Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Contabilitatea Expertiza Și Auditul Afacerilor Nr. 6 2010

    Încărcat de

    Econ
    97 vizualizări75 pagini
    Revista CECCAR Contabilitatea Expertiza și Auditul Afacerilor Nr. 6 2010

    Titlu original

    Contabilitatea Expertiza și Auditul Afacerilor Nr. 6 2010

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista CECCAR Contabilitatea Expertiza și Auditul Afacerilor Nr. 6 2010

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    97 vizualizări75 pagini

    Contabilitatea Expertiza Și Auditul Afacerilor Nr. 6 2010

    Încărcat de

    Econ
    Revista CECCAR Contabilitatea Expertiza și Auditul Afacerilor Nr. 6 2010

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 75
    CONTABILITATEA oq eie Re Ae retool Cly Revista Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Ned sIUNIE 2010 Sflalared Hanilor, Si paradisinle tiscale 7 islativ Supliment feg plus: Be UL CoE Sy Peery Md SE Loy Seer ra) Se ea Cay Ae ea) CO ur) Se Fe Pr Sy Cd Cr eed Cd Sa Erg Sc! Rg Bo eee Le Reusta CONTABILITATEA, EXPERTIZA si @UDITUL AFACERILOR ISSN 1484-9263 Editor: Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR) Bucuresti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, cod postal 040296; OP 53, CP 199 Telefon: 021 - 330.88.69/70/ 71; Fax: 021 -330.88.88 ceccar@ceccaro.r0 + www.ceccar.10 Redactor-sef: Paul Marinescu Colegiul de redacjie: Prof. univ, dr. Marin Toma ~ ASE Bucuresti Prot. univ. dr. Henri Bouquin — Université Paris-Dauphine, Franta Prof. univ. dr. Jacques Richard — Université Paris-Dauphine, Franta Prof. univ. dr. Serghii Golov - Insttutul International de ‘Management Kiev, Ucraina Prof. univ. dr. Stefano Azzali ~ Universitatea din Parma, Italia Prof. univ. dr. Paolo Andrei ~ Universitatea din Parma, Italia Prot, univ. dr. Niculae Feleaga — ASE Bucuresti Prof. univ, dr. Mihai Ristea — ASE Bucuresti Prof. univ. dr. lon Stancu — ASE Bucuresti Prot. univ. dr. Vasile Raileanu ~ ASE Bucuresti Prof. univ. dr. Emil Horomnea ~ Universitatea Al. |. Cuza lasi Prof. univ. dr. loan Nistor ~ Universitatea Babes-Bolyai Cluj Prof. univ. dr. Neculai Tabara — Universitatea Al. |. Cuza lagi Prof. univ. dr. Tatiana Mosteanu — ASE Bucuresti Prot. univ. dr. Dorel Mates — Universitatea de Vest Timisoara Prof. univ. dr. Dalina Dumitrescu = ASEBUSS Bucuresti Ec, Daniela Vulcan — Director general CECCAR Lect. univ. dr. Stefan Bunea - ASE Bucuresti Cont, univ. dr. Nadia Albu ~ ASE Bucuresti Conf. univ. dr. Catalin Nicolae Albu — ASE Bucuresti Lect. univ. drd. Delia Catarama ~ ASE Bucuresti Lect. univ. dr. Maria Madalina Girbina ~ ASE Bucuresti Lect. univ. dr. Adriana Florina Popa ~ ASE Bucuresti Prep. univ. drd. Adriana -Sofia Raileanu ~ ASE Bucuresti Secretar general de redactie: Valeria Marinescu Coperta realizata de Francisc Vasile ~ Editura CECCAR Redacfia: Bucuresti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 Telefon: 021 -330.88.69/70/71; Fax: 021 -330.88.88 edituraceccar@yahoo.com; edituraceccar@ceccaro.10 www,.ceccar.t0 Tipar: TIPOGRAFIA EVEREST 2001 Tel fax: 021 -433.07.01 /02/03 eS tanta Comunicari catre profesionistii contabili + Editorul asteapta de la cititori articole, opinii si propuneri privind orice problema de contabilitate, fiscalitate, audit financiar, evaluare, piele de capital, expertize contabile, divizari, fuziuni, lichidati si alte domenii adiacente. ‘* Volumul ideal al unui articol este de aproximativ cinci/sapte pagini culese la dous randuri, + Intucat toate materialele care apar in revista se prelucreaza in redactie pe Computer, Ti rugam pe tofl cei care is redacteaza articolele sa ni le timita Inregistrate pe suport magnetic. ‘= Rugam autorii ca, alaturi de semnatura, la subsolul articolului sa-si precizeze adresa, numarul de telefon, locul de munca si calitatea, precum si codul numeric personal. Editorul nu publica articole nesernnate si nu returmeaza materialele nepublicate. Opiniile exprimate tn anticolele publicate in revista, ca si responsabilitatea stiinttica st juridiea privind continutul acestora apartin in exclusivitate autorilor. @ Mentionam ca editorul nu este ‘spunzator pentru nicio pierdere cauzati vreunei persoane fizice sau juridice care actioneaza sau se abtine de la actiuni ca urmare a consultari articolelor aparute in aceasta revista + Toate drepturile acestei editi sunt rezervate CECCAR, Nu este permisa reproducerea integrala sau partial a articolelor publicate in revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA 5 AUDITUL AFACERILOR fara Atentie! Trimiteti talonul de Nr Bh Se. EL Ap. pee 2 Codul postal Jud./Sect. pbonamen tenak Wnpree cus a documentului de plata, prin fax sau prin posta. Preturi pentru anul 2010: ® 021-330.88.69/70/71 _ 021-330.88.88 2 edituraceccar@yahoo.com 2 Editura CECCAR ——45 te Bucuresti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 Anual (12 ex.) — Semestrial (6 ex.) 90 lei Trimestrial (3 ex.) 10 Contabiltatea, expertiza $i auditulafacerilor —iunie 2010, Evaluarea pentru raportarea financiara ca tema de cercetare in contabilitate Gina Raluca GUSE, lect. univ. dr. ASE Bucuresti ABSTRACT pliqoyuo) a1s0a] Measurement for Financial Reporting as a Research Topic in Accounting The present paper addresses the issue of accounting measurement as a research topic. By presenting a synthetic image of the state of knowledge and debate in this area and a detailed analysis in terms of conceptual and methodological dificulties, we propose to argue the timeliness of this research topic, as well as the role of the academic community in identifying research directions that call for a more thorough analysis. Accounting measurement is currently accepted as a part of accounting theory. Therefore, we find it necessary to present the main directions of research and knowledge in accounting measurement in a broader coniext of accounting theories. Key terms: accounting measurement, accounting research, normative research, positive research, constructive research Introducere Imaginea raportari financiare a fost marcata in ultimii ani de controverse privind capacitatea sa de a rispunde unor nevoi informationale in permanent schimbare. Motivul inadecvarii este formulat diferit: ‘modificarea mai rapidd a proceselor de afaceri in ra- port cu instrumentele si tehnicile de raportare, diversi- ficarea nevoilor informationale ale investitorilor, de- finirea restrictiva a notiunii de utilizatori. in timp ce unele opinii critice sugereaza schimbari punctuale, altele ofera programe exhaustive de reforma sau noi modele de raportare, Evaluarea este un aspect-cheie al raportarii fi- nanciare si se afld in centrul dezbaterilor, in principal Aceasta condltionave a fost exprimata de Demski si Christensen (2006) prin obscrvatia ei majoritatea tranzactilor sunt endogene, si nu exogene. Tune 2090 Contabltatea, expestiza 51 auditul afacenilor 15 Exemple (a) La aparitia coniractelor de leasing finan- ciar, s-a considerat ca evaluarile contabile traditio- nale nu pot reprezenta fidel noua forma de activitate economica. Aceasta a condus la noi cerinte de rapor- tare si evatuare, dar a oferit n acelasi timp pretextul pentru modificarea contractelor de leasing asifelincat 8a nu mai corespunda definitiei existente si sa se sus- traga noilor reglementari. Normalizatorii au fost obligati sa decida modificarea regulilor de evaluare pentrica incorpora noile forme de activitate economice. (b) Diferenta dintre costul istorie si valoarea actuala a unor active a dus la raportarea financiara aunor sume considerate inseldtoare. In anumite refe- rentiale, efectul a fost acceptarea nor practiei permi- sive privind reevaluarea, care au stimulat utilizarea selectiva in vederea prezentarii unei imagini favo- rabile a pozitiei financiare si a performantelor. Nor- malizatorié au fost obligati sa adopte o atitudine mai restrictivd, care s@ prevind realizarea de reevaluari selective. Practicile de raportare financiara, eare le includ pe cele de evaluare, evohieaz ca urmare a apariti uunor probleme specifice. Uneori, practicile care sunt destinate rezolvarii unor probleme diferite pot intra in conflict. Un exemplu concludent este cel al norme- lor IFRS/IAS, care incorporeaza soluti privind evaluarea diferitelor elemente din bilant. Pe seurt, acestea pot fi prezentate astfel: ¥ Acelasi activ poate fi evaluat folosind baze de evaluare diferite. De exemplu, imobilizarile corpo- rale pot fi evaluate pe baza costului istoric sau a valorii juste; Active diferite sunt evaluate folosind baze de evaluare diferite. De exemplu, imobilizarile corporale pot fi evaluate la cost istoric in aceleasi situatii finan- ciare in care activele biologice sunt prezentate la v Joarea justi; ¥ Datori diferite sunt evaluate folosind baze di- ferite. De exemplu, datoriile generate de planurile de pensii sunt actualizate, dar impozitele amanate, nu; Y Valoarea just poate fi determinata prin me- tode diferite, reprezentand uneori valoarea de piata, alteori costul de inlocuire depreciat sau valoarea ac- twalizatai;: Y Bfectele inflajiei sunt tratate diferit sinu reflec- (4 intotdeauna modificarea in timp a valorii banilor. nconsecvente. 