CONTABILITATEA OCMC RE COG Te Cauley NeielANUARIE 208 3 Parteneriatul public-privat. DTT + Percentia profesionistilor Cee manifestarea ay Doce Se Co CE Cd Ce! PUT Ra EET LT Sey See ua) De ed CTU a) Con sl DdReuista CONTABILITATEG, EXPERTIZA $I AUDITUL AFACERILOR ISSN 1454-9263, Editor: Corpul Expertlor Contabil si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR) Bucuresti, Intrarea Pieler nr. 1, sector 4, cod postal 040296; OP 53, CP 199 Telefon: 021 330 88 69 /70/ 71; Fax: 021 330 8888 ceccar@ceccaro.to + www.ceccars0 Redactor-seft Paul Marinescu Colegiul de redactie: Prof. univ. dt. Robert Aurelian Sova ~ Presedinte CECCAR Prof. univ. dt. Jacques Richard — Université Paris-Dauphine, Franta Prof. univ. dt. David Alexander ~ University of Birmingham, Marea Britanie Prof. univ. cr. Andrei Filip ~ ESSEC Business School, Pals, Franta Prof. univ dr. Elena Barbu ~IAE Grenoble, Franta Prof. univ. dr. Donna Street - University of Dayton, SUA, Prof. univ. dr. Matioara Avram — Universitatea din Craiova Prof. univ. dr. Dorin Cosma — Universitatea de Vest din Timisoara Prof. univ dr. Liliana Feleags - ASE Bucuresti Prof. univ dr. Adriana Tiron Tudor — Universitatea ,Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Conf. univ. dr. Razvan Mustafa ~ Universitatea ,Babe5-Bolyat Cluj-Napoca Cont, univ. dr. CostelIstrate - Universitatea Alexandru loan Cuza' asi Prof. univ. dr. Stefano Azza ~ Universita Degli Studi di Parma, Italia Prof. univ. dr. Paolo Andrei - Universit& Degli Studi di Parma, Italia Prof. univ. cr. Dorel Mates - Universitatea de Vest din Timisoara Ec. Daniela Vulcan — Director general CECCAR Conf. univ dr. $tefan Bunea - ASE Bucuresti Prof. univ. dt, Nadia Albu — ASE Bucuresti Lect. univ. dr. Maria Madalina Girbin8 ~ ASE Bucuresti Conf univ. dr. Adriana Florina Popa - ASE Bucuresti inv. dr. Marin Toma - Pregediinte CECCAR Secretar general de redactie: Valeria Marinescu Redactia: Bucuresti, Intrarea Pielari nt. 1, sector 4 Telefon: 021 330 88 69 / 70/71; Fax: 021 330 88 88 edituraceccar@yahoo.com + wwnw.ceccar.10 Tipar: SC Global Production SAL “Acest produs a fostrealizat in unitatea protejta SC Global Production SRL, conform Legi rr. 448/2006 privind protect sipromavarea drepturilor persoanelor cu handicap. a Editon agteapta de ia cititorartcole, pints propuneriprivind orice problema de contabilitate, fiscal te, audit financiar, evaluare, piete de capital. expertize contabile, divizari, fuziunis lichidari si alte dome adiacente. Rugam autorii si ne trimitd articolele pe adresa de e-mail a redactiel Volumul ideal al unui articol este de aproximativ sapte/nous pagini. Autoritrebuie ca, alturi de semnaturd, la subsolul articolului sisi precizeze adresa, numérul de telefon, locul de munca i calitatea, precum si codul ‘numeric personal. Editorul nu publica articole nesemnate sinu retumeaza materialele nepublicate. Opiniile exprimate in articolele publicate in revista, ca si responsabilitatea stiintific’ sijuridics privind continutul acestora le apartin in exclusivitate autorilor. ‘Mentioném cé editorul nu este Fispunzitor pentru nicio pierdere Cadrul legal de organizare sifunctionare a asociatiei de proprietari Asociatiile de proprietari din Romania sunt persoane juridice fra scop patrimonial care se infiinteaza si functioneaza in cadrul fiecarei uni- tp] administrativ-teritoriale (municipiu, oras sau comuna) in condifiile Legii nr. 230/2007 privind inflingarea, organizarea si funcjionarea asociasii- lor de proprietari, publicata in Monitorul Oficial nr. 490/23.07.2007, cu modificarile ulterioare. in acest scop, conform art. 1 din Legea nr. 230/2007, acest act normativ reglementeazii aspec- tele juridice, economice si tehnice cu privire la infiin- tarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, precum si modul de administrare si de exploatare a cltidirilor de locuine aflate in proprie- tatea a cel putin treipersoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat (...). Potrivit art. 4 alin, (1) dinaceeasi lege, asocia-~ tia de proprietari are drept scop administrarea si ‘gestionarea proprietitii comune care, pe lingd drep- turi, impune obligatii pentru toti proprietarii. In acest sens, legea precizeaza ci administrarea, in- tretinerea, investitiile si reparatiile asupra proprie- tatii comune sunt in sarcina asociatiei de proprie- tari. Activitatile de administrare, de intretinere si de reparatii cu privire la proprietatea comun’ se refera la activitati de administrare tehnica, de con- tabilitate si casierie, efectuate de personal de spe- cialitate ~ administrator de imobile autorizat in con- ditiile Legit nr. 230/2007, contabil, casier, ingrijitor (Gialte persoane, dupa caz), prin angajarea acestora in baza unui contract individual de muncé, potrivit legislatiei muncii in vigoare. in baza art. 59 din legea mai sus mentionata a fost adoptata HG nr. 1.588/2007 pentru aproba- rea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si func sionarea asociatiilor de proprietari, publicata in Janwarie 2015 Comabiltates, experiza si audit aacerlor 25Monitorul Oficial nr. 43/18.01,2008, care se aplica {in prezent. de catre asociatiile de proprietari Dup& specificul activitatii pentru care este au- torizata sa functioneze, asociatia de proprietari se constituie ca 0 formé de asociere autonomd, de or ganizare si de reprezentare a intereselor comune ale ‘majoritatii proprietarilor unui condominiu, cu per- sonalitate juridica, fara scop patrimonial (art. 2 alin, (2) din HG nr. 1588/2007), in cadrul modalitatilor concrete de organizare sifunctionare a activitafii unei asociatii de proprie- tari, un element foarte important este necesitatea organizarii si conducerii contabilitatii proprii, care s& vind tn sprijinul conducerii asociatiei de pro- prietari in urmarirea gestiondrii cat mai corecte a patrimoniului propriu siin gospodarirea cu ma- ximé eficienta a resurselor financiare constitui- te din contributiile banesti ale membrilor acesteia. De asemenea, necesitatea organizarii si conducerii unui sistem propriu de contabilitate la asociatia de proprietari rezult3 din posibilitatea exereitarii unui control periodic din partea proprietarilor membri ai acesteia, in cadrul Adunarii generale a asociatiei de proprietari, cu privire la modul de ges tionare si administrare a resurselor financiare pro- prii, necesare pentru functionarea in conditii opti- mea asociatiei In condifiile noilor reglementari contabile aplicabile la nivel national, documentele de evi denfa contabila intocmite prin utilizarea sisteme- lor moderne de contabilitate, specifice asociatiilor de proprietari din Romania, constituie un mijloc de proba in justitie, atat pentru conducerea exe- cutiva a asociatiei de proprietari, cat si pentru fie- care proprietar, in calitate de membru al acesteia, In acelasi timp, toate actele si documentele intoc- mite de asociatia de proprietari constituie object al controlului tematic efectuat de personalul de specialitate din cadrul Serviciului de Monitorizare Servicii Publice $i Coordonare Asociatii de Proprie- tari al Consiliului local al municipiului, orasului sau comunei, conform art. 55 din Legea nr. 230/2007 slart, 59 din HG ne, 1588/2007. Necesitatea organizarii si conducerii contabili- {4pli propriila asociagiile de proprietari din Romania este prevazuta de Legea contabilitatli nr, 82/1991, 26 Contabiluatea, experi siauditul afacerlor —_ianuarie 2015 republicat& in Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, ‘cu modificdrile aduse prin Legea nr. 187/2012 pen- tru punerea in aplicare a Legit nr. 286/2009 pri- vind Codul penal, publicat in Monitorul Oficial nr. 757/12.11.2012, cu modificarile ulterioare. La art, Lalin, (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991 se precizeaza urmatoarele: Institutiile publice, aso- ciatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au obligatia sit organizeze si sd conducd contabilitatea financiard. In acest context, art. 21 alin, (1) din HG nr. 1588/2007 prevede c& asocia- slile de proprietari au obligatia sd organizeze si sd conducd contabilitatea proprie, potrivit preve- derilor Legit contabilitati nr. 82/1991, republicata, ‘cu modificdrile si completarile ulterioare (...). Pentru punerea in aplicare a prevederilor legale de mai sus a fost emis OMEF nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial, publicat in Monitorul Oficial nr. 846 bis/10.12.2007, cu modificirile ulterioare. > Misiunea profesionistului contabil cenzor al asociatiei de proprietari Conform prevederilor Legii nr. 230/2007, in Roménia, conducerea unei asociafii de proprietari este asigurat de un presedinte, un comitet executiv siun cenzor sau 0 comisie de cenzori, Presedintele asociafiei de proprietari indeplineste si functia de presedinte al comitetului executiv, care este format din membri ai asociatiei de proprietari, Presedin- tele, membrii comitetului executiv si cenzorul sau comisia de cenzori reprezintd organe de conducere, alese prin votul majoritStii proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari, in Adunarea general. Avand in vedere atriburiile stabilite de Legea nr, 230/207, cenzorul sau comisia de cenzori re- prezint un factor esential in cadrul organelor de conducere side decizie ale unei asociatii de proprie- tari din Romania, Astfel, art. 33 alin. (1) lit. b) sic) din aceasti lege precizeaza cd cenzorul sau comisia de cenzori din cadrul asociagiei de proprietari ve- rifici’ execugia bugetului de venituri si cheltuieli st gestiunea financiar-contabild. ins din analiza continutului art. 33 alin. (1) lit.a) din acelasi act normatiy, conform céruia prin- cipala atributie a cenzorului sau a comisiei de cenzori const in verificarea legalitagit actelor si do- cumentelor, a hotdrérilor, decizitlor, regultlor si re- gulamentelor, se constat& o depisire a competente- lor silimitelor de exercitare a profesiei contabile dinRomania, in conditiile in care viza de legalitate asu- pra actelor administrative (hotarari, dectzii, reguli si regulamente) reprezinta un atribut al profesiei juridice. in acest context, si ca urmare a discutiilor purtate cu alti colegi profesionisti contabili, apre- ciem c& prevederile art. 33 alin. (1) lit. a) din lege ar trebui sa se refere numai la verificarea legalita- fii actelor si documentelor specifice activit3tilor financiar-contabile, de control de gestiune si fis- cale, dupa caz. in sprijinul acestor aprecieri vin pre- vederile art. 19 alin. (1) din HG nr. 1588/2007, care precizeaza: Cenzorul sau comisia de cenzori urma- reste si asigurdi respectarea legalititi in administra- rea bunurilor materiale sia fondurilor financiare ale asoclatiei de proprietari. ‘In cadrul conducerii executive a asociatiilor de proprietari, cenzorii alesiin Adunarea generala sunt persoane fizice sau persoane juridice cu specializare in domeniul economico-financiar, care trebuie s& aiba cel putin studi medii de specialitate. Art. 10 alin. (2) si (3) din Legea contabilita- tii nr. 82/1991 precizeaz’: Contabilitatea se orga- nizeaza si se conduce, de regula, in compartimente distincte, conduse de ctitre directorul economic, con tabilul-sef sau alta persoand imputernicitd sé inde- plineascd aceasté funcfie. Aceste persoane trebuie sd aibé studi economice superioare. Contabilitatea poate fi organizatd si condust pe bazd de contrac- te de prestdiri de servicii in domeniul contabilitatit, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legit, membre ale Corpului Expertilor Conta- bili si Contabililor Autorizati din Romania, In activitatea asociajiilor de proprietari din Romania, cenzorul sau cenzorii acestora (cel putin un membru al comisiei de cenzori) trebuie sa aiba studii economice superioare, precum si calitatea de contabil autorizat sau de expert contabil membru al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autori- zayi din Romania. In exercitarea functiei de cenzor la asociagiile de proprietari din Romania, calitatea de contabil autorizat sau de expert contabil mem- brual CECCAR asigura servicii de contabilitate si control financiar de calitate superioara si ofera © garantie suplimentara a indeplinirii cu profe- sionalism si competenta a atributiilor de cenzor. n prezent, toti profesionistii contabili din Romania beneficiaza de programe de pregatire si perfectionare profesionala continua, elaborate si organizate de CECCAR, prin filialele sale teritoriale. Aceste programe de pregitire continua se desfisoara prin organizarea de cursuri si seminare cu tematic variate si au ca scop imbuniitatirea si actualizarea cunostingelor profesionale pe domenii specifice de activitate: contabilitate, audit financiar, fiscali- tate, alte domenii ale profesiei contabile. Pentru asigurarea unor conditii si tare de exercitare de c&tre profesionistii contabili a misiunii de cenzor la societatile comerciale din Ro- mania, CECCAR a elaborat si a aprobat Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor in societatile comerciale, care cuprinde precizari cu caracter spe- cific privind activitatea de cenzor, precum si norme care contin reglementari unitare si de proceduré ale activitatii de cenzor. Aceste norme sunt norme de comportament profesional, norme de lucru sinorme de raport. Potrivit Standardului profesional nr. 23, nor- mele de comportament profesional sunt norme cu caracter general, care se aplicd tuturor misiuni- lor si activitatilor specifice desfigurate de pro- fesionistii contabili in calitate de experti contabili membri ai CECCAR. Normele de comportament pro- fesionai se refera la: + independenta; © competent; * calitatea hicrarilor efectuate; ‘+ secretul profesional si confidentialitate; ‘* acceptarea, contractarea si mentinerea man- datului; responsabilitatea cenzorilor. in activititile si misiunile oricdrui profesionist contabil din Romania, aplicarea acestor norme este strict necesara, deoarece ele reprezinta esenta profesiei contabile si asiguri eficientizarea acti- vitatilor prestate gi cresterea calitatii si utilitatii lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. De aceea considerim ca aplicarea acestor norme de profesionistii contabili cenzori la asociatiile de pro- prietari din Romania este necesara si util’ Cu privire la responsabilitatea cenzorului/cen- zorilor la asociatiile de proprictari din Romania, art. 33 alin. (3) din Legea nr: 230/2007 precizeaz: Pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin, cenzo- rul sau cenzorit asoctagiel de proprietari raspund personal sau in solidar, in fata legit sia proprietarilor, pentru daunele si prejudiciile cauzate proprietarilor in mod deliberat. Potrivit Standardului profesional nr. 23, nor- mele de lucru specifice activit3tii de cenzor la soci- ettile comerciale cuprind, in esent’, activitayi de ‘anuarie 2015 Contbiltates, experiza jt auditu| afacerlor 27programare si documentare a lucrarilor, precum si proceduri specifice de lucru side control care se concretizea7’, in final, prin raportul de cenzor (raportul comisiei de cenzori). Consideram c, in cazul activitatii desfasurate de cenzor sau de comisia de cenzori in cadrul aso- ciatiei de proprietari, normele de lucru prevazu- te de Standardul profesional nr. 23 trebuie sa fie adaptate atat la conditiile specifice de organizare si functionare ale asociatiei de proprietari, cat si la clauzele din contractul de mandat incheiat intre cenzor/cenzori si asociasie. in acest context, la inceputul lunii verificate este necesar programarea lucrarilor, in functie ile curente de functionare ale asociatiei de proprietari si de programul de lucru al acesteia. in cursul lunii, cenzorul sau comisia de cenzorila asociatia de proprietari poate utiliza proceduri de lucru si de control similare cu cele prevazute de Standardul profesional nr. 23, in limita mandatu- lui stabilit prin contract, procedurile de control find adaptate la complexitatea activitatii desfisura- te de asociatia de proprietari, La sfarsitul fiecarei Juni, cenzorul sau comisia de cenzori intocmeste un raport sau un proces-verbal de verificare, in care prezinta constatarile si concluziile rezultate (masurile propuse) in urma verificarilor financi- ar-contabile si de gestiune efectuate in cursul lunii incheiate. Actul de control se inregistreaz’ in regis- trul de evidenfi a documentelor intrate al asociatiei de proprietari si este prezentat comitetului executiv al asociagiei, pentru luare la cunostinga si pentru adoptarea unor decizii, dup’ caz. Cel pugin o data pe an, de regul la Adunarea general ordinara convocata in primul trimestru al anului, cenzorul sau comisia de cenzori prezin- ta Adunarii generale a proprietarilor un raport de activitate cu privire la modul de exercitare a mandatului de cenzor $i la constatarile efectuate pe perioada anului incheiat (precedent), precum si cu privire la verificarea gestiunii asociatiei de pro- prietari, cu propunerea de masuri (art. 33 alin, (1) lit. d) din Legea nr, 230/207). > Organizarea si conducerea contabilitagii la asociat de proprietari Organizarea si conducerea contabilitifii proprii de catre asociatiile de proprietari din Romania sunt 28 Contabiltatea, expeniza si audit afacerior —_ianuarie 2015 reglementate prin Legea contabilitaii nr. 82/1991 HG nr. 1588/2007. Art. 21 alin. (1) si (2) din HG nr. 1.588/2007 prevede ca asociapiile de proprietari au obligatia sé organizeze si sd conducd contabilitatea proprie, potrivit prevederilor Legii contabilitétii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulteri- oare, in partidd dublé sau in partidé simpla, prin optiune, potrivit hotiirarii Adundrii generale a aso- ciatiei de proprietari. Asoctatiile de proprietari orga- nizeazdt si conduc contabilitatea fn conformitate cu reglementdirile contabile pentru persoanele juridice {lira scop patrimonial, aprobate prin ordin al minis- trului economiei si finantelor. in acest scop, ministrul economiei si finantelor a emis Ordinul nr; 1.969/2007. Potrivit dispozitii- lor art. 1 alin. (1) si (2) siart. 