adancul este subiectul logic, cel care face

actiunea de deducere fiind insusi poetul. Metafora calma

creaste sugereaza ideea ca poezia trebuie sa iasa din durata, din
contingent spre a se stabili intr-o lume a ei, dincolo de oglinda,
in mantuit azur. Oglinda este suprafata apei, in care se reflecta
o lume de esente ideale, creand o noua realitate. Aceasta poate
reprezenta si intelectul poetului care prin reflectarea realitatii
obiective, jocul prim, realizeaza un joc secund , mai pur. Poezia
este astfel o dematerializare, o spiritualizare a realitatii
cunoscute. Cirezile agrestese reflecta in oglinda apei
purificandu-se, sunt in acelasi timp materiale, dar si imateriale.
Carcacterul telegrafic al expresiei,renuntarea la elementele de
relatie, precum prepozitiile si conjunctiile, si la determinarile
adjectivale si adverbiale care insotesc si completeaza sensul
verbelor sau al substantivelor, precum si folosirea neologismelor
(agreste, nadir) amplifica impresia de obscuritate, ermetism.

Finalul l aduce pe poet din ipostaza intelectual a lui Hermes

(zeul grec Hermes, considerat de alchimiti patronul tiinelor
oculte), n aceea liric a lui Orfeu. Cntecul su rmne ascuns,
accesibil doar iniiailor. Transparena imaginilor artistice este
simbolizat prin metafora meduzelor ce schimb culoarea apei
de la suprafaa mrii, formnd clopotele verzi, atrgnd astfel
privirile pn n strfundurile misterioase, aa cum orice creaie
transpune artistic realitatea.
Concluzionand, putem afirma ca poezia Joc secund este o art
poetic modern care prezint tipul poeziei ermetice i rolul
poetului de truditor asupra mesajului pentru a-l face inteligibil
doar pentru iniiai intr-un limbaj puternic metaforizat i sintaxa
unic.

Etapa a doua, baladica si orientala, indica orientarea spiritului poetului spre concretul lumii, . Aici pot fi
integrate poeme ca: Dupa melci, Riga Crypto si lapona Enigel, Domnisoara Hus, Isarlik, Nastratiu, Hogea la
Isarlik. Mai toate sunt lungi, datorita in mare masura pasajelor descriptive, consecinta imediata a preocuparii
de concret; au un caracter narativ, "baladic" , pentru ca in ele "se zice" o poveste. Poetul evoca o lume
pitoreasca, de inspiratie autohtona sau balcanica. Expresia este proaspata si pregnanta dezvaluind in I.
Barbu un poet al cuvantului , nu numai al ideii si viziunii, cum il cunoastem la inceput. Descriptia insa nu
exista exclusiv pictural, ci fixeaza o atmosfera adecvata.

In balada RC si LE se pot identifica 2 planuri. Unul este strict

narativ si prezinta povestea craiului Crypto si a laponei. Primele 4
strofe..din caiet.in scenariile initiatice-Mircea Eliade.