16 Contabiitatea, expentiza i auditul sfacerilor iunie 2010 ‘Asa cum am aratat mai sus, inconsecventa stan- dardelor actuale este un fapt acceptal, iar nevoia de simplificare si uniformizare a fost exprimata deja. Consideram ca in prezent exista doua posibilitati pen- tru realizarea obiectivelor de consecventa teoretica a problemelor de evaluare: ¥ Pedeo parte, poate fi realizaté uniformizarea practicilor de evaluare a activelor in interiorul unei astfel incat baza de evaluare, odata aleas sd fie aplicata pentru toate evaluarile efec entitate; ¥ Pe de alta parte, poate fi acceptati varietatea regulilor de evaluare fn interiorul unei entitati pentru active diferite, cu conditia aplicaii de reguli similare ‘intre entitati. fate de rotia actuald este aceea a multitudinii de zeguli de evaluare in interiorul unei entitati, dar comparabile cuale celorlalte. Tendin(a generala a studiilor de specialitate este de a identifica una dintre bazele de evaluare ca cea ‘mai potrivita pentru raportarea financiara si de a o recomanda pentru generalizare. De aceea, unul dintre obiectivele cercetarii in domeniul evaluarii contabile este de a identifica abordarea cea mai potriv vergenta sau diversitatea in evaluare. con- ‘Concluzi Tema de cercetare privind evaluarea in scopul raportarii financiare asigura o baza de documentare ccaracterizatd prin varietatea abordatilor sia metodelor de cercetare. De asemenea, directiile de cercetare de- finite in literatura de specialitate obliga la 0 abordare imterdisciplinara, evaluarea fiind un domenin care deschide si interconecteazii referentialul contabil cu celelalte stiinte sociale si economice. Realitatea contemporané a evaluarilor contabile trebuie privita din doua puncte de vedere. Prezinta interes, pe de o parte, identificarea si analizacritica a principalelor directii de evolutie trasate prin interme- diul programului de convergent demarat de organis- mele de normalizare si reglementare contabila. Pe de alti parte, evolutile din literatura de specialitate impun Fibre: ‘* Vaci de lapte > Lapte — laurt: «Viti de vie > Struguri > Vin 2, Evaluare Urmarind descrierea tratamentului contabil privind recunoasterea si evaluares activelor biologice si produselor agricole, IAS 41 statueazi si modul de prezentare a informatiilor despre aceste elemente in raportarile financiare. Pentru a fi recunoscut in situatile financiare ale unei intreprinderi, un activ biologic sau un produs agricol tebuie sa indeplineasca conditiile impuse ac- tivelor, respectiv sd reprezinte o resursa controlata de ceatre intreprindere ca rezultat al unor evenimente tre- cute de la care se asteapta generarca de beneficii eco- nomice viitoare, activul avand un cost sau 0 valoare care poate fi evaluat(a} in mod eredibil. Fata de modelul traditional de evaluare bazat pe costul istoric, aplicat pe sear larga in sectorul primar, TAS 41 introduce o schimbare majora si semnificaliva incontabilitatea agricola prin statuarea evaluarii bazate pe valoarea justa, din care se scad costurite estimate ale punctului de vanzare (comisioancle brokerilor si dealerilor, taxele si impozitele de transfer, sumele percepute de organismele de reglementare). Costurile punctelor de vinzare exclud transportul si alte costuri necesare pentru aducerea activelor pe o piatd, acestea ind deduse deja la momentul determinaritvalori juste, care reprezinté astfel pretul de piatd fara aceste costuri. Aceastdi modalitate de evaluare influenteaa in mod deosebit acele activitati agricole in cate activele logice generatoare de heneficii viitoare au durate de viata economica care depasese perioada exercitiului financiar (de exemplu, o plantatie de pomi fructiferi). Evaluarea pe baza valorii juste are impact, intr-o mai mic masura insa, si asupra informatiilor referitoare [ASC — Comitetu) pentru Standarde Intemationale de Contabilitae. laactivele biologicea caror duratide viata economic nu depaseste un an calendaristic (de exemplu, culturi- Je anuale de cereale), dar se poate intinde pe pareursul adoi ani Pentru situatiile exceptionale, dar numai cu oca- zia recunoasterii initiale, atunci cénd nu sunt dispo- nibile preturi sau valori determinate de piatd si cand valoarea justd sau estimarile alternative ale acesteia nu sunt credibile, un activ biologic poate fi evaluat la costul sau minus orice amortizere sau pierderi din depreciere cumulate. Odati ce valoarea justi a unui astfel de activ biologic devine masurabila in mod cre- dibil, intreprindere trebuie sa-] evalueze la valoarea just minus costurile estimate la punctul de vanzare, ocazie cu care poate apdrea un ciistig sau o pierdere care va fi inelus(a), dupa caz, in profitul net sau pier~ derea neti a perioadei Dacain cazul evaluatii la cos! problema se rezolva selativ simplu, evaluarea la valoarea justi este determi- nata de o serie de conditii obligatorii. Mai intai sa de- finim valoarea justa: ea reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi tranzactionat, de bundvoie, intre pati aflate in cunostingl de cauza, in cadrul unei tranzaetii in care pretul este determinat obieaiv. Pentru ca aceasta tranzactie si poatd avea loc, este nevoie de o piatéi activa, 0 piaya unde exista toate conditiile urmatoare: ¥ Elementele comercializate pe piat’ sunt omo- gene; ¥ Laorice moment de timp pe piata pot fi gasiti vanzatori si cumparatori interesati; ¥ Pretucile sunt disponibile publicului Lipsa acestei piete active pune probleme deose- bite in special pentru activele biologice, dar si pentru unele produse agricole. in aceasta situatie preturile celei mai recente tranzactii de pe piata, preturile de pia(a ale activelor similare si recomandarile sau refe- rinfele sectorului sunt alternative oferite de LAS 41 Incarul majoritatii produselor agricole recoltate din activele biologice exista aproape intotdeauna 0 piatd activ, astfel incdt evaluarea lor in momentul recunoasterii initiale (la data recolari) la valoarea justa minus costurile estimate ale punetului de vanzare nu mai este o problema. Se retine precizarea atat de la aria de aplicabilitate a TAS 41 — ,productia agricola Ja punctul de recoltare”, cat si de la evaluarea in mo- ‘mentul recunoasteri initiale ,la data recoltarii”, fntru- cit dupa acest moment, respectiv recoltarea, stocurile inanciari de prodiuse agricole fac in continuare obiectul reguli- lor stabilite prin IAS 2 Stocuri. Dacti o intreprindere incheie contracte pentru a-si vinde activele biologice sau produsele agricole Jao data viitoare, preturile contractelor nu sunt neapa- rat relevante pentru determinarea valorii juste, deoa- rece valoarea justa reflecta valoarea pe piata curenta a desfasurdrii tranzactiei. 