2 din acest ordin, se probit Reglementiirile contabile pentru persoanele juridice fari scop patrimonial, cuprinse tn anexa nr. 1 care face parte integrantd din prezentul ordin. Reglementirile contabile prevetzute (..) sunt obliga- torif pentru asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel (..), in scopul desfasurdrii de activitati fara scop patrimonial, care au obligatia, potrivit legii, sé conducd contabilitatea in partidé dublé si sa in- inanciare anuale. (..) Se apro- ba Reglementarile contabile privind organizarea si conducerea contabilitagil in partida simpla de caitre persoanele juridice fara scop patrimonial, cu- prinse in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezentul ordin, > Organizarea si conducerea in partida dubla pentru persoanele juridice fara scop patrimonial, conform OMEF nr. 1.969/2007 Potrivit pet. 1 alin, (3) din anexa 1 la OMEF nr, 1.969/2007, prezentele reglementéiri se aplicd pentru activitatile fiérd scop patrimonial, activitd- file cu destinatie spectald si activitagile economice desfisurate, potrivit legit, de céttre asoctati, fundatit sau aite organizasit de acest fel (..), precum si pentru altele asemenea infiingate in baza unor legi speciale in scopul desfésurarii de activitati fara scop patri monial, care au obligatia, potrivit legii, sé conduc contabilitatea in partidd dubla si sit intocmeascd situatii financiare anuale. Conform prevederilor pet. 3 alin, (2) din ane- xa 1 la OMEF nr. 1.969/2007, organizatillepatrimonial care conduc contabilitatea in partida dubla si care nu desfasoara activitati economice tocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: © bilant prescurtat; © contul prescurtat al rezultatului exercitiului; # notele explicative la situagiile financiare anuale simplificate. Situatiile financiare anuale trebuie s& ofere 0 imagine fidela a activelor si datoriilor, a exceden- tului sau deficitului privind activitatile fara scop pa~ trimonial. Datele cuprinse in situatiile financiare anuale simplificate sunt prezentate in conformitate cu principiile contabile generale ale contabilit3gii de angajamente. Contabilitatea sintetica i analiticd in partida dubla pentru operatiunile efectuate de persoanele juridice fara scop patrimonial se conduce pe baza Planului de conturi general prevazut in capitolul 4 din anexa 1 la OMEF nr. 1.969/2007. in cazul asociatiilor de proprietari persoane juridice fara scop patrimonial, organizarea si con- ducerea contabilitati in partida dubla, prin optiune (conform aprobarii Adundrii generale), prezinta 0 serie de particularitati speci @ Asociatille de proprietari amortizeaza imo- bilizarile corporale privind activitatile fara scop patrimonial utiliznd ca regim de amortizare amor- tizarea liniara. Imobilizdrile corporale privind activitatile economice desfasurate de persoanele juridice fara scop patrimonial se amortizeaza in conformitate cu reglementirile valabile pentru agentii economici. Amortizarea aferenta imobili- zirilor corporale se inregistreaza in contabilitate cao cheltuiala. © Contabilitatea stocurilor p {ile fra scop patrimonial cuprinde a) materiile prime care parti lizarea activitatilor fara scop patrimonial; b} materialele consumabile (materiale auxi- liare, combustibili, piese de schimb si alte materiale consumabile) care contribuie direct sau indirect la realizarea activitatilor fara scop patrimonis ©) materialele de natura obiectelor de in- ventar utilizate pentru realizarea activitatilor fara scop patrimonial; d) marfurile si ambalajele achizitionate si destinate activitailor fara scop patrimonial. In cadrul stocurilor se includ si bunurile afla- te in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie ce: la terti, care se inregistreaza distinct in contabilita- te, pe categorii de stocuri. & Contabilitatea operatiunilor efectuate in numerar, prin casieria asociatiei de proprietari, urmareste inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor de incasari si plati in nume- rar efectuate in cursul lunii, pe baza documentelor ative legale, in original. Zili srul asocia- tiei de proprietari evidentiaza toate incasarile si pla- tile in numerar in Registrul de casa (cod 14-4-7A), cate se intocmeste conform normelor metodologi- ce elaborate de Ministerul Finanfelor referitoare la formularele comune pe economie privind activitatea financiar-contabil si normelor de intocmire si uti zare a acestora, aprobate prin OMEF nr: 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, publicat in Monitorul Oficial nt. 870 si 870 bis/23.12.2008, cu completirile ulterioare. Pentru inregistrarea inca- sirilor in numerar, casierul asociatiei de proprietari intocmeste obligatoriu chitanta (cod 14-4-1), iar pliile efectuate in numerar se inregistreaza pe baza chitantei emise de terti (furnizori) si/sau pe baza Dispozitiei de plata catre casierie (cod 14-4-4), dup’ caz, documente intocmite conform prevede- rilor OMEF nr. 3512/2008. De regul’, cenzorul sau comisia de cenzori al/a de proprietari are obligatia verificarii, prin control inopinat, a operatiunilor inregistrate in Re- gistrul de casa si mai ales procedeaza la inventa- rierea existentului de numerar din casierie, Re~ zultatele inventarierii si constatirile cenzorului se consemneazi, obligatoriu, intr-un proces-verbal de verificare a casieriei, cu mentionarea masuri- lor propuse, dupa caz. © Conturile la binei cuprind: disponibilita tile in lei, creditele bancare pe termen scurt, dupa caz, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de bancita conturile curente ale asociatiei de proprietari, evidentiate de biinci in extrasul de cont, pe baza documentelor justi- ficative (ordine de plata, cecuri, foi de varsamant etc). Dobanzile de platit si cele de incasat aferen- te exercitiului financiar in curs se inregistreazi la cheltuieli financiare sau ca venituri din activitai fara scop patrimonial, dupa czz. @ Asociatiile de proprietari persoane juridice {fara scop patrimonial nu sunt persoane impozabi- Ie in scopuri de TVA, conform Legii nr: 571/2003 privind Codul fiscal, publicatd in Monitorul Oficial nr 927/23.12.2003, cu modificarile si completarile januarie 2015 Cantabiltate, expetza sl ausitulafacetilor 29Stile fra scop patrimoni- al acestea nu conduc evidenta conturilor privind ‘TVA si nu au obligatia de intocmire si depunere a declaratiilor fiscale privind TVA. & Contabilitatea cheltuielilor pentru acti- le far scop patrimonial si pentru activitatile economice se fine pe feluri de cheltuieli, dupa na- tura lor, astfel: a) cheltu de exploatare (pentru functio- narea curenta), care cuprind: + cheltuieli cu materiile prime si materialele consumate; cheltuieli cu obiectele de inventar date in folosint’; costul de achizitie al materialelor ne- stocate, trecute direct la cheltuieli; © contravaloarea energiei si apei, a gazelor na- turale consumate de membrii asociatiei de proprie- tari; cheltuieli si taxe de salubritate, pentru fiecare condominiu din asociayia de proprietari; # cheltuieli cu lucrari si servieii executate de terti, redevente si chiris; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comistoane si ono- rarii; cheltuieli de reclama si publicitate; cheltuieli de deplasare; cheltuieli postale si taxe de telecomu- nicatii, servicii bancare i altele; + cheltuieli cu personalul (salarii i indemniza- tii, asigurri si protectie socialé si alte cheltuieli cu personalul, suportate de asociatia de proprietari); « alte cheltuieli de exploatare (despagubiri, amenzi si penalitati; cheltuieli privind activele ce- date etc.); b) cheltuieli financiare, care cuprind doban- zile privind exercigiul financiar in curs; 6} cheltuieli extraordinare produse de cala- mitigi si alte evenimente extraordinare, Pentru determinarea cheltuielilor comune din fiecare lund si repartizarea lor pe proprietarii din asociatia de proprietari, in vederea incasarii si re- i fondurilor specifice asociatici, se utilizea- nularul Lista de plata a cotelor de contri- butie fa cheltuielile asociasiei de proprietari (cod 14-6-28). @ Contabilitatea fondurilor specifice aso- i de proprietari, constituite in scopul asigur’- resurselor necesare pentru plafi curente, con- form art. 24 si 25 din HG nr. 1.588/2007, se tine cu ajutorul conturilor contabile 115 ,Fondul de rul- ment al membrilor asociatiilor de proprietari” si 116 ,Alte fonduri privind activitatile far& scop patri- monial” (care cuprinde: fondu! de reparatii, fondul 30 Contailtaes, experizasiaudtalatacedlor ——_ianuarie 2015 i de intarziere si alte fonduri speciale, caz). @ Contabilitatea veniturilor realizate de per- soanele juridice fara scop patrimonial se tine dis- tinct pe feluri de activitati, iar in cadrul acestora, pe feluri de venituri, dup3 natura. Veniturile din activitati fara scop patrimo- nial la asociatiile de proprietari cuprind: « venituri din contributiile banesti lunare ale membrilor asociatiei de proprietari (inclusiv fon- durile specifice asociatiei de proprietari); @ venituri din dobanzile incasate pentru dis- ponibilitatile binesti pastrate in conturi curente sau depozite bancare, rezultate din activitati far scop patrimonial; « venituri rezultate din cedarea activelor cor- porale aflate in proprietatea asociatiei de proprie- onial; i fir scop patrimo- nial: venituri din valorificarea de materiale (dese- uri) rezultate in urma unor operatiuni de demolare si refacere a partilor din proprietatea comuna (aco- perisuri,fatade, casa scarii etc.) si alte venituri, dup’ can. Contabilitatea veniturilor realizate din activi- {ti far’ scop patrimon rilor sintetice din grupa 73 ,Venituri din activitatile fara scop patrimonial’, care are deschise conturi sintetice de gradul I (conturile 731, 733, 734, 739, dupa caz), Veniturile din activitati economice la asocia- fille de proprietari cuprin: ‘« venituri din inchirierea unor spatii din pro- prietatea comuna (pentru montarea antenei colec- tive, pentru instalarea unor panouri publicitare etc); + alte venituri din exploatarea curenta, care cuprind veniturile din creange recuperate si alte ve~ nituri din exploatare, & Contabilitatea rezultatului exercitiulut financiar se tine distinct pentru activitatile fara scop patrimonial, prin utilizarea contului 1211 .Excedent sau deficit privind activitatile fara scop patrimonial’ iar a rezultatului pentru activitatile economice, prin contul 1212 ,Profit sau pierdere privind activitatile economice”, dupa caz. in conta- hilitatea in partid dubla a asociatiei de proprie- tari, rezultatul exercitiului financiar se stabilesteJa inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de rezultat, Excedentul sau deficitul, dupa az, se stabileste cumulat de la tnceputul exercitiu- lui finaneiar, & Capitalurile proprii reprezinti totalitatea surselor de finangare stabile aflate la dispozitia per- soanei juridice fara scop patrimonial, dupa deduce- rea tuturor datoriilor Modelele formularelor si instructiunile de in- tocmire pentru situagiile financiare anuale ale per- soanelor juridice fara scop patrimonial sunt prezen- tate in anexa 1 la OMEF nr: 1.969/2007. Situatiile financiare anuale ale persoanelor ju- ridice fra scop patrimonial se verifica si se certifica potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 siale ordinelor emise de ministrul finantelor publi- ce. In acest sens, actul constitutiv al asociasiei de proprietari prevede numirea unui cenzor sau a unel comisii de cenzori, in conditille Legii nr. 230/2007 Regulile generale de organizare si funcionare a co- misiei de cenzori se aprob’ de Adunarea generakiia proprietarilor din asociatia de proprietari. Va urma. Registrele de contabilitate Contabilitatea in partida dubla la persoanele juridice fra scop patrimonial se tine cu ajutorul urmatoarelor registre contabile obligatori trul-jurnal, Registrul-1 Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordant cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat s& permita, {n orice moment, identificarea si controlul operatiu- nilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate obligatorii utilizate de persoanele juridice féra scop patrimonial car conduc contabilitatea in partida dubli, precum 5 modul de intocmire, utilizare si arhivare a acestora sunt prezentate in OMEF nr. 3.512/2008. Registrele de contabilitate obligatorii si documentele justifi- cative care stau la baza inregistrarilor in contabili- tatea financiard se pastrenzd in arhiva persoanelor juridice fra scop patrimonial timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar {n cursul cruia au fost intocmite, cu exceptia state- lor de salarii, care se pastreaza timp de 50 de ani. Bieuiogearicy 1. CECCAR (2008), Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor in societitile comerciale, editia all-a, Editura CECCAR, Bucuresti Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Le; nr, 230/207 privind infiinjarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicata in Monitorul Oficial nr. 43/18.01.2008. Legea contabilitafii nr. 82/1991, republicata Tm Monitorul Oficial nr, 454/10.06.2006, cu moxlificarile si completarile ulterioare. Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatillor de proprietari, publicata in Monitorul Oficial nr. 490/23.07.2007, cu modificarile ulterioare, Ordinul ministrului economic’ siinantelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial, publicat in Monitorul Oficial nr. 846 bis/10.12.2007, cu modificarile ulterioare. Ordinul ministrului economiei si finantelor nr, 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, ppublicat in Monitorul Oficial nr. 870 si 870 bis/23.12.2008, cu completarile ulterioare. lanuarie 2015 Contabilitatea, expediza si audit afacerilor 31iar — partea | - Razvan VONEA, prof. dr. -financ Analiza financiara a unei firme pe baza bilantului Colegiul Economic ,Partenie Cosma”, Oradea [ABsTRAcT] (10 economico all the above. Anal The Financial Analysis of an Enterprise, Based on its Balance Sheet The aim of this article is to bring to the attention of professional accountants, and of interested departments within companies, a series of financial reviews that can generate 2 reliable financial diagnosis for those entities. Hereinafter, we have conducted difierent financial analyses based on financial indicators, including balance sheets numerical data related to two consecutive years. We have tried to synthetize as clear as possible the theoretical calculation formulas, the indicator numerical outputs, graphs highlighting results, with particular focus on an accurate interpretation of We hope this represents a referential material that helps financial analysts to retrospect to alternative means of presenting a company’s financial diagnosis. Key terms: financial diagnosis, structural rates, economic and financial indicators, profitability rates, turnover speed, financial stability Analizele financiare se realizeaza la nivelul fie- c&rei intreprinderi pe baza unor indicatori economi- co-financiari. Aceste analize pot avea o relevant notabild pentru managementul firmei atata vreme cat din ele se desprinde un diagnostic cu sugerarea unor puncte tari si slabe din activitatea intreprin- derii Aceste analize financiare pot fi sustinute de ce- rinfele interne si externe ale firme’ si pot firealizate in cadrul departamentelor de specialitate proprii Studia de car | Vom prezenta in continuare o analiza din situatiile financiare anuale ale acesteia, 32 Contabiltatea, expeniza sauditul aacerlor ——_ianuarie 2015 sau externalizate, apelandu-se la societati de pro- fil. Alegerea tipurilor de instrumente cu care si se efectueze analiza financiara la o intreprindere se face in functie de scopul urmarit si trebuie sa ge- nereze un diagnostic din punct de vedere financiar al firmei. Aceasta presupune descoperirea disfunc- tionalitatilor si a punctelor slabe din activitatea fi- nanciara a intreprinderii, descoperirea cauzelor aparitiei acestora, precum si descifrarea unor posi- bile tendinge de evolutie viitoare a firmei. inanciara a unei intreprinderi, avand la baza date si informatii Intocmite in conformitate cu legislatia in materie,1. Analiza ratelor de structura ale activului Tabelul 1. Analiza ratelor de structura ale activului Speci simtot | to | ota | Imobilizari necorporale linn 0 0 3.231 0,04 Imobilizari corporale Ime 378.250 5,66 792.526 10,30 Imobilizarifinanciare Imi 0 0 0 0 Active imobilizate Al 378.250 5,66 795.757 10,34 Stocuri st 1.257.909 13,54 2.028.537 26,38 Creante & 3.710.873, 55,60 3.671.155 47,74 lavestiilfinanciare pe termen scurt tits o ° 218.597 2,84 Disponibilitati banesti Db 1.347.921 20,20 976.630 12,70 Active circulante Ac 6.296.703, 94,34 6.894.919 89,66 Total activ At 6.674.953 100 7.690.676 100 7.900.000, 6.000.000 5.000.000, Active imobilizate Active crcutante Figura 1. Ratele de structurd ale activului in 2013 si 2014 Rata activelor imobilizate masveid gradul de investire a capitalului fix. Aceasta creste in 2014 la 10,34%, fata de 5,66% in 2013, datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Rata imobilizarilor necorporale are unnivel neglijabil deoarece in anul 2013 nu au existat imobilizari necorporale. Rata imobilizarilor financiare are de asemenea un nivel neglijabil ca urmare a inexistentei imobilizarilor financiare. Rata activelor circulante exprima ponderea capitalului circulant in totalul activului. Rata activelor cir- culante scade cu 4,68% in 2014 fata de 2013, ca urmare a diminuarii ponderii disponibilitatilor banesti in 2014 fata de 2013 si a reducerii ponderii creantelor in 2014 fata de 2013. Rata stocurilor se mentine relativ Constanta in perioada analizata, cunoscand 0 crestere in anul 2014. Rata creanjelor scade de la 55,60% la 47,74% ca urmare a diminuarii creanfelor totale. Rata investitiilor financiare pe termen scurt creste in 2014 datorita realizarii de investitii financiare pe termen scurt. 2. Analiza ratelor de structura ale pasivului Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, ireprinderii prin punerea in lanuarie 2015 Cortabiitatea, exportiza si auctul afacerilor 33Tabelul 2. Analiza ratelor de structurd ale pasivului Species sot | ts | | ae | Capital social G 320.900 4,80 320.900 4q7 Rezerve Rez 1.132.232 | 1696 | 1.949.325 [25,34 Prime de capital Pr 0 0 0 0 Rezultat reportat Rr 0 0 0 0 Rezultatul exerciiulul Pa 361.937, 5a2 817.093 | 10,62 Reparizarea profitului Rep 361.937 5,a2 817.093 | 10,62 Subvengit pentru investi Sbvi 0 0 0 0 Capital propriu Cpr va53.132 | 21,76 | 2270225 | 29,51 Gredite pe teimen mediu si lung Tmt o ° ° 0 Capital permanent cpm va53i32 | 207 2.270.225 | 29,51 Gredite pe teimen scurt its o 0 o ° Furnizor si asimilate Fz 5221821 | 7823 | 5.420.451 | 70,48 Datori totale Dt 5.221.821 | 7823 | 5.420.451 | 70,48 Total pasiv Pt 6.674.953 100 | 7.690.676 100 Rata stabilitati fnanciare Ref = CpmiPt 276% 29,51% Rata autonomiel fnanciare globale | Rafg = CprPt 270% 29.51% Rata aukonomielfinanciarelatermen | Raft= CpriCpm 100% 100% Rata de indatorare glabala ig = DiPt 78,23% 70,48% i “ 0+ ol 1, Rata stabltii fnanciare z ol i {@ Rata autonomlel fnanciare globale niZ% a 10 qj | 2013 2o1e Figura 2. Ratele de structurd ale pasivului in 2013 si 2014 Rata stabilitati financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil si patrimoniul total, Nivelul ratei in perioada analizata inregistreaza o tendinta de imbunatatire. Rata autonomie’ financiare globale arata gradul de independenta financiara a societati. in anul 2073, rata auto- nomiei financiare globale este mai mica decat in anul 2014. Rata de indatorare globala reflecta ponderea tuturor datorilor unitatii in pasivul total al acesteia, Nive- lul ratet inregistreaza o tendinja de scadere in perioada analizati, aceasta fiind datorata diminuarii datorillor totale. 