Declinrile

n limba latin, exist 5 declinri. n limba romn, s-au pstrat primele 3 declinri folosite n latina
popular. Pentru c nominativul are terminaii diferite chiar n cadrul aceleiai declinri, cele cinci tipuri de
declinare au fost stabilite dup terminaia genitivului singular. Aadar, declinarea unui substantiv se recunoate
dup terminaia genitivului singular. Un substantiv este citat ntr-un dicionar cu dou forme: Nominativ sg. i
Genitiv sg.
Decl. I.............ae (silva, -ae)
Decl. a II-a.......i (hortus, -i)
Decl a III-a......is (homo, -inis)
Decl a IV-a.....us (senatus, -us)
Decl a V-a......ei (dies, -ei)
Cazurile sunt cele din limba romn cu aproximativ aceleai funcii sintactice plus cazul Ablativ.
Declinarea I
Declinarea I are substantive i adjective de genul feminin (cu puine excepii de genul masculin) care au
la N. sg. terminaia -a i la G. sg. terminaia -ae.
Ex:
sententia, -ae (prere, gnd, dorin); vita, -ae; fortuna, -ae; amicitia, -ae; schola, -ae; terra, ae;
statua, -ae; ira, -ae; fama, -ae; mensa, -ae; femina, -ae.
Tema unui substantiv se afl prin ndeprtarea terminaiei G singular: toga, tog-ae; stella, stell-ae
N. a
G. ae
D. ae
Ac. am
V. a
Abl. a

sg.
-ae
-arum
-is
-as
-ae
-is

pl.
sg.
N. stella (steaua, stea, o stea)
G. stellae (a stelei, a unei stele)
D. stellae (stelei, unei stele, pt. o stea)
Ac. stellam (<pe> steaua, <pe> o stea)
V. stella (o, stea!)
Abl. stella (n, cu, prin, la, despre stea)

pl.
stellae (stelele, stele, nite stele)
stellarum (a stelelor, a unor stele)
stellis (stelelor, unor stele, pentru stele)
stellas (<pe> stelele, <pe> nite stele)
stellae (o, stelelor!)
stellis (n, cu, la etc. stele)

Obs.
La toate declinrile, la plural N=V i D=Abl.
Dativul se poate traduce i pentru stea ca rspuns la ntrebarea pentru cine?
Excepii: exist la declinarea I cteva substantive de genul masculin. Ele denumesc:
nume proprii brbteti: Catilina, -ae; Numa, -ae; Sylla, -ae; Seneca, -ae etc.
fluvii i ruri: Matrona (Marna); Garumna (Garonne); Sequana (Sena); Trebia (afluent al Padului) etc.
ocupaii considerate brbteti: agricola (agricultor), pota (poet), scriba, nauta (navigator), athleta
(atlet), collga (coleg), scurra (mscrici) etc.
terminaia veche a G. sg. as s-a pstrat n cuvntul familias n locuiuni ca pater familias, mater
familias, pe lng pater familiae, mater familiae.
dea (zei) i filia (fiic), au la D i Abl. Pl. terminaia mai veche abus, numai cnd e necesar s
distingem forma feminin de cea masculin, ex. dis et deabus (zeilor i zeielor), filiis et filiabus (fiilor i
fiicelor). n alte situaii au forme regulate: deis i filiis.