3. Subventii guvernamentale ‘Subventiile guvernamentale, cel de-al treilea ele- ‘ment din aria de aplicabilitate a LAS 41 Agricultura, influenteaza veniturile intreprinderii beneficiare in functie de momentul recunoasterii acestora, de na- tura subventiilor si de metoda de evaluare a activelor biologice. Astfel, in cazul evaluarii activului biologic 1a valoarea just minus costurile estimate ale punctalui de vanzare, subventia poate fi # neconditionata, si atunci aceasta va fi recu- noscutd drept venit in momentul cand devine creanta; « condifionara, situatie in care aceasta va fi re~ cunoscuta drept venit in momentul indeplinirii con- ditiilor atasate subventici. in celalalt caz, al evaluarii activului biologic la cost minus orice amortizare cumulata gi orice pierdere din deprecicre cumulatd, subventia va fi recunoscuta drept venitin perioadele corespunzatoate cheltuielilor pe care aceastd subventie urmeaz a le compensa, conform tratamentului prevazut de TAS 20 Conta- bilitatea subventitlor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala. 4. CAstiguri si pierderi (Castigul sau pierderea care apare la recunoaste- rea initialé a unui activ biologic recunoscut la valoarea minus costurile estimate de la punctul de vanzare trebuie inclus(a) in profitul net sau pierderea neta din perioada in care apare (exemplu: atunei cfnd se naste un vitel, recunoasterea initial a avestui activ biologie poate genera un castig). Un castig sau o pierdere care apare la recunoaste- rea initial a produselor agricole la valoarea justé minus costurile estimate de la punctul de vanzare trebuie inclus(a) fn profitul net sau pierderea neta din perioada iunie 2010 Comtabiltatea, expentiza st aul afacaribe — 39 ‘incare apare, Se precizeaza ca, in acceptiunea TAS 41, valoarea justi a produselor agricole la data recoltari poate fi intotdeauna evaluata in mod credibil 5. Prezentarea informatiilor O intreprindere trebuie sa prezinte cistigul sau pierderea cumulat(a) din perioada curenta la recunoas- terea initiala a activelor biologice si produselor agri- cole si din modificarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vanzare a activelor biologic, oferind o descriere a fieedtui grup de active biologice, descriere narativ’ sau cuantificata. Se sugercazs ins descrierea cuantificatd a fiecarui grup de active biolo- gice, distingand intre active biologice consumabile (porci grasi) side reproducere (seroate, vieri sauwintre active biologice mature (vaci pentru lapte) sau imature (vitei pe diferite grupe de varsta), dupa caz. intreprinderea trebuie si prezinte metodele si prezumtiile semnificative aplicate la determinarea va- Jorii juste a fiecdrui grup de produse agricole la pune tulde recoltare si a fiecarui grup de active biologice. intreprinderea trebuie si prezinte o reconciliere a modificarilor valorii contahile a activelor biologice intre inceputul si sfarsitul perioadei curente, reconci- liere care trebuie sd includa + cfstigul sau pierderea din modificarile valori juste minus costurile estimate la punctul de vanzare; # cresterile datorate achizitiilor si reducerile da- torate vanzatilor; # reducerile datorate recoltarii si alte modificari semnificative Importanta acestei reconcilieri este determinata de situatia specifica agriculturii — durata ciclului de productie, de cele mai multe ori, mai mare de un an, Alte modificari semnificative pot fi generate de o alta speciticitate a activitatii agricole, care deseori este supusi riscurilor climaterice, bolilor si altorriseuri naturale. incazul in care valoarea just nu poate fi evaluata in mod credibil, sunt necesare prezentari supli de informatii pentru activele biologice evaluate, in pierderile din depreciere cumulate la sfarsitul peri- oadei. in astfel de situatii intreprinderea trebuie sa prezinte: © odescriere a activelor biologice: « 0 explicatie, in sensul c& valoarea justd nu poate fi evaluata credibil; «daca este posibil, intervatul de estimari in ca- drul caruia este posibil sd se afle valoarea justa; metoda de amortizare utilizata, duratele utile de viata si ratele de amortizare folosite. Daca valoarea justé a activelorbiologice inregis- trate anterior la cost minus amortizarea cumulata si pierderile din depreciere cumulate poate fi evaluata ccredibil in cursul pericadei curente, intreprinderea tre- buie sa prezinte pentru acele active biologice de ce poate fi valoarea justa evaluata credibil si efectul mo- dificarii valorii Precizand ca aici au fost abordate, sumar, doar céteva dintre cele mai relevante aspecte ale aplicarii reglementarilor specifice agriculturii privind rapor- tarea financiara, desprinse din IAS 41 Agricultura, retinem ca intreprinderile care aplica acest standard nu o fac in mod exclusiv. Ele aplica si celelalte Stan- darde Internationale de Contabilitate si Interpretarile lor, asa cum si alte standarde fac trimiteri exprese la IAS 41 pentru acele elemente unde acesta are acoperire, BIBLIOGRAFIE. 1. CECCAR, Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate. IAS 41 Agricuitura, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004. 2. IASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianwarie 2009, traducere realizata de CECCAR, Editura CECCAR, Bucuresti, 2009, 40 Cortabiltatea, experiza si auditul afacerlor iunie 2010 Considerat de impozi privind scutirea a profitului reinvestit Lucian CERNUSCA, prof. univ. dr. Universitatea ,Aurel Vlaicu”, Arad ABSTRACT Considerations Concerning the Tax Exemption for the Reinvested Profit The article talks about the latest changes regarding the reinvested profit. Law no, 329/2009 completes the Fiscal Code, adding deiails about the reinvested profit. The non-taxation exemption is applied until the end of 2010 and is limited to the acquisition of equipment. The exemption is not applied if the income tax owned to the state is lower than the minimum income tax. The income fax exemption as stated in art, 19° Fiscal Code is equivalent to the effects of the accelerated impairment. However, there are differences between the two practices. While when using the accelerated impairment, during the first year Lup to 50% of the asset’s value is impaired, the new fiscal measure allows for exemptions of up to 100%. Both measures allow for a delay when paying the income tax. Both have advantages because they can generate cash flow advantages. The article ends with two examples in which the author calculates the income tax for the reinvested income and the income tax owned after applying the facilities. aNDIIvIsY Key terms: reinvested profit, tax exemption, accelerated impairment, cash flow, facilities {in Monitorul Oficial nr. 761 din 9 noiembrie 2009 s-a publicat Legea nr. 329 din 5 noiembrie 2009 pri- vind reorganizarea unor avtoritai siinstitutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, susfinerea mediului de ‘afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeand si Fondul Monetar International. Pe Kinga ‘modificarea unor acte normative, Legea nr. 32/2009 aduce o completare si Codului fiscal, fiind introdus art, 19°, care prevede scutirea de impozit a profitului reinvestit. Art. 19° din Codul fiscal aduce in discufie faptul c& profitul reinvestit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatit de lucru), asa cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, utilizate in scopul obti- nerii de venituri impozabile, este scutit de impozit. "Ant 19° alin, (2) din Codul fiscal. Scutirea se aplica doar un an si trei luni, din 1 o¢- tombrie 2009 pind la 31 decembrie 2010, si este limi- tata doar la productia si/sau achizitia de echipamente (ehnologice (masini, utilaje si instalaii de lucru). Masura nu este aplicabild in situatia in care im- pozitul pe profit datorat este sub nivelul impozitului ‘minim, Societaile cu profituri mai modeste sunt practic excluse de la beneficiile pe care le creeazi art. 19 din Codul fiscal. Masura prevazuta de azest articol este benefica societatilor profitabile, adica acelor societati care nu sunt afectate de reglementarile privitoare la impozitul minim, Profitul einvestit potrivit art. 19alin. (1) din Co- dul fiscal reprezinta soldul contului de profitsi pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, utilizat in acest scop in anul efectusrii investi- tiei!, Scutirea de impozit pe profit aferenta investitilor ‘unio 2010 Contabilitatea, expertiza gi auditulafscerilor 1 realizate se acorda in limita impozitului pe profit da- torat pentru