34 Contshilitatea, expertiza i audiolatrcerilor ——danuarie 20153. Analiza echilibrului financiar Tabelul 3. Analiza echilibrului financiar -lei- Indicator Simbol 2013 2014 Imabilizari nete In 378.250 795.757 Stocuri St 1.237.909 2.028.537 Creanie os 3710873 3671135 Disponibilitati banesti Db 1.347.921 976,630 Active de regularizare Ra | 0 0 Tolal activ At 6.674.953 7.690.676 Capital prop Cpr 1453132 2.270.225 Credite pe termen medi si lung Timi 0 a Capital permanent Com 1.453.132 2.270.225 Credite pe termen scurt its 0 0 Furnizor si asimilate Fz 5.221.821 5.20451 Datori pe fermen lung Dil 0 a Datorii totale Dt 5.221.821 5.420.451 Situatia neta SN = At_Dt 1.453.132 2270225 Fond de rulment FR=Cpm— In 1.074.882 1.474.468 Fond de nulment propriu FRP=Cpr—in | 1.074.882 1.474.468 Nevoia de fond de rulment NER=Gt+G-te | -273.039 279.241 Trezoreria neta TN=FR-NFR 1347921 1.195.227 ‘ASN = SN; — SNo 817.093 AFR = FR, — FR, 399.586 ANFR= NER, — NFR: 352.280 ATN=TN;— TN =152.694 Situatia neta pozitiva este rezultatul unei activitati eficiente desfasurate de societate. Situalia neta este crescatoare, fiind rezultatul sporiri rezervelor tn anul 2014 fata de 2013. Fondul de rulment reprezinta surplusul de surse permanente peste nevoile de finantare. Este 0 marja de siguranta de care dispune societatea si este utilizat pentru finantarea stocurilor si a creantelor. Fondul de rulment este pozitiv si reflecta faptul ca societatea se afla in echilibru financiar pe termen lung, adica tsi fi- nanjeaza activele imobilizate numai din surse permanente. Nevoia de fond de rulment reprezinta echilibrul pe termen scurt si ate tn vedere finantarea activelor curente din surse ciclice. Aceasta este negativa in anul 2013, fiind un rezultat favorabil datorita accelerarit {ncasarii creantelor si amanarii platii datorilor. Nevoia de fond de rulment in 2014 este pozitiva si este re- zultatul unei politici de investtiiprivind cresterea stocurilor. Societatea se afla in echilibru pe termen scurt, nevoia de fond de rulment inregistrand majorare ca urmare a cresterii stocutilor. Trezoreria neta este reprezentata de diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment si este expresia unei activitatieficiente si a realizarii echilibrului imediat. In cazul nostru, aceasta este pozitiva ‘n ambele perioade analizate, reprezentand un surplus monetar care urmeaza sa fie plasat rentabil, sigur silichid pe piala monetara sau financiara. Trezoreria neta inregistreaza o tendinta de scadere de la un an la altul. 4, Analiza soldurilor intermediare de gestiune Tabelul 4. Analiza solduritor intermediare de gestiune -lei- Indicator Simbol I 2013 2014 Venituri din vanzarea marfurilor Vi 10.520.362 19.663.673 Cheltuiel privind marfurile Chit 8.266.874 15.023.44) Producfia vanduta 507.513 395.084 Ianwanie 7015 Contbiliatea,expoiza si audi afacerilor 352013, 1B Excedentul brut din exploatare Indicator Simbol 2013 2014 Productia stocata Ps a 0 Prodvctia mmobilizata i 0 0 Consum extern de a tor Cex 1.799.490 2.134.107 Subvengil din exploatare 3 0 0 ‘Ate venituri din exploatare we 752 36.557 Cheluiel eu alte impozite si taxe Chit 18.627 25.694 Cheluiel cu personalul i chp 499.368 969.273 Alte cheltuieli de exploatare Ache 1.136.185 2.031.076 Venituri din provizioane Vez 0 ° Cheluiel privind emorizarile si provizioanele Chap 72.230 96.164 Venituri financiare Vi 90.545 174,800 Cheltuiel nanciare chi 536.929 337.346 Venituri extaordinare Vex 0 0 Cheltuieh extraordinare Chex o ° Marja comerciala Mc = Vint Chinf 2351.48 4mA0230 Producti exerci Qor=Pv—Ps+Pi 307.513 595.034 [ Valoarea adaugata VA= Me + Qex 2.759.001 5.235.266 Excedentul brut din exploatare hee RAE ia24az 2.245.780 Rezultatul din exploatare RE=EBE+Vpz—Chap| 1.060.208 2.149.616 Rezultat curont RC= RE+ Vi- Chi 13.824 1.427.070 Rezulat brat RB=RC+Vex—Chex| 13.824 1.427.070 Impozit pe profit din profitul impozabib » 98.212 226331 Rezulkat net RN= RB- ip 515.612 7.198.739 AM = Mc; Mo 2308744 AVA=VA-VA 2.476.265 AEBE = EE, - EBE, 1.113.333 ARE = RE, — RE 1.089.408 ARC= RG RG 813.246 "ARN = RN; ~ No 683.127 Valoarea adaugats Rezuttatul din exploatare Rezultatul net Figura 3. Indicator’ ai soldurilor intermediare de gestiune in 2013 si 2014 36 Contabilitates, experiea # audit afacerlor ——_ianuane 2015Productia exercitiului inregistreaza o tendinté favorabila de crestere de la o perioada la alta, Aceasta este formata in exclusivitate din productia vanduta. Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezuliata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de la terfi, Valoarea adaugata este pozitiva in ambele perioade, cea ce este un aspect favorabil pentru societate. Aceasta inregistreaza o majorare Tn 2014 fata de 2013 da- torita cresterii mai rapide a ciftei de afaceri fata de sporirea consumurilor externe. Excedentul brut din exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare admitand ca amortizarea si provizioanele sunt cheltuieli calculate, si nu platite. De fapt, excedentul brut din exploatare reprezinta capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor din amortizari si din profit. in perioada ana- lizata, excedentul brut din exploatare este pozitiv si inregistreaza o tendinta favorabila de majorare datorita cresterii valorii adaugate si a altor venituri din exploatare intr-o masura mai mare decat au crescut cheltuielile cu alte impozite i taxe si alte cheltuieli de exploatare. Rezultatul din exploatare reflecta marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare prin dedu- cerea tuturor cheltuielilor calculate si platite din veniturile din exploatare. in perioada analizata, societatea a realizat profit din exploatare datorita faptului ca veniturile au fost mai mari decat cheltuielile de exploatare, Rezultatul curent este determinat de rezultatul din exploatare si de rezultatul financiar. in anul 2014, acesta este pozitiv, desi rezultatul financiar este negativ. Acest lucru se explica prin faptul ca rezultatul fi- nanciar este acoperit de rezultatul din exploatare, acesta din urma fiind mult mai mare: Rezultatul net exprima marimea absoluta a rentabilitaji financiate si in cazul nostru este pozitiv, da- torita cresterii profitului curent. & Calculul si analiza capacitatii de autofinantare (CAA) CAF = Excedentul brut din exploatare + Venituri financiare ~ Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare — Cheltuieli extraordinare — Impozit pe profit CAFo = 1.132.447 + 90.545 — 536.929 - 98.212 = 587.851 lei CAF, = 2.245.780 + 114,800 - 837.346 — 228.331 = 1.294.903 lei ACAF = 1.294.903 - 587.851 = 707.052 lei Capacitatea de autofinantare este pozitiva in ambele perioade si reflecta un surplus financiar generat de activitatea rentabila a societatii, find sustinuta de o trezorerie neta pozitiva si disponibils. Va urma.. LIC. is Buglea, A. (2004), Analiza situatiel financiare a intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, Chirila, E. (2003), Finantele intreprinderii, Editura Universitatii din Oradea, Chirila, E., Popa, D. (2004), Caiet de aplicatii practice la finanjele intreprindedii, Editura Universitatii din Oradea nu, |. (2007), Evaluarea, prezentarea si analiza performantei intreprinderii. O abordare din prisma Siandardelor Intermationale de Raportare Financiara, Editura CECCAR, Bucuresti. Petrescu, S. (2008), Analiza si diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, editia a tla, Editura CECCAR, Bucuresti. Toma, M, (2009), nitiere in evaluarea intreprinderilor, editia a Ia, Editura CECCAR, Bucuresti januarie 2015 Contabiitate, expetiza gi auditl afacesilor 37Evaluarea fondului comercial prin metoda fluxurilor de numerar actualizate (metoda DCF) cu ajutorul tehnologiei informationale - partea a Il-a- Evaluare Sebastian luliu GYURICZA, dr. ec. Mirabela Ancuta GYURICZA, ec. Ronela-Manuela LASCU, dr. ec. Arad azsreacty The Discounted Cash Flow (DCF) Measurement of Goodwill, Based on Information Technology The analysis of the discounted cash flow by means of informational systems (technology and computerized products) is based on the hypotheses of future market conditions that afiect the offer, the demand, the expenses and the potential risk. According to these hypotheses, the company’s capacity of generating income can be predicted, the OCF method being one of the most complex measurement methods. At the same time, the most significant issue from the theoretical and practical point of view is the fact that this method illustrates all the aspects that are underrated by other methods, especially market conditions. Key terms: goodwill, cash flows, DCF method, enterprise value Asa cum precizam in prima parte a acestui material, in vederea estimarii valorii de investitie a fondului comercial prin utilizarea tehnologiilor informationale, pentru SC Distribuitor SRL au fost parcurse patru eta: pe principale. in cadrul primei etape, Estimarea valorii actualizate a fluxurilor nete de numerar generate de comercializarea produselor evaluate pe piata din Romania de catre societate, variatia capitalului de lucru net a pornit de la ponderea medie a capitalului de lucru net in cifra de afaceri pentru sectorul analizat aceasta fiind preluata din studiul lui Damodaran, conform caruia in cazul sectorului Household Products capitalul de lucru net are o pondere medie de 10,48% din cifra de afaceri T Capital de cra Numele | Numa j Wer Capital de inadaks | GSE |r| soca | Onova actin tie) CPN Towshold ; i 7 "% 7 rob Fluxurile financiare la dispozitia investitorilor (CFD sunt compuse din tluxurile din exploatare si fu- cadrul CFI nu se tine seama de fluxurile aferente activitatli de xurile din investitii, ca pani principale. i finanjare, 38 Contbiliatea, epertia si audiul afacerilor ——_ianuarie 2015Profitul brut din exploatare si impozitul pe profit au fost preluate din bugetul previzionat, iar modificarile {n structura capitalului de lucru au fost estimate conform prevederilor din subcapitolul anterior. Investitile anuale au fos: considerate la nivelul amortizarii anuale, aceste investitii de mentenanta find necesare pentru sustinerea ci'tei de afaceri previzionate. Estimarea valorii reziduale (terminale) s-a realizat prin capitalizarea cash flow-ului net corespunzator primului an al perioadei de previziune nonexplicite, finand seama si de nivelul estimat al cresterii anuale aferente acestei perioade, precizat anterior. Rata de crestere reala in perioada de perpetuitate a fost considerata de 2,5%, avand in vedere ca gradul de evolutie al pietei pe acest segment este inca scazut in raport cu tarile dezvoltate (gradul de penetrare al acestor produse este de aproximativ 5 ori mai mic decat in cazul tarilor dezvoltate), existand premisele unei cresteri importante in viitor. Rata de actualizare este data de costul mediu ponderat al capitalului (CMPO); este acea rata la care se asteapta ca afacerea sa isi plateasca sursele de capital menite sa ii finanteze activele. Determinarea costului mediu ponderat al capitalului impune calcularea a trei componente: costul capitalului propriu, costul capi- talului imprumutat dupa impozitare si structura estimata a capitalului aferent afacerii, in estimarea costului capitalului propriu s-a utilizat calea consacrata ~ modelul CAPM (capital asset pricing mode). Actualizarea fluxurilor financiare si a valorii reziduale s-a efectuat corectand fluxurile financiare si valoarea reziduala cu rata de actualizare estimata anterior. Activele neoperationale — nu este cazul. Rezultatul evaluarii prin metoda DCF: Valoarea actualizata a flixurilor nete de numerar aferente comercializarii produselor evaluate pe piata din Romania de SC Distribuitor SRL prin aceasta abordare este: Valoarea afacerii evaluategcy = 42.898.000 lei Fluxul de numerar previzionat aferent capitalului investi Pevioada de previziune explcita Indicator ¥ a Perpetuu zor] 2012 | 2013 | 208 | 205 | 2016 | 2017 ies de tacer (ie) tas | 14a41 | 16089 | 17403 | 89m | 20657 | 22527 | 28522 Grete anvala 66 ai 39 oo 33 9.0 45 Chetuiei operationale (miilei) | 9.426 | 10.033 | 10.034 | 11.759 | 12.605 | 13.842 | 15.098 | 15.781 vs Cita de or | oe | 075 wo | «0 | 0 | 0 EBITDA (mi ei ase | aa07 | 5218 6236 | 6ais | zaxe | 7970 2% vs Cra de afacer wa | a | 25 no | so | 30 | 330 | ‘Cheluieli cu amortzarea . ;: Cpa m vo |e | ao | ast ws | 180 188 ve Cha de aan 08 08 08. oe oa 08 BIT be a0 3505 | 6005 | 6650 | 7252 | 7.502 % vs Cra de aacer 3149 siga_ [3209 | 219 | 3219 | 2209 | Immpoit pe profit) (mille) 702 | 97a | toe | neo | 1213 ‘Cheluieli eu amortzarea 5 siabie deprecieri (mitted) |"! m9) ze | oo | at 1s | ao | 100 eC an a9 | ae | ago | ast 165 | 100 a4 | 96 | 27 | aso | sue | tae | 196 | -t07 ‘Cat flow Ia disposiia 1 on il « 3 Goat How ladeporiis | ae | ao | ase | ase | 4903 | saz | 596 | 6261 januari 2085 os, experiza si suitlasceriloe 39nae Peroada de previune explicta ve | 2011 2012 2013, 2014 2015, 2016 2017 [Rata de actuaizare 6) 12.68 Perioada de actalizare 1 z H 3 5 é 7 3] Factor de actuaizare oa [_o79 | 070 | oe | oss | om | om | 039 Fi actual ini ei) zanz_| 3028 | 2900 | 2020 | 27% | 260 | aso | 2414 Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) reprezinta rata rentabilitati pe care o cer participantii la piata pentru a plasa capitalul in investitia respectiva. Relatia de calcul este urmatoarea: CMPC = Ke x (E/(D + B) + Kd x (1-1) x (DI(D + 6) unde: Ke ~ costul capitalului propriu (ROE ~ return on equity); E —valoarea de piata a capitalului propriu; D_~valoarea de piata a creditului; Kd ~ costul creditului; T ~cota impozitului pe profit. in estimarea costului capitalului propriu s-a utilizat modelu! CAPM. Ke= Rf+(Rm-RAxB+a unde: RF — rata de baza fara risc, care este rata efectiva a rentabilitatii activelor fara risc; Rm — rata asteptata a rentabilitatii pe piata; (Rm — Rf) ~ prima de risc, peste rata fara risc, din definerea unui portofoliu de piata; B = factorul beta, un factor de cuantificare a riscului sistematic af unui activ in raport cu riscul pietei actiunilor al unui portofoliu reprezentativ; a ~ factorul alfa, prima de rise asociata strict companiei evaluate. Aplicarea cu rigurozitate a acestei abordari in Romania este dif informatiilor publice referitoare la estimarea principalelor componente, si aici facem referire in special la prima de rise si la coeficientul f. Ca atare, pentru determinarea CMPC s-a utilizat metoda in trepte. Metoda constructiei in trepte presupune determinarea ratei de risc adecvate, de obicei pe baza ran- damentului unei obligatiuni de stat cu scadenta pe termen lung considerate a fi rata fara risc de neplata, apoi calcularea si adaugarea primei de risc suplimentar pentru a reflecta riscurile de piala si riscurile specifice ale activelor. {in continuare vom estima fiecare dintre cele patru componente ale costului capitalului propriu: 1, Rata de baza fara rise (Rf) ‘in prima varianta, avand in vedere ca previziunile au fost realizate in lei inflatati, am considerat ca rata de baza fara risc este asimilabila randamentului titlurilor emise de Germania pe termen lung la data evaluarii (2,73%). Mentionam ca aceasta rata este ajustata cu diferenta dintre inflatia previzionata pentru Germania si pentru Romania (4,20% in cazul Romaniei si 1,50% in cazul Germaniei). Sursa de informatii folosita a fost baza de date Eurostat’. Rata de baza fara risc in acest caz a fost calculata ast: RE, = 2,73% + (4,20% — 1,50%) = 5,43% ‘A doua varianta luata in considerare pentru estimarea ratei de baza fara risc a utilizat randamentul ti- urilor emise de SUA pe termen lung la data evaluarii (2,50%). Similar primei variante, aceasta rata a fost * hetp://epp.eurostat.ec europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1 &language=enSpcode=teimf0S0&plugin=1 40 Contabiltatea, expeniza si audita sfacerilor——_ianuarie 2015ajustata cu diferenta de inflatie dintre SUA si Roménia. Sutsa de informajii folosita in acest caz a fost baza de date Trading Economics’. Ca atare, rata de baza fara rise in acest caz a fost calculata astiel: Rf, 50% + (4,20% — 1,60%) = 510% 2. Prima de rise a pietei (Rm — RA Estimarea primei de risc a pietei s-a realizat, prin utilizarea tehnologiilor informationale, astiel © prin adaugarea primei de risc de tara ajustate (pentru a reflecta remunerarea riscului aferent inves- titilor pe piata romancasca de capital la rata fara risc; * prin luarea in considerare a primei de risc a unei piefe de capital dezvoltate (sau media primei de risc estimata pentru mai multe piete de capital dezvoltate). in estimarea primei de risc a pietei s-au luat in calcul urmatorii doi indicator + IP (implied premium) = 5,31% (prima de risc medie pentru o piata matura) (conform lui Damodaran}'; © CRP (riscul de tara) = 3,00% (conform lui Damodaran). Estimarea primei de risc a pict s-a realizat dupa formula CRP,-+ Be x IP. 3. Factorul beta (8) - de cuantificare a riscului sistematic Acesta presupune luarea in considerare a coeficientului beta mediu estimat in functie de indicele bur- sier al unei piete de capital dezvoltate (S&P 500, MXWD etc.) pentru mai multe intreprinderi comparabile cu cea evaluata. Pentru estimarea coeficientului am utilizat ca surse baza de date a Beta Europe si informatiile oferite de Reuters. Valorile obsinute pentru coeficientul beta mediu pentru sectoru! analizat sunt urmatoarele: © B, = 0,61 — coeficientul beta mediu in cazul utilizarii bazei de date a Beta Europe; * B; = 0,42 — coeficientul beta mediu in cazul utilizarii informatiilor furnizate de Reuters. 4. Factorul alfa (a) ~ prima de risc asociata strict companiei evaluate Acest coeficient reflecta riscurile specifice intreprinderii evaluate care nu au fost luate in considerare {n fluxurile financiare estimate (de exemplu, marimea companie’). in cazul de fafa am luat in considerare un coeficient a de 2%, care tine seama de diferenta de marime dintre compania-subiect si alte entitati similare de la nivel european utilizate in analiza, dar si de pozitia detinuta pe piata din Romania de produsele evaluate (lider de piata pe segmentul Air Care, conform Euro- monito. Calculul costului capitalului propriu (Ke): Costul capitalului propriu a fost estimat pentru fiecare dintre cele doua variante ale coeficientului B si pentru fiecare dintre cele doua variante ale ratei de baza fara risc determinate mai sus, astfel Ke= Ri+ CRP+BxP+a Varianta RE +) cre fe 8 Pp + a |= Ke 1 5,43% [3.00% 0,42 5.31% 2,00% 12,66% 2 5,10% | 3.00% 042 5.31% 2,00% 12,33% 3 5,83% 3,00% Os 531% 200% 13,66% 4 510% 3,00% O61 531% 2.00% 13.33% + htpi/ /wwwrcradingeconomics.com united-states /government-bond-yield http: //wwwtradingeconomics.com/united-states/inflation-cpi 9 hetp://pages stern nywedu/~adamodar ianuaie 2015 Contabiliatea, expeniza i aul aiacerilor 41,A fost luata in considerare o rata a capitalului propriu (Ke) de 13%, reprezentind media valorilor obfi- nute in cele patru variante prezentate mai sus. Calculul ratei de actualizare: Asa cum am precizat anterior, rata de actualizare este data de costul mediu ponderat al capitalului, al carui calcul s-a efectuat pe baza formulei prezentate mai sus, sf anume: CMPC = Kex (ED + B) + Kdx (1-1) x (DAD + 8) Costul medi ponderat al capitalului s-a determinat lund in considerare urmatoarele elemente: « costul capitalului propriu (Xe) = 13%, determinat n # rata dobanzii (Ke) de refinantare pentru creditele in lei cu durata intre 1 si 5 ani, luata de pe site-ul BNR (11,33% pentru luna noiembrie 2010); ‘ raportul Datorii/Capitaluri proprii (D/B al sectorului, obtinut din baza de date a Beta Europe (11,18%). De aici rezulta structura capitalului: pentru capitaluri proprii (E/(D + 6) = 89,94%, respectiv pentru datorii (Di(D + 6) = 10,06%; ‘© cota impozitului pe profit (7) = 16%. Astfel s-a calculat un cost mediu ponderat al capitalului (CMPO) de 12,65%. Modalitatea de calcul este prezentata in tabelul de mai jos: [Neat Flemente Valor Explicafi [1 Ke = ROF 13,00% | ime HO +8 39,94% | 3 Kd 11,33% | a | at 84,00% | 5 DAD +B 10.06% 6 cMPc 12,65% GH 1x2+3x4x5 | Determinarea ratei de capitalizare (a valorii terminale): Conform formulei Gordon-Shapiro, rata de capitalizare se estimeaza ast: unde: = rata de capitalizare; k—rata de actualizare; §.