perioada respectiva®, In conformitate cu art. 19° alin. (6) din Codul fiscal, ,,scutirea se calculeaza trimesirial sau anual, dupa caz, iar suma profitului pentru care s-a bene- ‘ficiat de scutirea de impocit pe profit va fi repartizata cu prioritate pentru constituirea rezervelor pana la concurenfa profiuului contabil tnregistrat la sfarsitul exercitiului financiar. in cazul in care le sféirsitul exer- citiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza regularizarea profitului investit, iar con- tribuabilul nu este obligat sa repartizeze swma profi- tului investit pentru constituirea rezervelor” Alin, (6) al art, 19° aduce in discutie faptul ca scutirea nu se acorda prin inregistrarea unei chel- tuieli deductibile, ci prin inregistrarea unei rezer- ve deductibile fiscal. Rezerva astfel constituit’ nu este altceva decdt un impozit amanat la plati, si nu o cheltuiala deductibila, precum amortizarea, Daca societatea decide lichidarea firmei, rezerva devine impozabila, achitindu-se in acest fella buge- tul de stat toata suma de care a fost scutit, nemai- avaind dreptul de a-si amortiza investitia, drept pe care |-a pierdut in momentul cand a optat pentru aplicarea art. 19°din Codul fiscal. Scutirea de impozit a profitului reinvestit, asa cum este prevazut de art. 19° din Codul fiscal, este echivalenta prin efectele pe care le are cu aplicarea amortizarii fiscale accelerate. Dar totusi exista o diferenta intre cele doua. in timp ce amortizarea accelerata consta in includerea in primul an de functionare a unei amortizari de pana 1a 50% din valoarea de intrare a activului, noua ma- surd permite deducerea de pana la 100%, Practic, cele dowd masuri (amortizarea accelerata si scutirea de im- pozit reinvestit) conduc la o amanare la plata a impo- Zitului pe profit. Ambele sunt avantajoase, intrucdt pot genera un beneficiu referitor la fluxul de trezorerie. Acest avantaj de a beneficia de un flux de numerar sporit pe care art, 19%din Codul fiscal |-ar crea s-ar materializa doar daca firmele ar avea un rezultat con- tabil suficient caf acopere integral valoarea investiiei in tehnologie, si astfel se poate deduce din baza impo- zabild integral si imediat valoarea echipamentului teh- nologic achizitionat Tan. 19° ali - 2) din Codul fiscal. Mihaela Mitroi, partener al Departamentului de consultant fiscal si juridica al companiei Pricewater- houseCoopers, considera ca ,,de efectele facilitatii deja existente, cea a amortizarii accelerate, firmele vor putea beneficia chiar in absenta profiturilor cu- vente, In cazul efectuarii unei invesntii in echipament, acestea pot deduce in baza legislatiei existente 50% din valoarea acestuia, pierderea fiscala curenta fiind reportabila in urmatorit 7 ani. Asadar, masura scuti- rii de impozit pe profit—care are in principiu efecte echivalente in cazul in care firma care investeste inregistreaza in perioada curenta profituri foarte mari —are dezavantajul ca se iroseste complet daca in perioada efectuarritinvesttiei se inregistreaca pier- deri. Reportarea efectelor ei nu e posibila”. Florin Rusu considera c& ,antreprenorii care opteaza pentru «facilitate» tsi pierd dreptul de amor- ticare si vor fi nevoifi sd reintoarca serviciul statului in cazul dezmembramintelor’* Contribuabilii care beneficiaza de scutirea de impozit a profitului reinvestit trebuie sa pastreze in patrimoniul societatii activele respective cel putin 0 perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare, Dacd nu se respect aceasta conditie, pentru sumele respective se recalculeaza impozit pe profit si se stabilesc majorari de intarziere de la data aplicariifacilivatii. Nu intra sub incidenta acestor pre~ vederi: « activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente: si + activele instrainate in cadrul procedurii de li- chidare/faliment Contribuabilii care aplica scutirea de impozit a profitului reinvestit nu mai au posibilitatea sa beneficie~ ze de sumele reprezentind sprijinul pentru IMM-uri care se stabilesc in corelare cu investitiile efectuate de acestea in active de natura echipamentelor tehno- ogice, computere si echipamente periferice ale aces- tora, precum si investtiile in imobilizari necorporale conform prevederilor art. 26! din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprin- derilor mici si mijlocii,cu modificarile si completarile ulterioare. * Mitroi M., ,Scutirea” la plata profitului reinvestit e doar 0 amdnare ta plata, Ziarul Financiar, 2009, editia online bttp://www 2£ ro/opini/scutirea-Ia-plata-proficului-reinvestit-e-doar-o-amanare-la-plata-4806739/, vizitat la 17 januarie 2010, + Rusu F,, Seutirea profitulul reinvestit, povara, nu facilitate, SAptimana Financiara, 2009, editia online hitp:/www sfin.rof articol_18246/scutirea_profitului_reinvesti_povara_nu_facilitate humnl, vizitat la 17 ianuarie 2010. 42 Contabiltatea, expertiza si auditul afacerior iunie 2010 Exemptul 1 La sfarsitul exercitiului 2010, SC X SRL inregistreaza un rezultat fiscal in suma de 1,000.00 lei ul contabil aferent anului 2010 este in valoare de 800.000 lei. SC X SRL achizitioneaza la data de 10.03.2010 ua echipament tetinclogic in suma de 600.000 lei. In vederea determinarii scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitarii se parcurg urmatorit pasi a) Determinarea impozitului pe profit afetent anului 2010: Typo = 1.000.000 x 16% = 160,000 lei ) Determinarea impozitulti pe profit aferent profitului investit: Avand in vedere faptul c& profitul contabil pe 2010 (800.000 lei) acoperd in intregime investitia realizat (600,000 lei), impozitul pe profit aferent profitului investt este: {600.000 x 16% = 96.000 lei ¢) Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat dupa aplicarea facilitati: Tuas soi0 = 160.000 ~ 96,000 = 64.000 lei Implicayi fiscale: Conform art, 192 alin. (12) din Codul fiscal, valoarea fiscal a echipamentelor tehnologice in baza careia se calculeaza amortizarea fiseals se determina prin seaderea din valoarea de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. Valoarea fiscal a echipamentului tehnologic = 600.000 — 600,000 = 0 Astfel, cheltuiala cu amortizarea acestui echipament tehnologie va fi ,nedeductibila” Ia calculul impozitului pe profit (contribuabilul va inregistra doar amortizare contabild, nu si fiscal). La sfargitul anului 2010, contribuabilul nu va putea distribui pe dividende intregul profit realizat, acesta fiind obligat s& constituie o rezerva din facilitat fiscale in suma de 600.000 lei, adiea valoarea dedusa la calculul impovitului pe profit. Exemplul 2 La sfarsitul exercitiului 2010, SC X SRL inregistreaza un rezultat fiscal in sum de 1.200.000 lei. Profitul contabil aferent anului 2010 este in valoare de 1,000,000 lei. SC X SRL achizitioneaza la data de 15.04.2010 un echipament tehnologic in suma de 1,100,000 lei. In vederea determinarii scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a impozitului pe profit datovat dupa aplicarea facilitafii se parcurg urmatorii pasi a) Determinarea impozitului pe profit aferent anului 2010: = 1.200.000 x 16% = 192.000 lei Lay ) Determinarea impozitului pe profit aferent profitului investi: Avand in vedere faptul ca profitul contabil pe 2010 (1.000.000 lei) nu acopera investitia realizata ddecat pana la nivelul sumai de 1.000.000 lei, se calculeaz impozitul pe profit aferent partii de investitie finanjata din profit astfel 1.000.000 « 16% = 160.000 lei ‘une 2000 Contabiltstea, expertiza st auetul afacerilor 43, Impozitul pe profit scutit este in sums de 160,000 lei ©) Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat dupa aplicarea facilitai: 1 192.000 ~ 160,000 = 32.000 let earn 2000 Implicatiifiscate: Valoarea fiscald a echipamentului tehnologic = 1.10€.000~ 1.000.000 = 100,000 lei intrucét nu s-a dedus intreaga valoare a utilajului, valoarea fiscal a acestuia va fi la nivelul valorii nededuse la caleulul impozitului pe profit, adic# 100,000 lei, Practic, amortizarea contabila se va calcula la valoarca de intrare de 1.200.000 lei, iar amortizarea fiscalA se va calcula la valoarea fiscald de 100.000 lei. La sférsitul anului, contribuabilul nu va putea distribui pe dividende intregul profit realizat, acesta fiind obligat sa constituie o rezerva din facilitat fiscale in suma de 1.000.000 lei, adica valoarea dedusa ta caleulul impozitului pe profit. BIBLIOGRAFIE 1. Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritat si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana i Fondul Monetar International, publicata in Monitorul Oficial nr. 761/09.11.2009. 2. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatd in Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, | modificarile si completarile ulterioare. alele sanctiuni prevazute in legislatia | Autor: Cristian MARINESCU Aeecats este o culegere de acte normative, ce prezinta smitsawe cele mai importante prevederi legislative din domeniu ‘ mateeiiaiaal financiat-fiscal, care confin sanctiuni, atat de natura contraventionala, cat si penala. Lucrarea nu trateaza exhaustiv sancfiunile contraven- en) tionale sau penale din legistatia din domeniul contractual, economic Cecil sau financiar-fiscal, ci se opreste asupra principalelor sanctiun " artical cl se opreste asupra princi Sue) | pe care autorul, din experienta sa practica in domeniul controlulu fiscal, le considera a fi importante, Cartea doreste sa vina in intampinarea tuturor celor implica in activitatea financiar-fiscala, respectiv economisti, contabili, ma- nageri ai societatilor comerciale, organe de control, si a tuturo celor care dorese sé cunoasca sanctiunile pe care persoane fizice sau juridice le pot suporta in cazul nerespectariilegislatiei financiar-fiscale. Lucrarea poate fi procurata de catre cei interesati de la toate iilialele teritoriale ale CECCAR. 44 Contabiltates, expertiza si aueitul afacerlr Consecintele negative ce decurg din depasirea consumurilor specifice de materiale Nicolae GRIGORIE-LACRITA, conf. univ. dr., expert contabil ABSTRACT Negative Consequences that Result from Exceeding the Specific Materials Consumption In practical work, tax inspectors found cases where some commercial companies ‘exceed the specific consumption of matcrials, some of them in good knowledge (in which case are aggravating circumstances), in order to escape from paying income tax, and in other cases out of negligence. In both cases there is a reduction in state budget revenues through the collection of smaller amounts of income tax and dividend tax. Such facts, which to some extent are detected by tax inspection bodies, are enclosed under the provisions of art. 9 paragraph (1), e) Law no. 241/2005 on preventing and combating tax evasion as a crime and are punishable with imprisonment between 2 to 8 years, in which case a criminal investigation file will be opened. Given the great practical importance of this issue, we considered it necessary for many taxpayers | (and tax authorities) to present this material. Key terms: specific raw materials consumption, profit, income tax, sales price, global income, taxable revenue, revenues that are not taxable, global expenses, deductible expenses, undeductible expenses, dividends, associates ayoysy Destul de frecvent, unele unitati depasese consumurile specifice de materiale, fara a sti care sunt consecintele negative ce decurg din aceasta, tn special cu ocazia controalelor efectuate de organele fiscele. Pentru a pune in evident’ influenta cheltuielilor din depasirea cons de organul de control, asupra profitului si impozitului pe profit, vom Ina urmatorul exemplu. Exempla imurilor specifice (fictive), constatate La o unitate de gogosatie se realizeaza produsul gogosi, cu un consum specific de 0,900 kg faina pentru 1 kg de gogosi (produs fini), al cArui pret de vanzare cu amanuntul este de 10 lei/kg Unitatea a cumparat kilogramul de faind cu 3 lei. La controlul efectuat de organele fiscale s-au constatat urmatoarele aspecte: 1. Legalitatea calcul: inregis Veniturile totale = 10.000 lei Cheltuielile totale = 9.000 lei, din care: a) Cheltuielile cu faina = 2.700 lei b) Alte cheltuieli = 6.300 lei Unitatea nu s-a fnregistrat cu venituri neimpozabile sicu cheltuieli nedeductibile. lui pe profit ianie 2010 Contailittes, expertiza si aud sfacelor 45: Pe baza acestor date, unitatea si-a calculat si inregistrat in contabilitate profitul si impozitul pe profit dupa cum urmeazit © Veniturile totale (V.t.) = 10,000 lei © Cheltuielile totale (C.t.) = 9.000 lei ‘+ Cota de impozit pe profit (C.iz.pf.) = 16% ‘+ Profitul contabil brut (Pf.cth.br.) = V.t, ~ C1. = 10,000 9.000 = 1.000 lei ‘* Profitul impozabil (Piz.) = VA. — C.t. ~ V.niz. + C.ned. = 10.000 ~ 9.000 - 0+ + Impozitul pe profit (Iz.pf.) = PFiz. x C.iz.pl. = 1.000 x 16% = 160 lei + Profitul contabii net (Pf.ctb.net) = Pf.etb.br. — T7.pl. = 1,000 — 160 = 840 lei intrucét Adunarea Generali a Asociatilor a hotarat ca intregu! profit contabil net, de 840 lei, sa fie repartizat pentru dividende, acesta a capaitat regimul fiscal de dividende brute (Dv. br.) * Dividendele brute (Dv. br.) = 840 lei ‘Cota de impozit pe dividendele repartizate asociatilor persoane fizice (Iz.dv.%) = 16% ‘« Impozitul pe dividende (Iz.dv.) = Dv.br. x Tz.dv.% = 840 « 16% = 134,40 lei « Dividendele nete (Dv.net.) = Dv.br. = Iz.dv, = 840 - 134,40 = 705,60 lei = 1,000 lei 2. Stabilirea de catre organul de control a veniturilor si cheltuielilor reale Atatdin retetele de fabricaie,cdt si din verificarile fuptice s-a constatat un consum specifi real de fina de 0,800 kg la 1 kg de produs finit (de gogosi), si nu de 0,900 kg, asa cum a fost inregistrat pe cheltuieli deductibile de unitate. La venitul de 10.000 lei rezulta: a) 10.000 lei incasari/10 lei un kg gogosi = 1,000 kg gogosi realizate si vandute; b) 1.000 kg gogosi realizate 0,800 kg faind consum specific la un kg gogosi = 800 ke find consumata, in loc de 900 kg faina introdusa pe cheltuieli deductibile de unitate; ) Cheltuielile reale cu fina = 800 kg x 3 leivkg = 2.400 lei, in loc de 900 kg > 3 lei/kg = 2.700 lei, rezultind o diferent de 2.700 — 2.400 = 300 tei, respectiv de 900 — $00 = 100 kg faina, Cele 100 kg de faind inregistrate (fictiv) pe cheltuieli nu au la baz’ operatiuni reale, nu au fost consumate efectiv, nu isi gdsese un corespondent in veniturile obtinute de unitate, nu sunt cheltuieli aferente veniturilor objinute de unitate, fapt pentru care Codul fiscal prevede scoaterea acestora de pe cheltuieli deductibile si inregistrarea lor pe cheltuieli nedeductibile Ca urmare a avestui fapt, situatia cheltuielilor se prezinta astfel ‘Cheltuielile totale = 9.000 lei, din care: a) Cheltuielile deductibile = 9.000 — 300 = 8.700 lei b) Chelluielile nedeductibile = 300 lei 3. Masuri ce ar putea fi luate de organul de control fiscal 3.1, Recaleularea profitului sia impozitului pe profit « Veniturile totale (V.t.) = 10.000 lei « Cheltuielile totale (C.t.) = 9.000 lei, din care: a) Cheltuielile deductibile = 9.000 — 300 = 8.700 lei b) Cheltuielile nedeductibile = 300 lei + Cota de impozit pe profit (C.iz.pf.) = 16% « Profitul contabil brut (Pf.ctb.br.) = V.t.- Cut 10.000 — 9.000 .000 lei «© Profitul impozabil (Pf.iz.) = V.t. —C.t. ~ V.niz, + C.ned. = 10,000 — 9,000 ~ 0 + 300 = 1.300 lei 46 Coniablitatea, experiza si susitul afsceilor nie 2010 Allfel exprimat: Profitul impozabil (Pfiz.) = V.t.— C.t. ~ V.niz. + C.ned. = (V.t. -C.t.) ~ V.niz. + C.ned. = Phtb.br. — V.niz. + C.ned, = Phctb.br. ~ 0 + C.ned, = Pf.ctb.br. + C.ned, = 1,000 + 300 = 1.300 lei Impozitul pe profit (Iz. pt.) = Piz. x C.iz.pf. = 1.300 x 16% = 208 lei Profitul contabil net (Pf.ctb.net) = Pf.ctb.br. —Iz.pf. = 1.000 — 208 = 792 lei Dividendele brute (Dv.br.) = 792 lei, fata de 840 lei dividende calculate si repartivate efectiv de unitate Cota de impozit pe dividendele repartizate asociatilor persoane fizice (Iz.dv.%) = 16% Impozitul pe dividende (Iz.dv.) = Dv.br. x lz.dv.% = 792 x 16% = 126,72 lei Dividendele nete (Dv.net.) = Dv.br. ~ Iz.dv. = 792 ~ 126,72 = 665,28 lei 3.2, Caleulul de majorari de intirziere Pentru diferenta de impozit pe profit, de 208 — [60 = 48 lei, organul de control fiscal ar caleula majoréri de intarziere pe perioada de la data de la care impozitul pe profit aferent lunii respective a avut termen de plata si pana la data controlului. 