- rata de crestere perpetua (dupa perioada de previziune explicita). ‘Asa cum am mentionat anterior, a fost luata in considerare o rata reala de crestere anuala perpetua (g) de 2,5%. Astfel, rata de capitalizare este: © 2,65% ~ 2,50% = 10,15% Calculul valorii reziduale este prezentat in tabelul urmator: Flux financiar — an terminal (mit lei) 6.261 Rata de crestere perpetua (reala) ~ g (%) 25 Valoarea terminala (mi ) 61.689 42 Contabiltatea, expernza si audi afacerilor ——_ianvarie 2015[ EBITDA an terminal imi lei) 7.770 Multiplul EBITDA al valoriiterminale 79 Perioada de discountare 8 | Factor de actualizare 0,39 Valoarea terminala actualizata (mii lei) 23.708 2, Estimarea valorii de piafa a mijloacelor fixe din patrimon ‘comercializarea si distribufia produselor evaluate pe piata din Romania ibuitor SRL afectate pentru Intrucat societatea nu define Tn proprietate terenurile si cladirile in cate tsi desfasoara activitatea, acestea find inchiriate de la ter (iar cheltuielile cu chiriile au fost luate in considerare la estimarea valorii actualiza- tea fluxuritor de numerar din etapa anterioara), singurele mijloace fixe din patrimoniul SC Distributor SRL implicate in distributia produselor evaluate pe piata din Romania sunt cele de tipul bunurilor mobile. Va- loarea acestora a fost calculata pe baza valorii ramase a acestor mijloace fixe inregistrate in contabilitatea SC Distribuitor SRL la data de 31.10.2010, Valoarea ramasa a mijloacelor fixe ale societatii la 31.10.2010 a fost de 305.050 lei (echivalentul a 72.17 eurol.* intrucat aceste mijloace fixe sunt utilizate pentru desfasurarea intregii activitati de comert realizate de SC Distribuitor SRL, activitatea societatii neflind organizata pe centre de profit distincte in functie de brandu- rile comercializate, a fost necesara o alocare a mijloacelor fixe din patrimoniu pentru a se reflecta care este contributia lor pentru comercializarea produselor evaluate. {in acest scop, penttu estimarea mijloacelor fixe afectate exclusiv pentru comercializarea si distributia produselor evaluate, s-a utilizat o cheie de alocare a acestora in functic de volumul fizic al vanzarilor de produse evaluate realizate anual de societate in volumul total de vanzari efectuate de SC Distribuitor SRL. Situatia fn ultimil trei ani se prezinta astiel Indicator utilizat 2008, 2009 samuatien ombrie ianuarie-octombrie % produse evaluate din volumul total 2 s al vinzarilor SC Distrbuitor SRL 300 2he a Conform tabelului de mai sus, in anul 2008, mijloacele fixe din patrimoniul SC Distribuitor SRL au fost utilizate in proportie de 30% pentru distributia si comercializarea produselor evaluate. in primele 10 luni ale anului 2010, procentul de alocare a mijloacelor fixe pentru distributia si comercializarea produselor evalua- tea fost de 21,5%, A rezultat astfel un procent mediu de 25,2% pentru perioada 2008-2010. Ca umare Valoarea mijloacelor fixe (MF) alocate produselor evaluate = 77.000 lei 3, Estimarea valorii de piata a capitalului de lucru net necesar pentru desfasurarea ac mercializare a produselor evaluate pe piata din Romania Pentru a obtine valoarea fondului comercial dezvoltat de SC Distribuitor SRL in vecerea comercializarii produselor evaluate pe piala din Romania s-a realizat estimarea valorii capitalului de luctu net necesar des- fasurarii activitalii, Potrivit lui Damodaran, in cazul sectorului Household Products ponderea medie a capi- talului de luctu net in cifra de afaceri este de 10,48%: *Cursul leu-euro folosit este cel comunicat de BNR pentru data de 31.10.2010, respoctiv 4,264 lei/euro, lanuarie 2015 Conlabiitates, expestiza si uel alzeerilor 43‘in consecinta, valoarea capitalului de lucru net (CLN) afectat distributiei produselor evaluate a fost obtinuta prin inmultirea acestel ponderi cu cifra de afaceri din primul an de previziune, rezultatul obtinut find: Valoarea de piatsi CLN = 459.031 lei 4, Estimarea valorii de investitie a fondului comercial dezvoltat de SC Distribuitor SRL in vederea distribuirii produselor evaluate pe piata din Romania Ultima etapa in evaluarea fondului comercial dezvoltat de SC Distribuitor SRL a presupus scaderea din valoarea actwalizata a fluxurilor nete de numerar a valoril de piata a mijloacelor fixe implicate in obtinerea acestor fluxuri de numerar si a valorii de piata a capitalului de lucru net necesar. Rezultatul obtinut este prezentat mai jos: Indicatori ] aoa prezenta neta a cash flow-ului la dispozitia investitorilor 79.110) Valoarea terminala actualizata 23.788 Valoarea afacerit 42.098 ‘Minus: capital de lucru net (CLNY 1.459 Minus: active fn exploatare (MF) 77 Valoarea fondului comercial 41.362 Valoarea fondului comercial evaluat = 41.362.000 I (echivalentul a 9.787.000 euro) ‘Asa cum rezulta din cuprinsul lucrari, informatiile, procedurile si rezultatele au fost obtinute prin utili- zarea sistemelor de tehnologie informajionala (tehnologie si produse informatie), fapt ce denota importanta uatilizarii acestora in functiunile intreprinderii moderne aflate in plin proces de globalizae. Bipogearic) 1. Anghel, lon {coordonator), Anica Popa, Adrian, Oancea Negescu,, Mihaela, Popescu, Ana Maria (2010), Evaluarea intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti 2. Anghel, lon, Stan, Sorin (coordonatori) (2013), Evaluarea intreprinderii, editia a V-2, Editura IROVAL, Bucuresti. 3. Dumitrescu, Dalina, Dragota, Victor, Ciobanu, Anamaria (2002), Evaluarea intreprinderilor, editia a lI-2, Faitura Economica, Bucuresti 4, Robu, Vasile, Anghel, lon, Serban, Flena-Claudia (2014), Analiza economico-tinanciara a firme, Editura Economica, Bucuresti 5. Sian, Sorin, Anghel, lon, Gruzsniczki, Veronica (2006), Capitalul intelectual al tntreprinderi, Editura | IROVAL, Bucuresti 44 Contabiltatea, expentin audit af januari 2015Analiza cheltuielilor cu deductibilitate limitata in cazul PFA-urilor ~ partea | - Corina Graziella DUMITRU, prof. univ. dr. ASE Bucuresti O)DINDISY aestract) Analyzing Expenses that are Partially Deductible for Registered Sole Traders For Registered Sole Traders, gross profit is generally determined as the difference between cashed-in revenues and paid expenses. According to the Fiscal Code, these expenses are three-folded: deductible in full (those expenses that can be completely deducted from revenues), partially deductible (.e. a particular rate, amount or subject to particular criteria) and non-deductible (expenses that cannot be deducted from revenues) This article aims at reviewing partially deductible expenses, based on the illustrative case of a Registered Sole Trader performing agricultural activities. At the same time, in order 10 avoid income tax bracket for self-employment income, the following examples shall consider that agricultural produce revenue qualify as non-taxable income for the purpose ofarticle 72 paragraph 2 of the Fiscal Code and that the Registered Sole Trader also performs agricultural produce processing activities. Key terms: deductible in full expenses, partially deductible expenses, non-deductible expenses, Registered Sole Trader, agricultural activities Ca regulé generalA, in cazul unei persoane fizi- ce autorizate (PFA), venitul impozabil se determina ca diferenta intre veniturile incasate si cheltuielile platite, Asa cum prevede Codul fiscal, aceste cheltu- ieli platite pot fi de trei categorii: deductibile in- tegral (acele cheltuieli care se pot sciidea integral din venituri), deductibile limitat (adic3 intr-o anu- mité cot, suma sau in anumite condisil) si nede- ductibile (acele cheltuieli care nu pot fi scazute din venituri). ‘In articolul de fata ne propunem sa efectuam o analiza’ a cheltuielilor cu deductibilitate limitata cu exemplificare in cazul unei PFA care desfisoara activitati agricole. Totodata, pentru a evita impozi- tarca la norma de venit, in toate exemplele pe care le vom prezenta vorn considera ca veniturile din ac- tivitati agricole se incadreaza in categoria venituri- lor neimpozabile conform art. 72 alin. (2) din Codul fiscal gi c& PFA desfasoara si activitagi de prelucrare a produselor sale agricole. Conform art. 48 alin, (5) din Codul fiscal, ur- mitoarele cheltuieli sunt deductibile limi 1. Cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum gi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unci cote de 5% baza de calcul determinata conform art, 48 alin. (6) din Codul fiscal Articolul sus-mentionat prevede c& baza de calcul se determin’ ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat chel- tuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale, Definitia sponsorizarii sia mecenatuluieste re- data in Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede c& sponsorizarea este actul juridic prin care dou’ persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mmijloace financiare pentru susfinerea unor activitati frd scop lucrativ desfasurate de una dintre parti, de- numita beneficiarul sponsorizarii. (art. 1 alin. (1)) Mecenatul este un act de liberalitate prin care 0 persoané fizicd sau juridic’, numita mecena, lanuarie 2015 Contabiliatea, expetza si auditlafacerlor 45transfer’, far’ obligatie de contrapartida direct sau indirect’, dreptul sau de proprietate asupra unor bu- uri materiale sau mijloace financiare unei persoane fizice, ca activitate filantropicd cu caracter umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in domeniile cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific - cer- cetare fundamentals si aplicata. (art. 1 alin. (3)) In ceea ce priveste bursa privat, aceasta este definita in Legea nr, 376/2004 privind bursele p vate, cu modificarile ulterioare, si reprezint& spri- jinul pentru studii acordat, in baza unui contract, deo persoana juridica de drept privat sau de o per- soan’ fizicd unui beneficiar care poate fi, dup’ caz, elev, student, doctorand sau care urmeaza un pro- gram de pregatire postuniversitara intr-o institu! de invatamant superior acreditat’, din tard sau din strdindtate. (art. 1 alin. (1)) ‘Cuantumul bursei private se stabileste la inche- ierea contractului si se poate modifica ulterior numai prin act aditional la acesta, bursa neputand fi acor- data, conform acestet legi, rudelor sau afinilor pana Ja gradul al IV-lea inclusiv. Exempla | in masura in care PFA este platitor de TVA, re- feritor la cheltuielile de sponsorizare, Normele me- todologice de aplicare a Codulu fiscal precizeaz’: bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate li- vrari de bunuri daca valoarea total in cursul unui an calendaristic se incadreaz in limita a 3%o din cifra de afaceri constituitd din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere. In- cadrarea in plafon se determina pe baza datelor ra- portate prin deconturile de tax depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadra- rea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, $i nici bunurile pen tru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoa- nelor constituie livrare de bunuri cu plata, res- pectiv se colecteaza taxa. Taxa colectati aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscal a anului respectiv. (Normele metodologice de aplicare a art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, pet. 10 lit. b)) Agricola este o PFA platitoare de TVA cu angajati si cu sediul in Bragadiru care desfasoara activitate tn domeniul agricol. Reieritor la anul N se cunosc urmatoarele informatii: ‘* venit brut incasat 50,000 lei; * cheltuieli totale efectuate 18.000 lei, din care: © 1.000 lei reprezinta o sponsorizare in natura acordata unei asociatii nonprofit, respectiv 500 kg de rau din productia proprie; ‘2 600 lei reprezinta o sponsorizare in numerar acordata unei alte asociatii nonprofit. Rezolvare Cei 800 lei platiti in numerar nu constituie livrare de bunuri. Analiza sponsorizarii in natura: 3%be din cifra de afaceri = 50.000 lei x 3/1,000 = 150 lei Baza impozabila TVA = 1,000 lei - 150 lei = 850 lei TVA de colectat = 850 lei x 24% = 204 lei Cheltuieli totale de sponsorizare = 1.000 lei + 800 lei + 204 lei = 2.004 lei Diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asocialiile profesionale = 50,000 lei — 18.000 lei + 1.000 lei + 800 lei + 204 lei = 34.004 lei 700 lei 1.700 lei 32.304 lei Cheltuieli de sponsorizare nededuct 304 lei Venit impozabil = 50,000 lei - 18.000 lei + 304 le Impozit pe venit = 32.304 lei x 16% = 5.169 lei 2. Cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata con- form art, 48 alin. (6) din Codul fiscal De exemplu, se incadreaza in cheltuielile de protocol cele ocazionate de acordarea unor cadouri, tratafii si mese partenerilor de afaceri, efectuate tn 46 Coniailtatea, expediza si audiul afscerilor——_ianvatie 2015 scopul afacerii, (Normele metodologice de aplicare aart. 48 din Codul fiscal, pct. 39) In masura in care PFA este platitor de TVA, ‘in cea ce priveste cheltuielile de protocol, Codul fiscal prevede cd nu constituie livrare de bunuri acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit,in cadrul actiunilor de sponsoriza de protocol/reprezentare, in condi norme. (art. 128 alin. (8) lit.£)) Bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate li- vrari de bunuri daca valoarea fiecdrui cadou ofe- rit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc indivi dual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unel perioa- de fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plat’, , de mecenat, Exempla | si colecteaza\ taxa, daca taxa aferenté bunurilor res- pective este deductibila total sau partial. Se consider’ & livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit sia fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa co- lectati aferent’ se inscriu in autofactura previzuta laart. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscal in care persoana impozabili a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafo nul. (Normele metodologice de aplicare a art. 128 alin, (8) lit. F) din Codul fiscal, pet. 10 lit. a)) Agricola este o PFA cu angajati si cu sediul in Bragadiru care desfasoara activitate in domeniul legumi- culturi si pomiculturii. Referitor la anul N se cunosc urmatoarele informatii # venit brut incasat 50.000 lei; cheltuieli totale efectuate 18.000 lei. in vederea extinderii pietei de desfacere, Agricola a organizat un targ unde si-a expus legumele si fruc- tele. in cadrul targului, Agricola le-a oferit vechilor client fideli cadousi constand in cosuri cu fructe in valoare de 3.000 lei. Rezolvare Baza impozabila TVA = 3.000 lei ~ 100 le TVA de colectat = 2.900 lei x 24% = 696 lei Cheltuieli totale de protocol = 3.000 lei + 696 lei = 3.696 lei Diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductbile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asocialiile profesionale = 50.000 lei ~ 18.000 lei + 3.696 lei = 35.696 lei Cheltuieli de protocol deductibile = 35.696 lei x 2% = 714 lei Cheltuieli de protocol nedeductibile = 3.696 lei - 714 lei = 2.982 lei Venit impozabil = 50.000 lei - 18,000 lei + 2.982 lei = 34.982 lei Impozit pe venit = 34.982 lei x 16% = 5.597 lei 2.900 lei 3. Cheltuielile sociale, in limita sumei obti- nute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual Conform Normelor metodologice, aceste chel- tuieli pot fi sub forma ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse in gospodarille proprii ca urmare 2 calamitagilor naturale, ajutoare- Jor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv pro- teze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de cresii acordate de angajator in conformitate cu legislatia {in vigoare, cadourilor pentru copii minori ai sala- riatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorit transportului la si de la locul de munci al salariatu- lui, costului prestatiilor pentru tratament si odih- 1n&, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului sia sarbatorilor similare ale altor culte religioase, pre- cum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura in care va- Joarea cadoului oferit fiecdrei persoane, cu orice oca- zie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei (Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Co- dul fiscal, pet. 39) Analiza cheltuielilor sociale din punetul de vedere al impozitului pe veniturile din salar se prezinta asttel Nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii ajutoarele de inmormantare, aju- toarele pentru pierderi produse in gospodariile pro- prii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadourt pentru lanvarie 2015 Contabilnate, expentiza st audtulafacenilor 47copii minori ai salariatilor, cadourile oferite salaria- telor, contravaloarea transportului la si de la locul de muncé al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihné, inclusiv transportul pentru sa- lariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acor- date de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut fn contractul de muncé. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Criciunului sia sirbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intra tn baza de calcul, in masura in care valoarea cadoului Exempla} oferit fiecdrei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. (Codul fiscal, art. 296" lit. b)) ‘Totodata, in Normele metodologice se preci- zeaza ca, in cazul depasirii sumei de 150 lei pentru cadourile oferite, partea care depaseste reprezinta venit din salarii si se cuprinde in baza de calcul al contributlilor sociale. (Normele metodologice de aplicare a art. 296" lit.b) din Codul fiscal, pct. 19) De asemenea, nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii si tichetele de cresi, acordate potrivit legii, (Codul fiscal, art. 296" lit. 0)) Agricola este o PFA cu trei angajati si cu sediul in Bragadiru care desfasoara activitate in domeniul le- gumiculturii si pomiculturii. Referitor la anul N se cunosc urmatoarele informatii ¢ venit brut incasat 30.550 lei; « cheltuieli totale efectuate 25.000 lei Cei trei angajati au urmatoarele salarii de incadrare: ‘* lon Popescu: 3.000 lei lunar, nu beneficiaza de sporuri sau indemnizatii si nu are nicio persoana in intretinere; ‘¢ Emilia lonescu: 3.500 lei funar, nu beneficiaza de sporuri sau indemnizatii si nu ate nicio persoana refinere; * Vlad Stanescu: 2.500 lei lunar, nu beneficiaza de sporuti sau indemnizat tretinere. ‘in anul N, Agricola a efectuat urmatoarele cheltuieli sociale: ‘* 15.000 lei — ajutor pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale acordat lui lon Popescu (in urma unei inundatii, casa acestuia s-a daramat); # 1.000 lei ~ cadou acordat de 8 martie angajatei Emilia lonescu; ‘#140 lei — cadou acordat de 1 iunie lui Vlad Stanescu, care are un copil in intretinere; + 7.000 lei —ajutor pentru boli grave acordat lui Vlad Stanescu. si are 0 persoana in in- Rezolvare Cadoul de 140 lei acordat de 1 iunie lui Viad Stanescu, fiind inferior plafonului de 150 lei, reprezinta o cheltuiala deductibila Partea nedeductibila pentru cadoul acordat de 8 martie angajatei Emilia lonescu = 1,000 lei ~ 150 lei = 850 lei Totodata, suma de 850 lei reprezinta un venit din salarii, Fond de salarii realizat anual = 3.000 lei x 12 luni (lon Popescu) + 3.500 lei x 11 luni + 3.500 lei + 850 lei (Emilia lonescu) + 2.500 lei x 12 luni (Vlad Stanescu) = 108.650 lei Cheltuieli sociale totale pentru care se analizeaza deducerea = 15.000 lei + 150 lei + 140 lei + 7.000 lei 22.290 lei Chelts sociale deductibile = 108.850 lei x 2% = 2.177 lei Cheltuieli sociale nedeductibile = 22.290 lei - 2.177 lei = 20.113 lei Venit impozabil = 30.550 lei — 25.000 lei + 20.113 lei + 850 lei = 26.513 lei Impozit pe venit = 26.513 lei x 16% = 4.242 lei Suma de 850 lei reprezinta un venit din salari, Salatiul de incadrare al angajatei Emilia lonescu = 3.500 lei Depasirea plafonului de 150 lei pentru cadoul acordat de 8 martie angajatei Emilia lonescu = Total venit brut realizat = 3.500 lei + 850 lei = 4.350 lei CAS angajat = 4.350 lei x 10,5% = 457 lei 4B Contabiltatea,expentiza si ausitl aiacetlor ——_ianuarie 2015CASS angajat = 4.350 lei x 5,5% = 239 lei Somaj angajat = 4.350 lei x 0,5% = 22 lei Venit net = 4.350 Ici 457 lei 239 lei 22 lei = 3.632 lei Deducere personala = 0 lei (Pentru contribuabilii care realizeaza venituti brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala, conform art. 56 alin. (2) din Codul fiscal.) Venit impozabil = 3.632 lei Impozit pe venit = 3.632 lei x 16% = 581 lei Salariu net de plata pentru luna mattie = 3.632 lei ~ 581 | 4. Pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie Conform Codului fiscal, perisabilitasile sunt cheltuicli cu deductibilitate limitata, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administra- tiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice. (art. 21 alin, (3) lit. €)) Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau 051 lei obtinerea unui serviciu, (Normele metodologice de aplicare a art. 21 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, pet. 35) Persoana impozabili nu are obligatia ajus- taxei deductibile in cazul bunurilor distru- se, pierdute sau furate, in condisiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, ur- matoarele, dar fard a se limita la acestea; (...) pet sabilitatile, in limitele stabilite prin lege. (Nor- mele metodologice de aplicare a art. 148 din Codul fiscal, pet. 53 alin. (10) lit. f)) Exempla» O ferma a recoltat 10.000 kg de rosii pe care le-a depozitat in ladit. Cazul_1: in momentul scoaterii rosiilor din depozit in vederea vanzarii se constata ca ele cantaresc 9.970 kg, ca urmare a degradari lor naturale Cazul 2: In momentul scoaterii rosiilor din depozit in vederea vanzatii se constata ca ele cAntaresc 9.920 kg, ca urmare a degradari lor naturale. Protul de inregistrare este de 10 levkg. Rezolvare Cazul1 + Lipsa constatata = 10.000 kg, vederea treceri la perisabilitat. «© Limita maxima a perisabilitajilor admisa de lege la depozitarea legumelor proaspete este de 0,7%. Prin urmare, limita maxima a perisabilitatilor admisa de lege la depozitarca rosiilor = 10.000 kg x 0,7% =70 kg 9.970 kg = 30 kg; pentru aceasta lipsa se intocmeste un referat in ‘# Minusul ce 30 kg inregistrat la cantar este inferior limitei maxime a perisabilitatilor de 70 kg, Prin urmare: © managerul fermei va putea aproba perisabilitati pentru 30 kg 2 cheltuiala cu lipsa aferenta celor 30 kg este deductibila la determinarea impozitului pe profit; © nu se ajusteaza TVA pentru perisabililalile admise de lege. Cazul 2: * Lipsa constatata = 10.000 kg - 9.920 kg = 80 kg; pentru aces vederea trecerii la perisabilitati. # Limita maxima a perisabilitatilor admisa de lege la depozitarea legumelor proaspete este de 0,7%. sta lipsa se intocmeste un referat in Prin urmave, limita maxima a perisabilitatilor admisa de lege la depozitarea rosiilor = 10.000 kg x 0,7% =70kg # Minusul de 80 kg inregistrat la cantar este superior limitel maxime a perisabilitatilor de 70 kg. Prin urmare: ‘9 cheltuiala cu lipsa aferenta celor 70 kg este deductibila la determinarea impozitului pe profit; 2 pentru minusul aferent celor 70 kg nus se ajusteaza TVA; januari 2015 lates, expentiag sail aacoilne | 40© cheltuiala cu lipsa aferenta celor 10 kg care depasesc limita maxima admisa este o cheltuiala nededui 5. Cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii 6. Cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii Referitor la tichetele de masa, Ordinul minis- trului muncii, familiei, protectiei sociale si persoa- nelor varstnice nr. 2.209/2013 privind stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pen- tru semestrul II al anului 2013 prevede c& valoarea nominalé a acestora este de 9,35 lei. (art. 1) De asemenea, OUG nr, 8/2009 privind acor- darea voucherelor de vacanja, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ci sumele cores- punzatoare voucherelor de vacant acordate de Exempla | la determinarea impozitului pe profit; > pentru minusul aferent celor 10 kg se procedeaza la ajustarea TVA, cheltuiala id nedeductibila. angajator sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, in limita a sase salarii de baz minime brute pe tara garantate in plata pentru fiecare angajat, pe un an calendaristic. (art. 3 alin. (3)) Conform HG nr. 1.091 /2014 pentru stabilirea salariului de baz minim brut pe fara garantat in pla- ‘8, incepand cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de baza minim brut pe ar’ garantat in plata se sta- bileste la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore in medie pe lund in anul 2015, reprezentand 5,781 lei/ora, si incepand cua doua jumatate a anului 2015, respectiv 1 iulie 2015, salariul de baz minim brut pe tara garantat in plat se stabileste la 1.050 lef lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore in medie pe lun’ in anul 2015, reprezentand 6,225 lei/ora. (art. 1) Agricola este o PFA cu trei angajat si cu sedi in Bragadiru care desfasoara activitate in domeniul le- sgumiculturit si pomiculturii. Referitor la anul 2015, presupunem ca se cunosc urmatoarele informatii: © venit brut incasat 50.000 lei; * cheltuieli totale efectuate 20.000 lei. in luna iulie 2015, Agricola fi acorda unui angajat tichete de vacanta in suma de 7.000 lei. Rezolvare Cheltuieli reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajator deductibil de baza minime brute pe fara garantate in plata pentru fiecare angajat, pe un an calendari Limita a sase salarii ic = 1.050 lei x 6 100 lei ~ 6,300 lei = 6.300 lei Cheltuieli reprezentind tichetele de vacanta acordate de angajator nedeductibi = 700 lei Venit impozabil = 50.000 lei ~ 20.000 lei + 700 lei = 30.700 lei Impozit pe venit ‘Tratamentul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe veniturile din salarii se prezint& astfel: Veniturile din salarii sau considerate asimila- te salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relaiii contractuale de mune’, pre- cum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refer, si care sunt realizate din valoarea nominal atichetelor demasi, tichetelor de cresa, tichetelor de vacant, acordate potrivit legii. (Normele me- todologice de aplicare a art. 55 din Codul fiscal, pet. 68 lit. a)) Exempla Agricola este o PFA cu un angajat si cu sediul ft 30.700 lei x 16% = 4.912 lei Valoarea tichetelor de masi, tichetelor de cre- 58, tichetelor cadou, tichetelor de vacant, acordate potrivit legi, luata in calcul la determinarea impo- 7itului pe veniturile din salarii este valoarea nomi- nala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite. (Normele metodologice de aplicare a art. 57 din Co- dul fiscal, pet. 109%) Codul fiscal completeaza cele spuse mai sus ind cu se cuprind in baza lunaraa contr\- ichetele de masa si tiche- 1. 296" preci Dutiilor sociale obligate tele de vacanté, acordate potrivit legii. (ar lit.0)) Bragadiru care desfasoara activitate in domeniul le- gumiculturii si pomiculturil. Angajatul are un salariu brut de 3.585 lei lunar, nu beneficiaza de sporuri sau 50 Contabiltatea, expetiza si auditulafacerilor tanuarie 2015indemnizatii si nu are sia primit un bon de masa pentru fiecare zi. Rezolvare Venituri din bonuri Impozit Venit brut realizat = 3.585 lei CAS angajat = 3.585 lei x 10,5% = 376 lei CASS angajat = 3.585 lei x 5,5% = 197 lel Somaj angajat = 3.585 lei x 0,5% = 18 lei Venit net = 3.585 lei — 376 lei - 197 lei ~ 18 lei Deducere personal jo persoana in intrefinere. Presupunem ci angajatul a lucrat 22 de zile intro luna 2 zile x 9,35 lei/zi = 205,7 lei 205,7 lei x 16% = 33 lei (Aceasta suma se va retine din salariul net, deja impozitat.) 2.994 lei 0 lei (Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala, conform art. 56 alin. (2) din Codul fiscal.) Venit impozabil = 2.994 lei Impozit pe venit = 2.994 lei x 16% = Salariu net de plata = 2.994 lei 79 lei 7. Contributiile efectuate in numele anga- jatilor la fondurile de pensii facultative, in cor formitate cu legislafia in materie, precum si cele la schemele de pensii facultative calificate astfel {in conformitate cu legislatia privind pensiile facul- tative de Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunit Europene sau apartinand Spa- siului Economic European, in limita echivalentului im lei a 400 de eure pentru fiecare participant, {ntr-un an fiscal Totodati, in Normele metodologice se preci- zeaza cA deducerea acestor cheltuieli se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea Exempla 479 lei — 33 lei = 2.482 lei fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la so- licitarea angajatorului, sisunt luate tn calcul la de- terminarea venitului net anual corespunzaitor anu- lui in care contribugiile au fost platite, Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentulu in euro este cursul mediu anual comunicat de Banca National a Romaniei pentru anul in care s-a efectuat plata Limita echivalentului in euro a contributiilor efectuate la fondul de pensii facultative se transfor- ma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei. (Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Codul fiscal, pct. 39) Agricola este 0 PFA cu un angajat si cu sediul in Bragadiru care desfasoara activitate in domeniul legu- miculturii si pomiculturii. Referitor la anul 2014 se cunosc urmatoarele informatii: © venit brut incasat 50.000 lei; cheltuieli totale efectuate 28.000 lei. iin anul 2014, Agricola a achitat pentru angajatul sau 0 contributie la fondurile de pensit facultative in valoare de 2.000 lei Rezolvare Cheltuieli deductibile in limita a 400 euro = 400 euro x 4,4446 lei/euro (cursul mediu anual comunicat de BNR pentru anul 2014) = 1.778 lei Cheltuieli nedeductibile = 2.000 lei ~ 1.778 lei = 50.000 lei - 28.000 lei + 222 lei = 22.222 lei Venit impozabil Impozit pe venit = 22.222 lei x 16% = 3.556 lei Contributiile efectuate in numele angajatilor Ja fondurile de pensii facultative prezinta impor: tanta si din punetul de vedere al impozitului pe veniturile din salarii. Astfel, Codul fiscal prevede c& impozitul lunar (impozitul pe veniturile din salarii) se determina 2 lei astfel: la locu] unde se afl functia de baz, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferent’ intre venitul net din sa- lari, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Jaruarie 2015 Contaiftare, expetica yi aula slaceslon 5Uniunii Europene sau ale conventiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate so- ciald in care Romania este parte, si urmatoarele: (..) contributiile la fondurile de pensil faculta- tive, in conformitate cu legislatia in materie, la sche- mele de pensii facultative calificate astfel in confor- mitate cu legislasia privind pensiile facultative de Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate citre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunit Europene sau apartinand Spatiului Ei nomic European, astfel incat la nivelul anului s4 nu se depiiseasci echivalentul in lei a 400 de euro. {art. 57 alin. (2) lit. a)) Totodata, in Normele metodologice se preci- zeazii cd pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat cota de impozit de 16% se apli- 4 asupra bazei de calcul determinate astfel: tru veniturile obginute la locul unde se afl’ functia de baz, ca diferen a intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contri- butillor obligatorii aferente unci luni, si (..) contr butiile la fondurile de pensii facultative, potrivit Legll nz. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completirile ulterioare, precum sila fonduri de pensii facultative calificate astfel in con- formitate cu legislatia privind pensiile facultative de Autoritatea de Supraveghere Financiara si adminis trate de entitati autorizate, stabilite in state mem- bre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, astfel incat la nivelul anului Exempial 1| si nu se depaseascé echivalentul in lei a 400 de euro. Pe parcursul anului, platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro si verifica incadra- rea in plafonul deductibil prevazut de lege. Pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului {in euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ultima zia lunii pentru care se platesc drepturile salariale. (Normele metodologice de aplicare a art. 57 din Co- dul fiscal, pet. 111 lit. a) Nu sunt considerate avantaje contribusii- le la un fond de pensii facultative potrivit Legii nt. 204/2006, cu modificarile si completirile ulte- rioare, precum si cele reprezentand contributii la fonduri de pensii facultative, calificate astfel in con- formitate cu legislatia privind pensiile facultative de Autoritatea de Supraveghere Financiar’, admi- nistrate de entitai autorizate stabilite in state mem- bre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 de euro anual pentru fiecare participant. (Normele metodologice de aplicare art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, pct. 77) De asemenea, nu se cuprind in baza lunara a contribusiilor sociale obligatorii contributitle platite la fondurile de pensii facultative, suportate de anga- jator pentru salariatii proprii, in limitele de deducti- bilitate prevazute de lege. (Codul fiscal, art. 296" lit. p.5)) Agricola este o PFA cu un angajat si cu sediul in Bragadiru care desfasoara activitate in domeniul legu- miculturii si pomiculturi, in luna ianuarie 2014, Agricola a achitat pentru angajatul sau o contributie la fondurile de pensit facultative in limita de deductibilitate prevazuta de lege, Angajatul are un salariu de incadirare de 950 lei, nu beneliciaza de sporuri sau indemnizatii si nu are nicio persoana in intretinere. Se iain considerare cursul de schimb valutar din ultima zi a lunii ianuarie 2014, de 4,4976 lei/euro. Rezolvare Contributia lunara a angajatului la fondul de pensi facultative = 400 euro / 12 luni Cursul de schimb valutar din ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salarial Valoare deductibila = 33,33 curo/luna x 4,4978 lei/euro = 150 lei/luna Salariu de incadrare (total venit brut realizat) = 950 lei 33,33 euro 4,4976 leifeuro CAS angajat = 950 lei x 10,5% = 100 let CASS angajat = 950 lei x 5,5% = 52 lei Somaj angajat = 950 lei x 0,5% = 5 lei 150 lei Deducere personala = 250 lei (Decucerea petsonala se acorda pentru persoanele fizice care au un ve- Pensie facultativa nit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere 250 lei, conform art. 56 alin. (2) din Codul fiscal.) Venit baza de calcul pentru impozit 50 lei — 100 lei — 52 lei - 5 lei - 150 lei ~ 250 lei = 393 lei Impozit pe venit = 393 lei x 16% = 63 lei Rest de plata = 950 lei — 100 lei ~ 52 lei - 5 lei - 63 lei ~ 150 lei = 580 lei 52. Contabiltatea, expeniza si audtulafaceil lanuatie 2015Agricola este o PFA cu un angajat si cu sediul in Bragadiru care desfasoara activitate in domeniul legu- miculturi si pomiculturii In anul 014, Agricola a achitat pentru angajatul su 0 contributie la fondurile de pensii facultative in suma de 70 euro/luna, Angajatul are un salariu de incadrare de 3.000 lei, nu beneficiaza de sporuri sau indemnizafii si nu are nicio persoana in intrefinere. Se ia in considerare cursul de schimb valutar din ultima zi a lunii iunie 2014, de 4,5234 lei/euro. Rezolvare Pe parcursul anului 2014, Agricola cumuleaza sumele in euro si verifica incadrarea in plafonul deduc- tibil prevazut de lege. in luna iunie 2014, contributia cumulata a angajatului la fondul de pensii facultative este de 70 euroftuna x6 luni = 420 euro, valoare care depaseste plafonul celor 400 euro. Diferenta de 20 euro va constitui un avantaj in natura, pentru care se aplica regulile de impunere propri veniturilor din salari Contributia lunara a angajatului la fondul de pensii facultative = 70 euro CCursul de schimb valutar din ultima 2i a lunii pentiu care se platesc dreplurile salariale = 4,5234 lei/euro Contributia lunara a angajatului la fondul de pensii facultative deductibila = 50 euro (pentru luna iunie)* x 4,5234 leifeuro = 226 lei * 400 euro ~ 350 euro (70 eurojluna x 5 luni) = 50 euro (pentru luna iunie) Contribufia lunara a angajatului la fondul de pensii facultative nededucti 4,5234 leifeuro = 90 lei Salariu de incadrare = 3,000 lei Contributia lunara a angajatului la fondul de pensii facultative nedeductibila = 90 lei Total venit brut realizat = 3.000 fei + 90 lei = 3.090 lei CAS angajat = 3.090 lei x 10,5% = 324 lei CASS angajat = 3.090 lei x 5,5% = 170 lei Somaj angajat = 3.090 lei x 0,5% = 15 lei facultativa deductibila = 226 lei Deducere personala = 0 lei (Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala, conform art. 56 alin. (2) din Codul fiscal.) Venit baza de calcul pentru impozit = 3.090 lei ~ 324 lei - 170 lei - 15 lei - 226 lei = 2.355 lei Impozit pe venit = 2.355 lei x 16% = 377 lei Rest de plata = 3.090 lei ~ 324 lei ~ 170 lei - 15 lei ~ 377 lei ~ 226 le! = 20 euro/luna x 978 lei Remarca: in lunile iulie-decembrie, pensia facultativa platita va fi nedeductibila. Va urma... pibuoceaney 1. Deaconu, Sorin-Constantin (2012), Contabilitates persoanelor fizice autorizate. Ghid practic, Editura CH. Beck, Bucuresti 2. Rapcencu, Cristian (2012), Contabilitatea si fiscalitatea imobilizarilor corporate. De la A la Z. Spete practice si exemple rezolvate, Editura CECCAR, Bucuresti 3, Holardrea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificarile i completarile ulterioar 4. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modificarite si completarile ulterioare 5. Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind “organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de conttibuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat in Monitorul Oficial ne. 642/16.07.2004, 6. www.infolva.10; wwnw.pfa.co; www. portalmonografiicontabile.ro fanuaie 2015 Contbiltatea,expeniza gi auditul afaceilor 53. Provocari ale evolutiei tehnologiei informationale si raspunsul profesiei contabile (2 at Lavinia Denisia CUC, lect. univ. dr. Robert Cristian ALMASI, lect. univ. dr. Universitatea ,Aurel Vlaicu” din Arad ABSTRACT! Challenges Attached to the Evolution of Information Technology and the Reaction of the Accounting Profession This paper sets to present the evolution of information systems up until nowadays. I illustrates the dematerialization process (benefits and downfalls), its development and legal basis in Europe and Romania. New technologies are considered an auxiliary component and, at the same time, a factor that renders accounting more efficient, while also representing a challenge for the accounting profession (in terms of acquiring new knowledge and skills). Tehinologia inform Key terms: information, technology, integration, evolution, solutions Secolul al XIX+lea a fost al industriel, secolul al X%-lea, al serviciilor, iar secolul al XX!