3.3, Aplicarea de mésuri previtzute de legea evaziunii fiscale Fapta unui contribuabil de a evidentia in actele contabile cheltuieli care nu au la baz operatiuni reale (precum inregistrarea cheltuielilor cu faina, in acest caz) se incadreaza in prevederile art. 9 alin. (I) lit. e) din Legea nr. 241/205 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, fiind sanctionata ca infractiune cu inchisoarea de la 2 la 8 ani, fapt pentru care in cazul de fata s-ar fi intocmit dosar de cercetare penal. 3.4, Efectuarea unui control de fond la aceasta unitate, concomitent cu realizarea de verificdri incru- cisate la furnizorii sai parti din productia re {n scopul depistarii unor posibile fapte de evaziune fiscald constand, in principal, in nefnregistrarea unei si, pecale de consecinta, in comercializarea de produse féra documente legale, s-ar putea dispune efectuarea unui control de fond la unitatea respectiva, concomitent cu realizarea de verificari ‘incrucigate la furnizorii si beneficiarii act tei persoane juridice. Determinarea productiei totale realizate de unele unitati, precum cele de gogosarie, patiserie si morarit, se poate face pe baza consumurilor de curent electric (cu att mai sigur si mai usor cu cat acestea folosese curent electric trfazic) si de gaze naturale. Metodele de depistare a fenomenelor de evaziune fiscala exista si dau rezultate numai in condigiile in care organele fiscale de control isi desfasoard activitatea (1) cu corectitudine, (2) cu profesionalism si (3) fara constrangeri si ingerinte. 1 2. 6. BIBLIOGRAFIE 3. . Hotarérea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legea nr. 241/205 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicatd in Monitorul Oficial nr. 672/27.07.2005 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Hotarrea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr, 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificarile sicompletirilc ulterioare. Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurs fiscal, republicats in Monitorul Oficial nr. 513/31.07.2007, cu modificarile si completarile ulterioare. Ordonanfei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial nr. 651/20.07.2004, itatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008. Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementirilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 766/10. 11.2009. Tune 2010 Cuntabiltetes, expesize 9 aul aaceriior 47 fiscale Gheorghe RAICU, ec. Spalarea banilor si paradisurile ABSTRACT Spalarea banilor partners to do the same”. Money Laundering and Tax Havens European Parliament “calls on the next G20 Summit in order to agree on coordinated and concrete action both to close down all tax and regulatory havens and to close “onshore” tax and regulatory loopholes which permit widespread tax avoidance even in major financial centres; it welcomes the G20 statement regarding bank secrecy and lauds automatic exchange of information as the most efiective tool to tackle tax avoidance; recommends that the European Union should adopt its own appropriate legislative framework regarding tax havens and calls on its international Key ferms: tax avoidance, anti-avoidance, transfer pricing, money laundering, offshore company, offshore jurisdictions, offshore bank, bank secrecy or bank privacy, tax evasion La punctul 18 al Rezolutiei Parlamentului Euro- pean din 24 apritie 2009 referitoare la Summitul G20 de la Londra din 2 apritie 2009, Parlamentul European solicita urmatorului Summit G20 sajunga la un acord in cea ce priveste masurile coordonate si concrete de eliminare a tuturor paradisurilor fiscale side regle- mentare si sd elimine lacunele de reglementare si de impozitare interne care permit fraudele fiscale a scar Jarga, chiar si in centre financiare majore; de aseme- nea, salutd declaratia G20 cu privire la secretul bancar silaschimburile automate de informati, care reprezinta instrumentul cel mai eficient de abordare a chestiunii fraudelor fiseale; recomanda ca UE si adopte la ni- vyelul sau un cadru legislativ corespunzatorin materie de paradisuri fiscale si invita parteneri intemationali si procedeze in acelasi mod. Tot in cadrul acestei manifestari s-a afirmat c& .-intr-o noud ordine mondiala paradisurile fiscale vor disparea si cd era secretului bancar a trecut”. Paradisurile fiscale sunt, practic, zone vulnera- bile 1a spalarea de bani si la finantarea terorismului, ‘intrucat prin paradisurile fiscale, nu este 0 noutate, se tranziteaza fluxuri foarte mari de bani de origine du- bioasd. Multe dintre investitiile facute in tara noastra si nu numai au ca sursi a fondurilor bincile si unele institutii financiare din paradisurifiscale. ‘™ Spalarea banilor si paradisurile fiscale Nicolas Sarkozy a convocat bincile franceze pentru ale comunica urmarile Summitului G20, Tarile 620 au convenit sa impund sanctiuni paradisurilor fiscale incepand din martie 2010. in fiecare an, tot mai multi investitori din lumea {ntreaga sunt atrasi de centrele internationale financiare 4 initieze afaceri sub forma unei companii offshore’, fonduri mutuale offshore, sa deschida un cont bancar offshore sau chiar s&-si deschidt propria banca offshore. " Offshore = termen de origine cngleza, in traducere liberd insemndnd ,departe de tart”: este de obicei o enttate cu rispundere Timitata, uilizata de persoane fizice sau juridice din intreaga lume, inmatriculata intr-un paradis fiscal, cv scopul derutarii legale a afacerilor din fare cu sarcina fiscala excesiva in jurisdictille offshore sau/si sarcina fiscala este zero sau foarte redusd. 48° Contabiltatea, expertiza si auditul afecerilor —iunie 2010 centre internationale offshore in care S-aestimat c& aproximativ 10% din bogatiile mondiale sunt inregistrate in conturile offshore prin utilizarea companiilor offshore sau a trusturilor offshore si ct in jur de 50% din comertul cu bunuri la nivel mondial este tranzactionat prin iniermediul diferitelorjurisdictii offshore. Paradisuri fiscale pot fi considerate si zonele Ti- bere sau asa-zisele zonedefavorizate care beneficiaza de diverse inlesniri fiscale si/sau de alta natura. in lume exista o tendinta crescdnda de protejare abunurilorimpotriva imoozitatiiridicate, a regimurilor politice si economice instabile, a riscurilor in afaceri prin folosirea structurilor offshore. in momentul in care o firma se inregistreaza ‘ndr-un paradis fiscal, aceasta are nevoie de foarte putine documente; este la fel ca orice alta entitate corporativa care poate vinde actiuni, care poate introduce actiuni in justitie sau poate fi actionata in justitie. Persoanele fizice si juridice sunt tentate sa facd tot ce este posibil ca sa plateasca impozite si taxe cat mai reduse sau sa nu plateasca deloc. in acest seop folosesc entitatile offshore sau companiile de afaceri internationale (CA), decarece pot face afaceri in intrea- galume beneficiind de inlesnirifiscale si alte facilita O societate offshore se poate infiinta in orice leritoriu, dar nu toate statele oferd inlesnirile de care beneficiaza astfel de firme. Si tocmai facilititile oferite de paradisurile fiscale atrag astfel de companii. ‘ot mai multi oameni de afaceri romani isi dau seama cd spelarea la o restructurare aafacerilor pe care le desfasoara este necesara pentru a-si menfine com- petitivitatea atat pe piata interna (cazul operatiunilor de import de produse), cat si pe piata internationala (cazul operatiunilor de export de produse, know-how, consultanta). De asemenea, sunt oameni de afaceri care activeaza in domenii in care lupta cu concurenta este acerba si pentru care pastrarea confidentialitati supra furnizorilor lor externi reprezinta continuitatea afacerii lor. Pentru aceasta, ei apeleazz la unele struc- ‘uri avansate de «picrdere» a fumizorilor reali~anga- jatii lor rman in legatura doar cu prima companie de Ja care se face importul, neavand astfel acces la furni- zorul real”, explica Bogdan Minoiu, director general Ja Direct TradePoint Romania. Se