-lea va fi al informatiei. Stiinta si tehnologia au evoluat cu o vi- teza uimitoare in ultimele cinci decenii, imboga- sindu-se si perfectionndu-se in fiecare zi. Progresul este vizibil, daca ar fi sd urmarim evolutia tehnologi- ei informafiei de la inceputuri (mainframe), trecand prin perioada PS+LAN si ajungand la computerele de astzi, capabile de operatiuni complexe si atat de diverse. ‘Termenul IT se foloseste din anii'70 ai secolu- lui trecut si cuprinde atat tehnologiile computeriza- te, cat si tehnologiile de comunicare, precum si fun- damentul lor comun ~ tehnologia microelectrica si toate tehnologiile software asociate. Se poate vorbi despre evolutia tehnologici, dar si despre evolutia revolutionara a confinutului informagiei, De asemenea, exist o ,democratizare’, in sen- sul larg al cuvantului, in ceea ce priveste accesul la achizitionarea computerelor, Nu ne putem imagina cumpararea unui computer electronic de tip ENIAC 54° Contebiltatea, expertiza si auaitl afacerlor ——_ianuarie 2015 (Electronic Numerical Integrator and Computer) (1946) cantarind 30 de tone si avand viteza de ope- rare mica, In zilele noastre, persoanele si organizatiile achizitioneaza computere de mare performanfa, care au cele mai diverse si neasteptate functi. Orice organizatie contemporan’ detine si folo- sete computere, investind astfel in tehnologie. Teh- nologia informationala reprezinta investigia total aunei firme in tehnica de calcul, respectiv hardware, software, telecomunicatii, suporturi de stocare a datelor, precum si in personalul de specialitate din cadrul companiei si in colaborarile aferente cu ter- tii Valoarea totala a acestor investitii constitute f tregul pachet al tehnologiei informafionale, admi- nistrat ca un portofoliu financiar, luand tn calcul atat castigurile, cat siriscurile in alegerea unei vari- ante. Sectorul financiar si cel al serviciilor depind cel mai mult de tehnologia informationala, find ur- mate de sectorul de productie, Sistemul informational, prin inssi denumirea lui, indicd nu numai leg3tura dintre factorul umansi procedurile utilizate, ci si tintirea obiectivului co- mun al celor dou componente. Definitii ale sistemului informational se rega- sesc in lucrarile de specialitate ale unor autori ro- mani, dintre care fi citm pe: C. Russu - ,Totalitatea metodelor, procedurilor si mijloacelor folosite in procesul informational, care este ansamblul integrat al operatiilor de culegere, transmitere si prelucrare a datelor, sistematizare, analiza, pastrare si valori- ficare a informasiilor’, D. Oprea~,Un ansamblu de resurse umane si de capital, investite intr-o unitate economica, in vederea colectarii si prelucrarii da- telor necesare producerii informajiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii si controlului activitatilor organizatiei”, 0. Nicolescu si. Verboncu ~ ,Ansamblul datelor, informatiilor, flyxurilor si circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor organizatiei" In aceste conditii, nu este po: financiar si contabilitatea dinta manifestata in prezent in ceea ce priveste fo- losirea tehnologiilor de ultima generatie. Auditorul si contabilul nu sunt doar persoane care posed cu- nostinte temeinice in materie, ci si persoane cérora tehnologiile informationale actuale le devin famili- are, Acesti profesionisti trebuie s& se ralieze altor tendinte actuale, ca aderarea la asociatii profesio- nale, la viata comunitar’, la cooperare, comunicarea pe internet, promovarea de noi solutil Exist preocupari in acest sens si din partea unor organisme europene si internationale. Astfel, in anul 2014 au avut loc mai multe evenimente pe aceasta tema, dintre care amintim doar cateva. In perioada 13-14 martie, la New York s-a tinut Sedin- sa Comitetului pentru Practici Mici si Mijlocii (PMM) al IFAC, in care s-a discutat, printre altele, despre lansarea unei noi refele de informare pe site-ul IFAC si elaborarea unor articole dedicate PMM-urilor care ‘Sa fie incluse in aceasta retea. In data de 4 aprilie, cu ocazia sarbatoririi Zilei Contabilului in Republica Moldova, a avut loc la Chisinau Conferinta Stiingifica Internationala ,Cooperarea dintre mediul univer- sitar si organismele profesionale: solutii si oportu- nititi in dezvoltarea durabila a profesiei contabile’, care a avut ca scop identificarea si propunerea unor solusii viabile pentru consolidarea coopersirii dintre mediul universitar si organismele profesionale, in vederea dezvoltarii durabile a profesiei contabile, relovantei si calitatii cadrului normativ contabil si fiscal, precum si discutarea experienjelor, dificul- Litilor I soluttilor privind aplicarea IFRS i tranzitia la noile standarde nationale de contabilitate. La Varsovia, in intervalul 7-€ mai, s-a desfisurat Foru- mul Strategic al Profesiei Contabile, in cadrul céruia au fost vizate aspecte precum nevoile comunitatii de afaceri si ale economiei nationale in ansamblu, noile forme de cooperare internagionala si colabo rarea dintre profesii. Nu sunt lipsite de interes nici manifestarile care au avat loc la Viena in perioa da 2-3 iunie, la care au participat reprezentanti din peste 20 de state partenere ale Centrului pentru Reforma Raportarii Financlare (CFR) din cadrul Bancli Mondiale, si anume Forumul Regional al Organizatiilor profesionale contabile, cu tema ,Din- colo de contabilitatea traditionala'’, si Conferinta ministerial pentru raportare financiara corporativa in Europa si Asia Centrala. fn data de 26 iunie, la Bruxelles s-a desfasuirat Reuniunea Forumului PM al Federatiet Expertilor Contabili Europeni (FEE), in cadrul creia s-a pus accentul pe conlucrare si pe conectarea la actualitate: interacyiunea online si retelele de socializare, inovatiile pentru profesio- nisti (proiecte si aplicatii informatice), proiectele si initiativele FEE, tendinfele la nivel european, prio- ritatile si potentialele proiecte viitoare. Cao prima remarcala cele expuse mai sus, se desprinde idees c& economia actuala si organizarea muncii vor trebui sa se bazeze pe noile tehnologii, iar activitatea contabililor si auditorilor va insemna dobandirea de noi cunostinte si competente pentru a face fata globaliza: Interesul devine mijlocul standard de comun care in toate intreprinderile si presupune noi forme demuncé. Astfel, tinerea contabilitatii clasice a evo- luat de la forma manuscris’ la folosirea sistemelor Informatice integrate. S-a trecut de la scrierea pe har- tie la scrierea electronica, vorbindu-se in prezent despre dematerializarea documentelor contabile, semnatura electronica, teledeclaratii, teletransmi- siuni diverse si spatii de munca colaborativa. ‘in ceeace priveste folosirea sistemelor informa- tice in intreprinderi, inca din anul 1970 exista PGI (Progiciel de Gestion Intégré) sau ERP (Enterprise Resource Planning) pentru gestiunea interna, iar Tanware 2013 Conta ata, experza st auetulafenior $5.sistemele din a doua generatie aveau si functii le- gate de marketing, decizie si comert electronic, aco- perind ansamblul marilor procese ale intreprinderit de la un capat la altul: gestiune contabilé, control de gestiune, gestiunea productie!, achizitii, stocuri, managementul calitatii, mentenant, administrarea vanzarilor, gestiunea de personal si gestiunea de proiecte. 0 baz de date unica administreaza an- samblul informatiilor sistemului de gestiune. intreprinderile, indiferent de marimea lor, care au adoptat aceste sisteme si au investit in ele au avantaje din mai multe puncte de vedere: # strategice, pentru a accelera funcjionarea intreprinderii si a raspunde nevoii de flexibilitate in scopul adaptarii permanente la cerintele pietei; # economice, pentru reducerea costurilor sia termenelor de plata datorita solupiilor normalizate de automatizare a functitlor de gestiune; © pentru omogenizarea datelor si formarea viziunit globale; + pentrua beneficia de informasii de calitate, coerente si fiabile. ‘in prezent, ERP continua si evolueze si sa sus- sind urmatoarele demersuri: © ameliorarea integrarii pentru a usura relatia sistemelor informatice cu aplicatiile altor furnizori siclienti; © extensia adusd aplicatiilor e-busin: legarea noilor aplicatii de infrastructurile informa- tice existente: gestionarea cumpararilor (E-procure- ment), langul de aprovizionare (Supply Chain Mana- gement - SCM) sau relasiile cu clientii « largirea accesului noilor utilizatori pentru traducerea in fapt a conceptului de intreprindere mobila; # adaptarea tehnologiilor legate de internet: noua informatica colaborativa permite ca mai multe intreprinderi s8 lucreze simultan pe aceleasi date (licitapii, aprovizionare) in conditii securizate. Ne vom oprila prezentarea unui proces glo- bal de informatizare, si anume dematerializarea, care se afla in atentia Uniunii Europene si implicit a Romaniei. Aceasta const in transformarea unui flux de documente, precum sia tratamentelor care Je sunt aplicate in fluxuri si tratamente numerizate. In alti termeni, aceasta inseamna inlocuirea intr-o adica {intreprindere sau tntr-o organizatie a suporturilor 56 Contabiltates, expertiza si auditul afacerlor —_ianuarie 2015 de informatii materiale (suport hartie, cel mai ade- sea) ci fisiere informatice si calculatoare, ajungan- du-se, atunci cand substituirea este completa, la crearea unui birou fara hartie, Numerizarea este convertirea informatiilor de pe un suport (text, imagine, sunet) sau a unui sem- nal electric in date numerice pe care dispozitivele informatice sau de electronica numeric le vor pu- tea trata. Datele numerice se definesc ca 0 suita de caractere si de numere care reprezint’ informati, Obiectivele numerizarii suntatinse, deoarece si sistemele informatice permi + inmagazinarea de mari cantitati de infor- mati pe spatii reduse: memorie flash, disc, suport optic etc, * duplicarea exacta si usoara a informatiilor numerice la un cost mic; * crearea de informapii de sintez’, de exemplu statistici si indexuri ce implica de obicei o mare can- titate de calcule, care depaseste uneor! posibilitatile mane tn ceea ce priveste durata efectuarii, Nu vom insista asupra aspectelor tehnice ale procesului de dematerializare, dar vom mentiona C’, incepand cu 1 ianuarie 2004, térile membre ale Uniunii Europene pot emite facturd electronic’, po- trivit Directivei 2001/115/CE a Consiliului din 20 de- cembrie 2001 de modificare a Directivei 77/388/CEE conditiilor de facturare stabilite cu privire la taxa pe valoarea adaugata, publicata in Jurnalul Oficial nL 15/17.01.2002. Existd trej tipuri de dematerializare: + dematerializarea facturilor pe suport hartie trimise de furnizori, Facturile sunt numerizate la primirea lor de citre client, apoi sunt stocate si/sau tratate imediat; « dematerializarea simpla. Datele de facturare sunt transmise pe cale electronic’ si pot fi integrate imediat in tratamente contabile. O dublura pe hartie este pastraté de cumparator sau de vanzitor; « dematerializarea fiscala a facturilor. Facturi- le sunt schimbate intre furnizor si client sub forma de date structurate sau nestructurate, cu respecta- rea regulilor impuse de administratia financiar’. Dublura nu mai este necesara, factura electronica fiind dovada pentru administratia fiscala. in legislatia francez8, art. 289 (VII) din CGI (Code général des imp6ts) precizeaz8 cum poate fitrimis’sau acceptati factura: fie sub forma electronic’, f- candu-se apel la orice solutie tehnic&, alta dec&t cele prevazute la (2) si (3), fie sub forma de hartie, cand exist controale documentate si permanente din par- tea intreprinderii si acestea permit si se stabileasc& o pistd de audit fiabilé intre factura emisa sau pri- mit’ si livrarea de bunuri sau prestarea de servicii a carei bazi este” (1), fie ,recurgdndu-se la proce- dura de semnatur’ electronica avansaté definita la art. 233 alin. (2) al Directivei 2006/112/CE a Consi- liului din 28 noiembrie 2006 referitoare la regulile de facturare (..)” (2). Conform aceluiasi art. 289 (VIL3), factura poate fi ,sub forma unui mesaj structurat dupa o norma convenit’ intre parti care sa permita citirea pe calculator si s& poatd fi tratat in mod au- tomat si de o maniera univoca (..)". Acest nou proces, dematerializarea, nu trebuie sa intre in contradictie cu esenja contabilitafii care reflect’ patrimoniul, situasia financiara si rezultatul eentitatii la un moment dat, nici sa altereze siguranta si fiabilitatea tratamentelor contabile, ci trebuie s& poata servi nevoilor administratiei fiscale In acord cu regulile contabilitatii, ale codului comertului, ale codului muncii si ale procedurilor fiscale. Partizanil infocati ai dematerializdrii arata c& aceasta aduce economii substangiale, deoarece s-a estimat cd o factur’ pe suport hartie are un cost mediu de 17 euro la emitere (sesizare, tiparire, har- tie, plic, imbrare, arhivare) si tot de atat la primire (tratament la sosire, arhivare), pe cand costul unei facturi dematerializate este estimat la 4 euro la emni- tere sau la primire, avand si un spatiu de arhivare redus {pe un server). Permitand o diminuare a costurilor indirecte sia tratamentelor contabile, dematerializarea face posibila imbunsitagirea rentabilitiqi economice dupa impozitare si astfel imbundtatirea EVA (Economic Value Added). Alte avantaje ale acesteia ar fi: creste- rea eficacitiil tratamentelor contabile si a gradului de satisfacere a clientilor, cucerirea unor piee cu potential, scurtarea ciclului facturare-livrare-plata, stimularea clientilor pentru respectarea termenului de plata si evitarea penalitatilor de intarziere. Oprivire de ansamblu este prezentat de o an- cheta realizat’ in anul 2008 de cabinetul de studii Markess International, care arata cd 51% dintre en- titatile consultate automatizau deja primele faze ale procesului de dematerializare, mergind pana la re- cunoasterea si citirea documentelor. in anul 2009, acelasi cabinet a realizat un stu- diu intitulat ,Dématérialisation de Factures ~ Enjeux Frangais & Européens’, in care s-a evidentiat faptul ca intreprinderile interogate isi dematerializau deja in intregime sau in parte facturile, in 60% din cazuri in Franga si in proportie de 20% in schimburile cu parteneril europeni. in anul 2010, Agnes Bricard, fost presedinte al Consiliului Superior al Ordinului Expertilor Conta- bili din Franga, sublinia c& platforma jedeclare.com era utilizat’d de 9,000 de cabinete de contabilitate in serviciul a 1.500.000 de intreprinderi si ca in contextul global al declaratiilor, dematerializarea expedierilor induce o simplificare a schimburilor si genereaz’ castiguri de productivitate. In acelasi timp, inmultires destinatarilor, a protocoalelor, a optiu- nilor tehnologice antreneazi multe constrangeri telnice’, Prin intermediul acestui portal, intreprin derile pot efectua pe internet teletransmisii secu- rizate ale declarafitlor catre administragiile fiscale si sociale. Oparere asemaniitoare a emis $i Francois Lacas*, responsabil Marketing si Comunicare in cadrul ITESOFT, care a vorbit despre economii in cazul fo- losirii dematerializarii, aceasta devenind urgent, el considerdnd cd tratamentul manual este un obsta col in calea eficacitati si rentabilitagii intreprinde- rilor. in Franta, facturarea pe suport hartie costa anual 35 de miliarde de euro. Adversarii, sau mai degraba realist, au relevat inconvenientele dematerializarii Astfel, Florent Breuil? sustinea c& nu se ec nomiseste material, tar Jean-Marc Jancovici? afirma & se schimba doar tipul consumului, hartie versus metal, electricitate etc. Ca urmare, dematerializarea este bund, dar depinde de modul in care este facuta in ceea ce priveste aspectul juridic al marilor tehnologii, vom aminti Directiva 2001/115/CE a Consiliului vizand armonizarea conditiilor de fac- turare in materie de TVA. Aceasta directiva consac factura electronica in cea ce priveste validitatea si v Francois Lacas, Le Purchase To Pay, ievier d'efficacité des entreprises, Journal du Net. « Florent Breuil, Développement durable et dématérialisatin des données sociales, Médiaterre + Jean-Marc Jancovici, La dématérialisation de Féconomie: mythe ou réalité?, YAssemblée nationale francaise januari 2015 ‘Contabiltatea, expeniza xi audtul afzcenlor $7pstrarea sa, precizand c& facturile pot fi trimise pe suport hartie sau, in urma acceptarii de c&tre client, prin mijloace electronice. Facturile transmise pe cale electronica sunt acceptate de statele membre cu condifia ca auten- Licitatea origintt lor si integritatea conginutului lor si fie garantate, ‘in ceea ce priveste semn3tura electronica, se precizeazi cd aceasta este definita la art. 2 alin. (2) ai Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European sia Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnaturile electronice, publicata in jurnalul Oficial nr, L 13/19.01.2000. ‘Totusi, statele membre pot sd ceard ca semna- tura electronica sa fie bazat pe un certificat califi- cat si creata printr-un dispozitiv securizat de creare de semnatura, in sensul art. 2 alin. (6) si (10) din Directiva 1999/93/CE. Existd 0 a doua posibilitate de acceptare a fac- turii electronice, si anume printr-un schimb electro- nic de date (Electronic Data Interchange - EDI), 2 cum este definit la art. 2 din anexa I la Recomanda- rea Comisiet 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitoare la aspectele legale ale schimbului elec- tronic de date. Acordul cu privire la acest schimb prevede utilizarea de proceduri care s& garanteze autenticitatea originii si integritatea continutului, Statele membre pot, totusi, sub rezerva condigiilor pe care le fixeazai si ceara ca un document recapi- tulativ suplimentar sd fie transmis pe hartie. In Romania, Legea nr. 148/2012 privind inre- gistrarea operatiunilor comerciale prin mijloa- ce electronice, publicata in Monitorul Oficial nr. 509/24.07.2012, stabilea faptul ca firmele pot uti- liza facturi in forma electronic’. Legea a intrat in vigoare la sfarsitul lunit iulie 2012, dar dup’ apro- ximativ o luna guvernul a suspendat-o pand la data de 1 ianuarie 2013. in decembrie 2012, guvernul a mai prorogat legea pana la 1 ianuarie 2014, dar aceasta nu a intrat nici atunci in vigoare, in decem- brie 2013 fiind abrogata. Aceasta statua ci factura {n forma electronic’ este actul cu semnatur’ electro- nic, cu marca temporala, emis $i gestionat utilizind sisteme informatic: Hotararea Guvernului nr. 1.071/2012 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr: 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, 58 Contabiliates,expertiza si audtul afacerlor ——_ianuavie 2015 publicata in Monitorul Oficial nr. 753/08.11.2012, a adus clarificari in ceea ce priveste factura electro- nica: » factura trebuie sa fie emis& i primita in format electronic, tipul formatului fiind optiunea persoanelor impozabile; ‘+ facturile intocmite pe suport hartie scanate, trimise si primite in format electronic sunt consi- derate facturi electronice; ‘+ facturile intocmite in format electronic, prin- t-un program informatic de contabilitate sau prin- tr-un program de prelucrare a textelor, trimise si primite pe suport hartie nu sunt considerate facturi electronice; « este importanta acceptarea de catre des- tinatar prin diferite forme: acord scris, formal sau informal, ori accept tacit (procesarea sau plata fac- turli) Ordonanta Guvernului nr, 15/2012 pentru mo- dificarea si completarea Legii nr. 571/2003 pri- vind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr 621/29.08.2012, cu modificarile ulterioare, pre: cizeaza la art. | pet. 29: ,(..) Flecare persoand im- pozabila stabileste modul de garantare a autenti- citatii originti, a integritatii comyinutulut sia lizi- bilitagit facturii, Acest lucru poate fi realizat prin controale de gestiune care stabilesc o pista fiabila de siolivrare de bunurt sau pres- tare de servicii (..)" (art. 155 alin. (24) din Codul fiscal), Normele de aplicare a Codului fiscal in acest domeniu nu sunt obligatorii decat in situatia in care facturile electronice sunt emise de furnizori sau prestatori stabiligi in g&ri cu care nu exist niciun instrument juridic privind asistenta reciproca pen- tru livrari de bunuri sau prestari de servicii care au loc tn Romania. ‘in coneluzie, se pot formula cateva observatii in scopul sublinierii influentei fara precedent pe care evoluiile tn planul tehnologiei informationa- Je 0 au asupra activitatii profesionistilor contabili, inclusiv in ceea ce priveste procesul de audit, care trebuie sa se adapteze noilor conditii si concepte, Gin ce in ce mai complexe: « activitatile economice de la inceputul aces- tui secol se caracterizeaza printr-un ritm de dez~ voltare a tehnologiei informationale nemaiintalnit pan’ acum;+ tehnologia informatica le este deosebit de * profesioni din contabilitate si audit tre- utili profesionistiloy, dar trebuie ca acestia s&igi per-_buie sa dobandeasca noi competente si abilitati pro- fectioneze rationamentul profesional sitehnicile de _fesionale in informatica pentru a raspunde cu succes analiza in raport cu noile cerinfe si conditii tehnice; __provocarilor noului context economic, Buosescs) 1. Breuil, Florent, Développement durable et dématérialisation des données sociales, Médiaterse. 