estimeaza ca i Romfnia isi destasoara ac- tivitatea multe compani. offshore, insa detele privind existenta si derularea afacerilor lor nu se evidentiazat nicaieri,fiind imposibil de estimat fondurile care intra sau ies din Romania prin intermediul acestor firme. Inara noastra, cele mai multecompanii offshore activeazti in domenii precum industria lemnului, agri- cultura, chimie, constructii, consultant, metalurgie, coment. In ceea ce priveste inf offshore, aceasta poate dura intre cateva ore si citeva luni, in funetic de jurisdi cazurilor fiind infiinjate prin semrarea a doua docu- mente oficiale: memorandumul de asociere (contract! de asociere) si articolul de societate (statunul). Pe cat de repede se poate infiinta un oftshore, tot atét de rapid se poate si seaipa de el. ,.Fiecare jurisdictie are proceduri specifice. In mod normal, inchiderea unei companii poate dura pand la 3-4 luni”, sustine Athos Fouts, director general la Oxford Management Limi- ted ~ Cyprus. Trebuie tinut cont si de taxele care se platese pentru renuntarea Ia o firma offshore. De exem- plu, OCRA Worldwide percepe o suma de 500 lire sterline, care acopera cheltuielile, taxele pentru auto- ritati i onorariul, in prezent sunt peste 300 de centre financiare prin intermediul cArora s-a perfectionat mecanismul ascunderii banilor murdari si finantérii terorismului prin tehnici de reciclare a fondurilor, inclusiy prin tansferuri electronice. Iatd citeva dintre avantajele care se pot obtine prin inmatricularea unei firme in jurisdictiile offshore: # reducerea semnificativa (chiar pana la zero) aimporitelor si taxelor; © un grad ridicat de confidentialitate, dus pana ladiscriminarea propriilor persoane fizice sau juridice fata de cele straine; * costuri reduse de operare; mijloace de comunicatie modeme: protectia averii personale; birocratie redusa; sisteme bancare sigure; lipsa de control asupra monedei; Publicitate promotional; + firmele infiintate in paradisurile fiscale pot transfera in mod legal intr-o a treia tara profitul socie- tai, sub forma dividendelor neimpozabile sau cu 0 cota de impozitare redusa, pot acordurilor de evitare a dublei impuneri. f@ alcasa, in majoritatea in alegerea jurisdictiei potrivite pentru inmatri- cularea unei societat, cele mai importante aspecte care sunt de obicei avute in vedere se refera la: * stabilitatea politica si econemicd a jurisdictici respective; + proceduri simplificate de inmatriculare; Junie 2010 Contabilitates, expertiza i auditul afacerilor 49 «un sistem bancar sigur; existenta unor conventii sau a evitarea dublei impuneri « existenta unei infrastructuri moderne. ‘orduri pentru & Activitati care se pot exercita utilizAnd o societate international Comert internafional: Prin interpunerea unei entitati offshore in tranzactiile comerciale internatio- nale, profiturile rezultate se pot distribui catre aceasta contitate si/sau se pot acumula intr-o jurisdictie cu im- pozite scazute pana la zero. Holdinguri internationale: Castigurile de capital provenind din diverse investifii pot fi scutite de impo- vite si taxe. in cazul dividendelor, reducerea nivehihui impozitelor cu stopaj Ia sursa poate fi realizatd cu ajutorul unei societati inmatriculate intr-o jurisdictie cu impozite scazute sau zero si/sau cate beneficiaza de conventiiori acorduri de evitare a dublei impuneri infiintarea unui holding poate fi avantajoasa atunci cfnd se doreste reducerea impozitelor asupra divi- dendelor, confidentialitatea titlului de proprietate s: protejarea proprietaii ‘Companie internationala de servicii: Persoa- nele care obtin venituri ca urmare a serviciilor profe- sionale prestate, precum avocatii, contabilii, arhitecti, artistii sau consultanti, pot realiza cdstiguri conside- rabile atunci cnd onorariile sunt acumulate printr-o societate offshore intr-o jurisdietie scutita de impozite sitaxe. O societate offshore poate fuctura servicii de consultanta sau management catre firme rezidente in {ari cu o povara fiseala ridicata, diminuand astfel baza de impozitare. Investitii imobiliare: Companiile offshore sunt descori folosite pentru detinerea de proprietatii Tiare Entitate pentru redevente: Proprictatea inte- leciuala, inclusiv software, cunostinfe tehnice, patente, marci si drepturi de autor, poate fi derinuta de catre 0 companie offshore prin achizitionarea de catre aceasta a drepturilor. Drepturile pot fi apoi revandute sau francizate eatre alte companii, iar profiturile obtinute pot fi acumulate in offshore. Entitatea pentru redeven- te poate fi inmatriculata intr-o jurisdictic care dispune de orefea de conventii sau acorduri de evitare a dublei impuneri, reducandu-se partial sau total impozitarea prin retinere la sursa. 50 Contabiltatea, expertza 51 auditul afacerilor lume 2010 Entitate pentru finantare: O societate offshore poate fj folosita ca intermediar pentru finantarea unei ‘compan asociate situate intr-o zona.cu fiscalitate ridi- cata, putdnd obtine reducerifiscale pentru plata doban- Zilor prin folosirea conventiilor sau acordurilor pentru, evitarea dublei impuneri ‘Companii deshipping: Anumite jurisdictitofe- niscutiri partiale sau totale de impozite sitaxe in cazul inmatricularii companiilor cu activitate de shipping sau chartering ori pentru inregistrarea navelor. & Tipuri de societati offshore 1. obignuite: autorizate sa exercite activitati in orice tritoriu din lume, inclusiv in tara de inregistrare; 2. strdine: nu pot activa pe teritoriul rit unde sunt inregistrate; 3. seutite de impozite: sunt autorizate sf exer- cite activitati numai in afara (ari gazd; 4. raft: in care documentele de infiintare raman doar pe raftul biroului unui avocat care poate oferi societate cu un trecut ireprosabil oricui are nevoie; 5, deasiguraris care, la fel ca si bncile, trebuie sa obtin’ o autorizatie din partea farii de inregistrare. Prin intermediul unor astfel de entitati se poate realiza contactul direct cu biinci si agentii guverna- mentale straine; utilizarea juristilor straini sau acom- paniilor specializate in infiintarea corporatiilor straine; folosirea juristilor, consultantilor, avocatilor si com- paniilor interne specializate. inclusiv in infiintarea si ‘managementul firmelor offshore. Dar cea mai atragatoare posibilitate ramane aceea 2 utilizarii paradisurilor fiscale pentru practicarea in mod legal a evaziunii fiscale. In mod practic, une zionist fiscal complica si descurajeaza activitatea de documentare a organelor fiscale in domeniul venitu- rilor nedeclarate, derutind analiza fluxului fondurilor, sicombate argumentele Fiscului demonstrand c& sursa fondurilor nu este impozabila din simplul motiv ca fnregistrarile se fac in regim de scutire d it sau de neimpovabilitate O schema (entanta pentru evazionisti fiscali si pentru alte persoane care au nevoie de documente an- tedatate este infiintarea unei entitati raft intr-un paradis, cal unde se pot elibera documente cu aspect legal. Aceste documente sunt folosite pentru a demonstra ca firma din paradisul fiscal functioneazé de mult timp. desi documentele sunt constituite recent, Prin aceste documente se sugereaza bonitatea in fata bancilor sia virtwalilor parteneri ori in alte domenii cum ar fi partajul, divortul, succesiunile. O filial a unei banci poate fi ‘nregistrata intr-un paradis fiscal pentru a cluda con- stituirea rezervelor minime obligatori in tarade origine De asemenea, infiintarea unei filiale radis fiseal poate fi ut {siare sediul intr-o ard instabila economic sau politic evitandu-se riscurile exproprierii, nationalizaiii, con- fiscarii ete Un paradis fiscal poate fi folosit si pentru a gaz- dui fuga profiturilor din tarile cu sarcina fiscala mare, unde firmele pot fi lasate chiar $2 intre in faliment, Cu toate ci paradisurile fiscale ofera, in prin- cipiu, acelasi gen de facilitat, sunt si unele deosebiri inte ele. La diferentiere contribuie concurenta in per- fectionarea modalitatilor de atragere a firmelor pentru ase inmatricula in jurisdictia offshore. & Exemple de state paradis fiscal? = Belize in Belize — vechiul Honduras britanic - Legea The IBC Act” (Belize