2. Bricard, Agnes, Plaquette de présentation du site jedeclare.com 3. Jancovici, Jean-Marc, La dématérialisation de économie: mythe ou réalite?, V Assemblée nationale francaise, Lacas, Frangois, Le Purchase To Pay, levier d’efficacité des entreprises, Journal du Net. Nicolescu, Ovidiu, Verboncy, lon (1999), Management, Editura Economica, Bucuresti Optea, Dumitre (1999), Analiza si proiectarea sistemelor informationale economice, Editura Polirom, lai. Russu, Comeliu (1996), Management, Editura Expert, Bucuresti. Markess Intemational, Enquéle reprise dans le numéro 35 de Revue Fiduciaire Comptable. Code général des impots (20123, Paris. 0. Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnaturile electronice, publicata in jurnalul Oficial nr. L13/19.01.2000. 11. Ditectiva 2001/115/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 de modificare a Directivei 77/388/CEE in vederea simplificarii, modernizarii si atmonizarii conditilor de facturare stabilite cu privire la taxa pe valoarea adaugata, publicata tn Jumalul Oficial nr. L 15/17.01 2002. 12, Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, publicata in Jurnalul Oficial nr, L347/11.12.2006, 13. Hotarérea Guvernului nr. 1.071/2012 pentru modificatea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legit nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial nr, 753/08.11.2012. 14, Legea nr. 148/2012 privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice, publicata in Monitorul Oficial nr. 509/24.07.2012 15. Ordonanta Guvernului nr. 15/2012 pentru modificatea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr, 621/29.08,2012, cu modificarile ulterioare. 16. Recomandarea Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitoare la aspectele legale ale schim- bului electronic de date, publicata in Jurnalul Oficial nr. L 338/28.12.1994. 17. wow.journaldunet.com 18. www legtirance.gouv.ir/afich.codearticle.do TEHNOLOGIA INFORMATIE! larwarie 2015 Contabiltatea, expetiza g aueitl aiacetilor 59iy intelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3.633 din 26 noiembrie 2014 pentru aprobarea Normelor tehnice dle aplicare a dreptului de repre- zentare ( Sursa: Ordinul prese evazut in Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie tat 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar si Instructiunilor de completare a casetelor 2,8, 14 $i 54 ale declaratiei vamale in situatii particulare ce decurg din tipul reprezentari publicat in Monitorul Oficial nr. 882/04.12.2014 Acest ordin aproba Normele tehnice de aplicare a dreptului de reprezentare prevazut in Regulamentul (CEF) nr. 2.913/1992 al Consiliului de instituire a Codutui Vamal Comunitar. Noile dispozitii reylementeaza si definesc reprezentarea directa si indirect a unei persoane pe teritoriul vamal al Romaniei, Astiel, reprezentarea directa pe teritoriul vamal al Romaniet le comen . poate fi realizata de orice persoana care este in masura s@ prezinte mérfurile ce fac obiectul Steet declaratiei vamale, Anterior, reprezentarea directa se putea face numai de catre persoanele SSS iusidice autorizate sa functioneze in calitate de comisionar vamal. — —«™ = Sursa: Decizia Curtii Constitutionale nr. 681 din 13 nolembrie 2014 referitoare la excep. fia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (4) lit. k?) din privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nt. 889/08.12.2014 leq Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de o persoana fizica incadrata in grad de handicap ac- centuat, care realizeaza venituri din profesii liberale lexercita profesia de avocat). in motivarea exceptiei de neconstitulionalitate, autorul sustine ca prevederile art. 55 alin. (4) lit.k!) din Codul fiscal, referitoare la neimpozitatea veniturilor din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau sever, sunt neconstitutionalein masura in care induc ,o discriminare directa a persoanelor incadrate in grad de handicap cate realizeaza venituri din profesi liberale fata de persoanele care realizeaza venituri din salarii, in sensul in care veniturile salariale nu sunt impozabile, iar veniturile din profesiiliberale sunt supuse impozitarii”. jin urma analizei, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (4) lit. k'| din Codul fiscal, Sursa: Ordonanja de urgenja a Guvernului nr. 79 din 10 decembrie 2014 pentru modificarea si com ontabilitatii nr. 82/1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 902/11.12.2014 pletarea Leg! Prin aceasta ordonanta de urgenta se creeaza cadrul legal pentru transpunerea Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European si a Consiliului — noua directiva a contabilitati. Data-limit pentru transpunerea sa in legislatiile nationale este 20 iulie 2015. In Romania se doreste aplicarea reglementarii comunitare in- cepand cu 1 ianuarie 2015, data la care intra in vigoare si aceasta ordonanta, Prin acest act normativ s-a introdus posibilitatea de a utiliza un exercitiu financiar diferit de anul ca- lendavistic pentru toate persoanele juridice cu sediul in Romania care doresc acest lucru, si nu numai pentru societatile afiliate unor persoane juridice cu sedi in strsinatate. Institutile financiare nu pot opta pentru un alt exercitiu decat anul calendaristic. Totodata, se formuleaza mai clar noliunea de persoana imputericita, in sensul cd aceasta trebuie sa fie angajata potrvit legi si sa aiba atributi privind conducerea contabilitati Un alt aspect vizeaza introducerea posibilitatii ca persoanele fizice care desfasoara activitaji tn scopul realizarii de venituri (PEA, profesi libere, intreprinder’individuale) sa opteze pentru contabilitatea in partida dubla De asemenea, se introduce fn lege in mod implicit principiul intangibilitatié bilantului de deschidere, in acest sens, erorile contabile constatate dupa depunerea situatilor financiare anuale se corecteaza la data consiatarii acestora, potrivit reglementarilor de corectare a erorilor. 60 Contabiltatea, expetiza si auditul afacerlor——_ianuarie 2015forrest Sursa: Hotararea Guvernului nr, 1.091 din 10 decembrie 2014 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe fara garantat in plata, publicata in Monitorul Oficial nr. 902/11.12.2014 Conform acestui act normativ, incepand cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de baza minim brut pe Jara garantat in plata este de 975 lei/luna pentru un program complet de lucru. Valoarea salariului orar este de 5,781 lei, Totodata, incepand cu data de 1 julie 2015, salariul minim brut va fi de 1.050 lei/luna pentru un program complet de lucru. in acest caz valoarea salariului orar va fi de 6,225 lei. Salariul minim brut este obligatoriu inclusiv pentru institutile publice, unde nivelul salariului de baza nu poate if inierior salariului minim brut pe tara garantat in plata. | Sursa: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80 din 10 decembrie 2014 pentru modificarea si com: pletaea Legit. 571/2003 peivind Codul fiscal a akor acte normative, publicaté in Montorul Oficial | 6/12.12.2014 Majoritatea modificarilor aduse Codului fiscal prin aceasta ordonanta de urgenta intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2015, fiind vizate urmatoarele impozite: accizele, taxa pe valoarea adaugata si impozitul pe venit. In ceea ce priveste accizele, acest act normativ stabileste cursul de schimb la care se calculeaza acciza in anul 2015, dar aduce si 0 modificare privind madul de calcul al accizelor in anti urmator. In 2015, accizele se calculeaza la acelasi curs ca in 2014, respectiv 1 euro = 4,7380 lei. incepand cu anul 2015, atét nivelul accizelor armonizate, cat si nivelul celor nearmonizate sunt expri- mate in lei. Mentionam ca nivelul accizelor {armonizate si nearmonizate} prevazut de OUG nr. 80/2014 se aplica incepand cu data de 1 lanuarie 2015, cu exceptia nivelului accizelor pentru tigarete, care se aplica de la data de 1 aprilie 2015. Se precizeaza, de asemenea, ca incepand cu data de 1 aprilie 2015 accizele ad valorem pentru tigarete se calculeaza prin aplicarea procentului de 14% asupra prejului de vanzare cu amanuntul al tigaretelor liberate pentru consum, jar acciza datorata nu poate fi mai mica de 97% din nivelul accizei totale, Rejeritor la taxa pe valoarea adaugata, ordonanta corecteaza prevederile Ordonantei de urgenta a Gu- vernului nr. 8/2014 pentru moditicarea si completarea unor acte normative si alte masuti fiscal-bugetare refe- ritoare la regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune sau televiziune prestate de catre persoane impozabile nestabilite in Uniunea Europeana, in sensul ca persoana impozabila trebuie sa achite suma totala a taxei datorate in statele membre intr-tun cont special, in euro, indicat de orga- nul fiscal competent, si nu in lei, cum era stipulat pana acum. Va amintim ca de la data de 1 ianuarie 2015 intra in vigoare prevederile OUG nr. 8/2014 privind modul de determinare a locului prestarii de servieii pentru serviciile prestate pe cale electronica, serviciile de telecomunicatiisiteleviziune, aplicabile prestarilor de servicii catre persoane neimpozabile: ,h) locul unde beneficiarul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita, in cazul urmatoarelor servicii prestale catre © persoana neimpozabila: (...) 3. serviciile furnizate pe cale electronica”. Astfel, locul prestarti de servicii tn favoarea persoanelor neimpozabile, din punctul de vedere al TVA, va fi locul unde persoana neimpozabila isi are domiciliul. Exemplu: © societate din Romania, persoana impozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Roménia, presteaza servicii pe cale electronica in favoarea unei persoane fizice neimpozabile din Polonia. in aceasta situatie nu va colecta TVA cu procentul din Romania deoarece lacul prestarii de servicii este considerat a fi in Polonia, Noutatea consta in faptul ca aceasta societate are obligatia sa colecteze TVA pentru Polonia, utilizand procentele de TVA existente in legislatia Poloniei. Desigur, va avea si obligatia platii TVA catre bugetul din Polonia. Practic, aceasta societate va cumula toate prestarile de servicti transmise electronic atte clienti persoane neimpozabile situate in alte state membre, va raporta aceste sume intt-un decont de TVA aplicabil numai acestor situati si fl va depune in Romania, platind catre bugetul din Romania taxa pe valoarea adaugala. Contabiitata, expertza si auditlalacerilor 61Totodata, in cazul in care statul membru de inregistrare este Romania, din sumele transferate fiecarui stat membru de consum se retine ca venit la bugetul de stat un procent de 30% in perioada 1 ianuarie 2015 ~ 31 decembrie 2016 si, respectiv, un procent de 15% in perioada 1 ianuarie 2017 — 31 decembrie 2018. O alta clarificare o reprezinta faptul ca autoritatile fiscale anuleaza inregistrarea in scopuri de TVA a unei societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca administratorit si/sau persoana impozabila insasi (in cazul societatilor pe actiuni sau in co- mandita pe actiuni), asociatii majoritari sau, dupa caz, asociatul unic si/sau aciministratorii si/sau persoana impozabila insasi (in cazul celorlalte societati) au inscrise in cazierul fiscal infractiuni si/sau faptele prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a} din Ordonanta Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, autoritafile fiscale anuleaza inregistrarea in scopuri de TVA sin cazul in care persoana impo- zabila (societate infiintata conform Legii nr. 31/1990, cu sedi activitatii economice in Romania) nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitate economica potrivit criteriilor si in termenele stabilite prin ordin al ANAF. inregistrarea ulterioara anularii se realizeaza la solicitarea persoanei impozabile daca ince- teaza situatia care a condus la anularea inregistrarii in scopuri de TVA. Moditicarile in privinta impozitului pe venit ti au in vedere pe contribuabilii care determina venitul anual in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, si care au obligatia de a completa Registrul de eviden- {a fiscala (acest document inlocuind asifel Registrul-jurnal de incasari si plati si Regisirul-inventar). Obbligatia dea completa Registrul de evidenta fiscala le revine si contribuabililor ce obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor care determina venitul net in sistem real, venituri din silvicultura si piscicultura sau alte venituri din activitati agricole pentru care nu au fost stabilite norme de venit. Totodata, ordonanta de urgenta reglementeaza si alte situatii in care intervine obligatia completarii in totalitate sau a unei parti din Registrul de evidenta fiscala. Sursa: Legea nr. 170 din | comisionul datorat de angaj tor inapec [" 14 privind administrarea creantelor ratelo pugetare reprezentind in Monitorul Oficial oriale de munca, public nr. 925/18.12.2014 Conform acestei reglementari, creantele bugetare reprezentand comisionul datorat pana la data de 31 decembrie 2010 de angajatori inspectoratelor teritoriale de munca pentru pastrarea si completarea car- netelor de munca, respectiv pentru certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate in baza prevederilor Legit nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, republicata, precum si obligatiile accesorii aferente, stabilite prin titluri de creanta si neachitate pans la data intrarii in vigoare a acestei legi (adica la trei zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial), devin venituri la bugetul de stat, au regim de creante bugetare si vor fi administrate de ANAF incepand cu luna februarie 2015. in cazul in care pentru aceste creante dreptul de a se cere executarea silita s-a prescris pana la data preluasii lor in ad- ministrare de catre ANAF, ele vor ramane in responsabilitatea inspectoratelor teritoriale de munca [ sus Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187 din 29 decembrie 2014, a | blicata in Monitorul Oficial nr. 961/30.12.2014 ‘| Potrivit acestui act normativ, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2015 este stabilit la valoarea de 2.415 lei. Cuantumul ajutorului de deces in cazul decesului asiguratului sau pensionarului este de 2.415 lei, arin cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului este de 1.208 lei. Cotele contributiilor pentru asigurarile sociale, la fondul de somaj sila Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale sunt in anul 2015 aceleasi ca fn trimestrul al IV-lea din 2014, fiind prevazute la art, 296° din Codul fiscal. 62 Contabiltatea, experiza si auditul aacerlor ——_ianuarle 2005Valoarea unui punct de pensie in 2015 este de 830,2 lei, actualizata cu un indice de corectie de 1,07, prevazut in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ul- ate. Pensia sociala minima este de 400 lei Sursa: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91 din embrie 2014 pentru modificarea » privind obligatia operatorilor economici de | pletarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/19 a utiliza aparate de marcat electronice tiscale, publicata in Monitorul Oficial nr. 966/30.12.2014 Aceasta ordonanfa le impune operatorilor economic! sa utilizeze case de marcat electronice fiscale conectate la 0 baza de date a ANAF atunci cand efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii catre populatie. Evidenta vanzarilor se va tine int-un registru electronic ce permite citirea de catre autoritatea fiscala atat a memorie’ fiscale, cat sia jumalului electronic de vanzari. Prin acest act normativ se instituie obli- gatia comerciantilor de a asigura conectarea la distanta in vederea transmiterii de date fiscale catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Obligatia utilizarii caselor de marcat se instituie in functie de tipul contribuabilului, astiel: # incepand cu data de 1 aprilie 2016 pentru marii contribuabili; © incepand cu data de 1 iulie 2016 pentru contribuabilii mijlocii; * incepand cu data de 1 noiembrie 2016 pentru contribuabi mici 2014 pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1.950/2012 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru decla rarea impozitelor si taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa, publicat in Monitorul Oficial nr, 2/05.01.2015 | [ Sursa: Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 4.024 din 23 decembrie | | | Prin intermediul acestui act normativ se actualizeaza formularul 101 ,Declaratie privind impozitul pe profit” si se modifica instructiunile de completare a formularului 100 ,.Declaratie privind obligatille de plata la bugetul de stat”. Modificarile se refera in principal la declararea impozitului pe venitul din dividende dis- tribuite persoanelor fizice, a impozitului pe venitul din dobanzi, a impozitului pe venitul din premii, a impo- zitului pe veniturile din alte surse datorat de persoanele fizice, dar sila declararea la bugetul de stat a contributiei pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatajii, cunoscuta ca taxa clawback Florin DOBRE, asist. univ. dr. Biroul Fiscalitate CECCAR Secretar general IFA Romania Radu CIOBANU, asist. univ. dr. Biroul Fiscalitate CECCAR Januatie 2013 Contabiltavea, expeniza i auditulafaceriloe 63 ———Lista articolelor publicate ty revisth tn cursul anulul 2014 Nadia ALBU 1 Perceptia studentilor asupra imaginii profesiei contabile in Roménia Jonelia Alexandra FELDIOREANU Raluca-Elena DRUG ana Alexandra FLOREA Raluca Gabriela GHERGHE Dana GHITESCU Adela Madslina ARSENIE 1} Autofinantarea - sursd proprie de finangare a agentului economic Nicoleta BELEA 1 Importanga si contabilitatea creditelor in cadrul socierdyilor comerciale loan BEUDEAN @ Tei dileme ale economiei romdnesti:reindustrializare — regionalizare - capital strain Mihaela BILDEA Im) Eticd $i profesionalismm in producerea informatiel fnanciar-contabile Nicolae BOBITAN Diana DUMITRESCU Instrumentele social media pentru contabil.Funcyille conturilor pe Linkedin, Facebook, Twitter Nicolae Sorin BORLEA Monica Violeta ACHIM Ludovica BREBAN Situatile fnanciare anuale ale societal comerciale in contextul implementarii de fonduri europene postaderare Stefan BUNEA 1 Dezbatere la nivel international pe tena contabiltaqii contractetor de leasing, Analiza comparative a AS 17 sia protectului de revizuire lansat spre consultare publica de 1ASB 2 Preocupar’ la nivel international privind revizuirea conceptelor fundamentale ale contabilitai si raportdri financiare. Obiectivul Cadrului general conceptual siconceptul de activ Preocupérri la nivel international privind revizuirea conceptelor fundamentale I i i i I I I CI Codruta 8OCSA i Auditul specific bancilor ‘ie contabilitayi $1 raportarifinanciare. Conceptul de datorie w Preocupari la nivel international privind reviauirea conceptelor fundamentale ale contabiltaisraportari fnanciare. Conceptul de capitaluriproprii sidistinctia acestuia de conceptul de datorie a Vulnerabilitdtile conceptului de amortizare utilizat in referentialul IFRS subiect de dezbatere side revizuire o unor standarde || = Potiticicontabile pentru o raportare financiaré mai relevanta, Recunoasterea veniturilor din chiriiin cazul contractelor cu perioadé de gratie | 1 = Politici contabile pentru oraportare financiaré mai relevanta. Tratamente contabile ale costurilor ulterioare aferente imobilizarilor corporale Politici contabile pentru o raportare financiaré mai relevanta. Tratamente contabile ale elementelor legate de utilizarea unor imobilizari corporate |) slale subventiilor aferente proiectelor cu finantare europeand Lucian CERNUSCA |) & Exemplificarea regulilor prevazute de ultimele modificdri ale Reglementdrilor contabile conforme cu directivele europene &@ Abordari contabile 5 fiscale privind scutirea de impozit a proftuluireinvestit 64 Contabiltates, experiza si auditul afacerlor —_ianuarie 2015Lucian CERNUSCA Dumitru MOTREA Florin-lon COANA Rodica-Viorica COANA Dorin COSMA Dorin COSMA, Constantin Catalin GALETUSE Dorin COSMA, Giovana Lavinia IUHASZ Horia CRISTEA Alexandru BUGLEA Stefan DOBA Florin DOBRE Radu CIOBANU Camelia DOGARIU ‘Marius-Florin DRAGANESCU Partenie DUMBRAVA Larissa-Margareta BATRANCEA Florin DUMITER Delia DAVID Loredana MOT Corina Graziella DUMITRU ‘Madalina DUMITRU Gabriel JINGA Teodora Viorica FARCAS Eleonora lonela FOCSAN Melinda Timea FOLOP George-Silviu CORDOS Bogdan-Viorel GIURCA Sebastian luliu GYURICZA Mirabela Ancuta GYURICZA Ronela-Manuela LASCU Petru HORGA Tratamentul contabil si fiscal privind cheltuieile cu indemnizatia de deplasare ‘Sistemul bancar cu rezervé fractionard — cauza marilor probleme economice globale Dela culturd la... profesie Sistemul actual de roportare financiaré al Tezoreriei Statului in Roménia, fa nivel local (judetean) Contributia guvernantei corporative la evitarea falimentulul Politica de fidelizare si contabilitatea managerial Problemele economice actuale $i situapille inanciare inaividuale ale societasilor de investitffnanciare Legislatie comentaté Clarficdri privind impozitarea veniturilor obtinute de persoanele fizice pentru anumite categorit Tiatamentul contabil si fiscal al taxei pe valoarea addugatd pentru operatiunile de rambursare a TVA din UE ‘Abordari doctrinale si empire privind bugetele de venituri si cheltuieli pentru entitatile din economia roméneasca Impactul investijlor stréine directe asupra cresteriieconomice in jarile din Europa Centrald side Est Aspecte fiscale privind composesoratele Utiitatea diferitelor tipuri de bilany folosite in analiza economico-financiard siinevaluare Reguli generale privind contabilitatea subventilor din fonduri europene Debutul scrierilorin literatura contabild din Romania ‘Activitatea auditorululin cadrul proiectelor desfasurate prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Rolul guvernantei corporative eficiente in perioada posteriza Considerail privind evaluarea activelor din afara exploatai Evaluarea fondului comercial prin metoda fluxurilor de numerar actualizate (metoda DCF) cu ajutorul tehnologiei informationale Procesul de recunoastere a veniturilor in cazul promisiunii bilaterale de vanzare-cumpérare januarie 2015 Contabiltatea, expeniza si sudtulafacenor 65Luminita IONESCU Nicolae-Cristian JUSCU Ronela-Manuela LASCU ‘Sebastian-luliu GYURICZA Gaius LAZARESCU Dolna LEUSTEAN Doina LEUSTEAN Ciprian Remus LEUSTEAN Viorica LUGOJAN Daniel MANATE ‘Marian Emil HALMAGEAN Daniela-Elena MATES Dorel MATES lone! BOSTAN Elena HLACIUC Veronica GROSU ‘Marian SOCOLIUC Dorel MATES Ovidiu MEGAN Mihai SEUCEA ‘Adriana PUSCAS, Florina MICLEA Alexandru-loan TANEA Nicolae MIAILESCU Ustinia RACHITA, (sabella MILKA Vasile Cristian toachim MIRON. & Contabiltatea, birocratia sicoruptia - orizont 2020 Posibile soluti de reducere a evaziunilfiscale &@ Evaluarea organizasiilor © Eliminarea discrepantelor economice dintre mediul rural sicel urban & Abordarea sistemicd a expertizeijudiclare in cadrul PMM. Cazulexpertizeidispuse in cauzele penale Sinergia vatoritorin cadrul PMM-ului Factorii maximizarii performantei PMM-urilor i Inspectia scald la persoanele fizice @ Evaluarea instrumentelor financiare cu venit fx $i inregistrarea contabila a rezultatelor evaluat & Tehnici de ajustare a multiplitor in evaluarea relative & Raportul de expertiza contabila, de la teorie la practicd @ Respectarea legislatieiin vigoare - garantul informatillorrelevante si exacte din situatile financiare ale entitaglor ® Tabloul de finantare, instrument indispensabilin analiza echilibrului fnanciar alfirmel © Expertiza contabild. Unele modifica legislative din domeniul expertizei contabile in anu 2013 ‘Metodologii de analiza pentru idenificarea tipului de activitate a unui operator economic & Fundamentarea deciziei manageriale pe baza analizei raporturilor de proportionalitate dintre indicatorii de gestiune % Analiza si prognoza cheltuielilor medi efectuate cu personalul in functie de productivitatea muncii- modelul econometric Analiza dinamiciinivelului absolut i niveluluirelativ alcheltuielilor cu forta de munca 1 Imporitul pe construct -o noua ,taxd"aplicabilé din 2014 1 Leasingul, Abordéri teoretice sipractice din perspectiva IFRS -1AS 17 Contracte de teasing 12 Operatiunile de factoring si de fortetare din sfera surselor de finangare pe termen scurt, Aspecte teoretice $i practice Utilizarea metodei Georges Perrin in calculatia costurilor 66 Contabiltatea, experiza si audtul afacerilor _ianvarie 2015,Maria MORNEA foan MOROSAN loan NISTOR Mirela-Oana PINTEA Diana Maria PARAU Silvia PETRESCU Adriana Florina POPA Nicu POPA, loana RASA ‘Andra RADULESCU Marius Eugen ROGOZ Joan-Bogdan ROBU Laurentiy STANCIU Gheorghe STRESNA Cristian RAPCENCU Gheorghe STRESNA Laurentiu STANCIU Cristian RAPCENCU Enache TEA Dorina Elena VIRDEA Razvan VONEA Liana Mihaele ZIDARU Roxana Steliana CATA Alina Camelia CHELARU ‘Manuela CIMPOERU. Elena STAICU Impozitarea venitunilor din arenda Contabilitatea stocurilor, Studi decaz Contabilitatea decontérilor cu terfi. Studii de coz ‘Misurarea performange: indicator financiar versus indicatori non-financiari Problematica fiscalitati si impactulacesteia asupra societapii Performanta intreprindericotate in managementul bazat pe valoare © Particularizari privind schimbarea destinatiei activelor a9 a Particularitatifiscale privind cheltulelile de cercetare-dezvoltare Implicatille fnanciar-contabite sfscale ale sponsorizarit Implicati contabile ¢i scale pentru intarzierea la plata Paraleld intre nou! si vechiul Cod de procedurd civild privind expertiza contabilé judiciara Profilul studentului antreprenor - Academia de Studil Economice din Bucuresti Utilizarea analizei discriminant pentru estimarea riscului de fraudé financiaré Ghid practic privind microintreprinderile in anul 2014 Impozitarea veniturilor din conventicivile in anul 2014 Conceptele de politica bugetard si politica financiaré Letonia, potential paradis fiscal al Europei? Tratamentul contabit al activitati de allmentatie publica Perspective asupra contabilitatii manageriale ~ cazul Romdniei Le multumin tuturoy colaboratorilor nostri, care prin artieolele publicate si opintile exprimate au contribuit La ovesterea prestigiulut revistel Corpulut si tmeplicit al profesiet contabile. Redactia ianuarie 2015 _Contabiltates, expertiza si auettul aacerlor 671. Maria Berheci ~ Valorificarea raportarilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii de caz, 2010 ~ 30 lei 2, Dorina Budugan, luliana Georgescu, loan Berheci, Leontina Betianu ~ Contabilitate de gestiune, 2007 ~ 45 lei 3. lon Florea, lonela-Corina Chersan, Radu Florea - Controlul economic, financiar si yestionar, edifia a la, revizuita si adaugita, 2011 ~ 30 lei |. Maria Madalina Girbina, Stefan Bunea — Sinteze, studii de caz si teste grila privind aplicarea JAS (revizuite) — IFRS, volumul 1, editia a IV-a, revizuita, Colectia Standarde Internationale de Contabilitate, 2009 — 35 lei 5, Raluca Gina Guse - Valoare, pret, cost si evaluare in contabilitate, Coleetia Contabilitate, 2011 ~ 35 lei ©, Camelia luliana Lungu — Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare, 2007 ~ 15 lei 7. Cristian Mar 20 lei sscu ~ Principalele sanctiuni prevazute in legislatia financiar-fiscala, 2010 — Biblioteca de specialitate 8. loan Morosan ~ Contabilitate financiara si de gestiune, Studii de caz si sinteze de regle- mentari, editia a Il-a, revizuita si actualizata, Colectia Contabilitate, 2013 - 50 lei 9, Silvia Petrescu — Analiza si diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, editia a IIIa, revizuita si actualizata, 2010 35 lei 5 ). Cristian Rapcencu — Ghidul practic complet privind sistemul ,TVA la incasare“, 2013 ~ 20 lei Cristian Rapcencu ~ Contabilitatea si fisealitatea imobilizarilor corporale. De la A la Z. Spete practice si exemple rezolvate, 2012 ~ 25 lei 12. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru ~ Libertate si conformitate in standardele si reglementarile contabile, Colectia Contabilitate, 2012 ~ 50 lei 13. Alexandru Tamba — Contabilitatea institutiilor de credit, a institutiilor financiare nebancare si a Fondului de garantare a depozitelor in sistemal bancar, Colectia Contabilitate, 2010 ~ 18 lei 14. Marin Toma ~ Abecedarul financiar-contabil al intreprinzatorului. Suport de curs, 2012 ~ 12 lei 15. Marin Toma — initiore fn auditulsituatilor financiare ale unei entitati editia a IV-a, revizuita si adaugita, 2012-35 lei 16. Marin Toma ~ Drumuri prin memoria profesie’ contabile, 2011 ~ 45 lei 17. Marin Toma - initiere in evaluarea fntreprinderilor, editia a \V-a, revizuita si adaugita, 2011 - 35 lei 18. Marin Toma, Jacques Potdevin — Elemente de doctrina si deontologie 2 profesiei contabile, Colectia Doctrina ~ Deontologie, 2008 ~ 50 lei {68 Contabilttes, exporiza si audtul afacerlor ——_ianuarie 2015,20. ai. 22, 23, 25. 26. 27, 28. 29. 30. 31. 32, 33. 34. 35. | CECCAR — Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitati, intocmirea, sermnarea si prezentarea situatilor financiare. Ghid de aplicare, editia a IV-a, revizuita si actualizata, Colectia ‘Standarde Profesionale, 2011 — 25 lei CECCAR ~ Standardul profesional nr, 23: Activitatea de cenzor in societatile comerciale, editia & Illa, revizuita si adaugita, Colectia Standarde Profesionale, 2008 ~ 20 lei CECCAR - Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar si Cadrul conceptual privind misiunile standardizate ale expertului contabil, Colectia Standarde Profesionale, 2007 ~ 23 lei CECCAR ~ Standardul profesional nr. 34: Servicile scale. Ghid de aplicare, Colectia Standarde Profe- sionale, 2010 - 10 lei CECCAR ~ Standarcul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicave, editia a Vl-a, revizuita si actualizata, Colectia Standarde Profesionale, 2014 — 25 lei CECCAR - Standardiul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de expettii contabili. Ghid de aplicare, Colectia Standarde Profesionale, 2007 ~ 15 lei CECCAR - Standard profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a intreprinderii. Ghid de aplicare, Colecsia Standarde Profesionale, 2011 - 25 lei CECCAR - Standardul profesional nr. 39: Misiunea ce consultants pentru crearea intreprinderilor, Colectia Standarde Profesionale, 2006 — 16 lei CECCAR - Standardul nr. 40: Controlul catitatii si managementul relatiilor cu clientii unei firme membre CECCAR si Ghid de aplicare, Colectia Standarde de Calitate, 2011 ~ 25 lei CECCAR - Ghid pentru pregatirea candidatilor fa examenul de aptitudini pentru obtinerea calitatii de expert contabil si de contabil autorizat, Colectia Ghidul Expertului Contabil, editia a Ila, revizuita si adaugita, 2014 - 65 lei CECCAR - Ghid pentru pregatirea candidatilor la examenul de acces la stagiul pentru obtinerea calitatii de expert contabil si de contabil autorizat, editia a I\l-a, revizuita, Colectia Ghidul Expertului Contabil, 2014~75 lei CECCAR — Ghid de tinere a contabilitati si de elaborare a situatiilor financiare individuale in conformitate cu JFRS-urile la societatile comerciale ale céror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, volumul I, Colectia Ghiduri Profesionale, 2013 ~ 30 lei CECCAR — Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini in vederea obtinerii contabil, Colectta Pregatirea Stagiarilor, editia a Ia, 2012 ~ 16 lei alitati de expert CECCAR - Ghid de aplicare a reglementarilor contabile nationale in domeniul agriculturi, Colectia Ghidusi Profesionale, 2012 - 30 lei CECCAR — Gestiunea unui cabinet de expertiza contabila. Suport de curs standard pentru Programul National de Dezvoltare Profesional Continua, Colectia Dezvoltare Profesionala Continua, 2012 ~ 20 lei CECCAR - Cartea aucitului de calitate in domeniul serviciilor contabile, editia a \V-a, revizuita si adaugita, Colectia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 - 20 lei CECCAR ~ Ghidul expertilor contabili sal contabililor autorizati in activitatea de prevenire si combatere spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, editia a IV-a, revizuita si adaugita, Colectia Doctrina ~ Deontologie, 2012 - 20 lei farwarie 2015 Contabiltates, expertiza i auctulafaceilor 6936. CECCAR — Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul si managementul proiectelor eu finanjare europeana, Colectia Ghiduri Profesional, 2011 ~ 30 lei 37. CECCAR ~ Codul etic national al profesionistilor contabili, edilia a V-a, revizuita si adaugita, Colectia Doctrina - Deontologie, 2011 ~25 lei 38. CECCAR - Ghid practic de aplicare a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMEP nr, 3.055/2009, 2010 ~ 75 lei 39. CECCAR ~ Contabilitate si control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfisurate th cadrul Programului National de Dezvoliare Profesional Continua, Colectia Dezvoltare Profesionala Continua, 2010 - 20 lei 40. CECCAR — Managementul piefelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul National de Dezvoltare Profesionala Continua, Colectia Dezvoltare Profesionala Continua, 2010 — 20 lei 41. CECCAR - Cartea expertului contabil sia contabilului autorizat. Culegere de acte normative sireglementari ale profesiei contabile elaborate de CECCAR in perloada 1994-2009, editia a V-a, revizuita si adaugita, Colectia Doctrina - Deontologie, 2009 — 40 lei 42. CECCAR - Manualul de Norme internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. | sill, 2014 ~ 120 lei 43. CECCAR — Standardele internationale de Raportare Financiara (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Cuprinde IFRS-urile care intra in vigoare ulterior datei de t ianuarie 2013, dar nu cuprinde IFRS-urile pe care acestea le inlocuiesc, Partea A si Partea B, 2013 ~ 200 let 44, CECCAR ~ Ghidu! de utilizare a ISA-urilor in auditarea intreprinderilor mici si mijloci, editia 3, 2012 ~ 30 lei 45. CECCAR ~ Standardul International de Raportare Financiara pemtru intreprinderi Mici si Mijlocii (HFRS pentru IMM-uri) 2009; Baza pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situatii financiare ilustrative, Lista pentru prezentarea si descrierea informatiilor privind IFRS pentru IMM-uri rei brosur), 2010 — 50 lei 70. Contabilitatea, xporiza si auditul afacerilor ——_fanuarie 2015SINGU aeRAl OE ¢ A Li 6. SinaAbvonamente pentru anul 2045 Pentru anul 2015, puteti face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA $1 AUDITUL AFACERILOR Ja urmatoarele preturi: 4 sbonarnent anual = abonament trimestrial Contravaloarea abonamentelor se achité fe direct la casieria CECCAR ~ sediul central, fie cu ordin de plata sau mandat postal, in contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank ~ Agentia Brétianu. Copia dup documentul de plata impreund cu numele dumneavoastra si adresa unde doritsa primiti teviste expediati-le pe adresa Editurli CECCAR, prin fax seu prin e-mail Numere diverse ale revistel din 2014 se pot procura de la casleria CECCAR ~ sediul central, a pretul de 15 levexemplar. SS Hartie-Carton Lemn ta Sticla lasti Cand ambalajele produselor tale devin deseuri, Responsabilitatea acestora iti apartine! LEGEA TE OBLIGA ~ PLATESTE INTELIGENT, REDU-TI COSTURILE! Alege calea economica companiei tale si mediulul inconjurator: RECICLEAZA! eG Nir) ar Rea Laie ene eae pentru preluarea responsabilitatii 2,000 lei/tona 99 lei/tona Tel 0213372858 Fax 021 337 2898 wwwintersemat.ro secretariataintersemat.ro TU ai grija de banii tai, [edintersemat da valoare deseurilor tale!La muti ani 2015! La inceputul unui nou an, spre care privim cu optimism si speranté, ne uitém in urma, la anul care tocmal sa ‘ncheiat, si observam c& am scris 0 nous filé in istoria CECCAR, inc&rcata cu evenimente deosebite ce au avut ‘in prim-plan profesia contabila, si c3, prin eforturi intense, profesionalism si implicare, principalele obiective ale Corpulul au fost atinse. ‘An de referinga in viata CECCAR, 2014 a fost marcat, cu certitudine, de cea de-a XX-a editie a Congresului Profesiel Contabile din Romania, eveniment de mare amploare privit cu entuziasm de toticei care ne-au fost aléturl ce s-a bucurat de prezenta a numero invitati de peste hotare. Continuitatea activitatilor, 3 prestigiului sia tot cea ce inseamna acest organism profesional cu renume att la nivel national, ct si international reprezintd, asa cum v-aji obignuit, unul dintre obiectivele din agenda Inc&rcaté a CECCAR in anul 2015. Prin fructuoasa colaborare cu principalele institutii de la nivel central si teritorial, la fel ca in anii precedenti, dorim sé mentinem inaltul statut al profesiei contabile, cAstigat prin muncé, profesionalism si déruire, CECCAR sustine si promoveaza practicile profesionale de inalt8 calitate printr-o deosebita grijé acordata competentei, aptitudinilor 5 eticii profesionistilor implicati in profesie. Un aport major la dezvoltarea profesiel contabile il au protocoalele de colaborare cu structurile patronale si profesionale $I ale administratiel publice, dar si dialogul cu mediul de afaceri si cooperarea cu mediul academic, motiv pentru care un obiectiv Important al CECCAR in anul 2015 rémane dinamizarea acestora Cu scopul de a satisface interesul public si de a contribui la progresul economiei, dar sin vederea asigurani exercitarea profesiei si pregitirea Ia cel mai inalt nivel, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania are in plan sin 2075 o serie de actiuni, atat la nivel national, cét si international, ce urmeaza s8 se desfagoare cu acelasl grad ridicat de profesionalism cu care v-ati obignuit, Succesul si notorietatea Corpului se datoreaza, in principal, devotamentului de cate membrii dau dovada veetal, motiy pentru cere intreaga activitate a CECCAR se adapteaza nevoilor acestora, pentru ca el sa ramana ‘SMART: S ~ Specialist M ~ Masusabit A -Ambitios R —Realizabil T ~Termene La inceput de an nou, conducerea CECCAR v8 ureaza sdnatate, fericire alaturi de cei dragi si renumarate realizati profesionale! LAMULTIANI Conducerea CECCAR