international business com- panies) a fost introdusa in 1990 pentru a face com- pelitiva legislatia privitoare la companiile offshore inmatriculate in Belize. Avantaje: Flexibititate in structura societatit ¥ Unsingur director sau actionar este suficient pentru inmatricularea companiei. ¥ Actionarul si ditectorul pot fi reprezentati prin ‘una si aceeasi persoand si nueste necesar sd fie rezidenti ¥ Actionarul sidirectorul pot fi persoane fizice sau juridice. ¥ Nueste necesar un secretar. Confidentialitate ¥ Documentele pentru inmatricularea compa- niei nu poartd numele actionarului sau al directorului Jdentitatea acestor persoane nu apare in nicio inregis- trare publica, Y Pentru asigurarea completa a confidentialitati se ofera servicii de asociat si de director nominal. Actiuni si capital social ¥ Registrul de actiumi al unei entitati din Belize poate fi tinut si actualizat oriunde in lume prin deci- Ziile directorilor si poate fi pus la dispovitia actionaritor pentru control. ¥ Actiunile pot fi emisecu sau fara :par value” (valoare inigiala) ¥ Actiunile pot fi emise in orice valuta forte ¥ Aportul la capital poate fi in bani sau in na- turd, prin transferul altor active, Capitalul social standard este de 50,000 USD. Adundirile actionarilor sau ale directorilor ¥ Nu sunt necesare adunati ale actionarilor sau directorio. ¥ Incazul in care se doreste, adunarile actiona- rilor sau ale directorilor pot fi tinute prin telefon sau prin orice alt mijloc de comunieare. ¥ Adunarile actionarilor sau ale directorilor pot fi finute oriunde in lume. Impocitarea profiturilor unei companii IBCin Belize Conform legii,,The IBC Act” din 1990, compa- niile offshore sunt exceptate de la plata impozitului pe profit. Contabilitate si raportiri financiare anuale + Companiile IBC inregistrate in Belize nu sunt obligate si completeze registre contabile si depuna declaratii financiare anuale. ¥ La dorinta actionariler sau directorilor com- paniei, registrele contabile pot i inute oriunde in lume, Companiile IBC inregistrate in Belize pot des fasura orice activitatilegale, iar pentru cele banca de asigurari sau servicii de trust este necesara obtine- rea unor licente speciale. m= Insulele Virgine Britanice (BVI) Legea privind companiile IBC din Insulele Vir- gine Britanice a fost introdusi in 1984 pentru a face competitiva legislatia privitoare la companiile offshore inmatriculate in BVI. Avantaje Flexibilitate in structura companiei ¥ Unsingur director sau actionar este suficient pentru inmatricularea companici. ¥ Actionaral si director por fi reprezentati prin uuna siaceeasi persoand si nu este necesar si fie rezident *O list mai euprinzitoare a statelor gi teritorilor care constituie paradisuri fiscale poate fi consultatd in Ghidul expertilor contabili si al contabililor autorizati fn activitarea de prevenire si combatere a spalarié banilor si a finangarii actelor de serorism editia a Ma, Editura CECCAR, Bucuresti, 2009. ‘unie 2010 Contabiliuatea, expeniza si audnul afacerilor 51 Y Actionarul s sau juridice. ¥ Nueste necesar un secretar. Confidensialitate ¥ Documentele pentru inmatricularea compa- niei nu poarta numele actionarului sau al directorului. Identitatea acestor persoane nu apate in nicio inregis- trare publica. ¥ Pentru asigurarea completa confidentialitai se oferd servicii de asociat si de director nominal. directoral pot fi persoane fizice Actiuni si capital social ¥ Registrul de actiuni al unei companii din In- sulele Virgine Britanice poate fifinut si actualizat ori- unde in lume prin deciziile directorilor si poate fi pus Ja dispozifia zetionarilor pentru control ¥ Actiunile pot fi mise cu sau fara par value”. ¥ Actiunile pot fi emise in orice valuta forte ¥ Aportul la capital poate fi'in bani sau in natu- rd, prin transferul altor active. Capitalul social standard este de 50.000 USD. Adunarile actionarilor sau ale directorilor ¥ Nusunt necesare adunari ale actionarilor sau directorilor. ¥ inccazul in care au loc, ele pot fi tinute prin telefon sau prin orice alt mijloc de comunicatie. ¥ Adunztile actionarilor sau ale directorilor pot fi tinute oriunde in fume, Impocitarea profiturilor unei companii IBCin Insulele Virgine Britanice Conform legii The IBC Act” din 1984, compa- nile offshore sunt exceptate de la plata impozitului pe profit pentru o perioada de minim 20 de ani. Contabititate si raportari financiare anuale ¥ Companiile IBC inregistrate in Insulele Vir- zine Britanice nu sunt obligate si completeze regis- tre contabile si nici sa depuna declaratii financiare anuale. ¥ incazul in care actionarii sau directorii com- paniei o doresc, registrele contabile pot fi tinute ori- unde in lume. Companiile IBC inregistrate in Insulele Virgine Britanice pot desfaura orice activitatilegale, insa situatia celor bancare, de asigurari sau servicii de trust este necesara obtinerea unor licente speciale. 52 Comabiltates, expeniza yf audtul afcellor une 2010 = Cipru Cipro a devenit republicd independent in anul 1960. Structura guvemului este similara cu acelorlalte state democratice din vest in care drepturile omului, libertatea exprimarii politice si proprietatea privaté sunt protejate si respectate. Cipra a devenit in totalitate stat membru al Uniu- ni Europene la data de 1 mai 2004, Intrarea in Uniu- nea Europeana a sporit stabilitatea si siguranta in aveasti tard. Cipru este o tard cu o economie privata in care rolul guvernului se limitcaza la regularizarea, suprave- gherea si planificarea utilitatilor publice. De asemenea, ‘sunt disponibile facilitati baneare excelente printr-un numar de banci onshore, offshore si institutii financia~ re specializate ce opereaza pe insula De la introducerea acum mai bine de 25 de ani a conceptului de offshore, Cipru s-a dovedit a fi un centru financiar international demn de incredere. Ta- xele mici,libertatea controlului tranzactilor, facilitate excelente in domeniul telecomunicatiilor, precum si numeroase alte avantaje oferite au adus Cipruin frun- tea centrelor financiare internationale. Avantaje Legislatie progresiva Cadrul Jegal in Cipru are la bazii aceleasi prin- cipii ca si cadrul legal englez. in plus se caracterizeaza prin: Flexibilitate in structura companiei V Un singur director sau actionar este sutici- ent pentru inmatricularea unei societati sau a alte’ entitati. ¥ Actionaral sidire ‘orul pot fi una si aceeasi persoand si nu este necesar sa fie rezidenti ¥ Actionarul si directorul pot fi persoane fizice sau juridice. ¥ Nueste necesar un secretar. Confidentialitate ¥ Identitatea actionaritor sau a directorilor nu trebuie acuta publica ¥ Pentru asigurarea complet’ a confidentialitati se oferd servieii de asociat si de director nominal. ¥ Identitatea proprietarului real al companiei este protejati prin lege. Actiuni si capital social Aportul la capital poate fi prin transferul altor active. Capitalul social standard este de 1.000 CYP (Euro to Cyprus Pound). in bani sau in natura, Inpocitarea profituritor unei companii IBC in Cipra Companiile IBC din Cipru se impart in dowd ca- tegorié:rezidente si nerezidente. Companiile rezidente sunt companiile care au director’ rezidenti in Cipru si ‘managementul companiei se desfagoard in Cipru. Aceste companii sunt impovitate cu 10% din profit. Firmele nerezidente sunt acele firme care nu au direc- tori rezidenti in Cipru, managementul este realizat in afara tirii si nu exista niciun venit generat de pe terito- riul Cipru. Aceste companii nu sunt supuse impozitarii. Contabilitate si raportari financiare anuale Anual trebuie depuse raportiri contabile audi- tate de cdtre un auditor independent autorizat. Companiile IBC inregistrate in Cipru pot des- figura orice activitati legale, iar in plus companiile cipriote rezidente pot beneticia de tratatele (conventii sau acorduri) de evitare a dublei impuneri, Cipru a incheiat astfel de tratate sau conventii cu peste 40 de sari = Antilele Olandeze Antilele Olandeze fac parte din Antilele Mici, compase din doua grupuri de insule din Marea Carai- belor: Aruba, Bonaire si Curagao (asa-numitele Insule ABC, Langa Venezuela), si Sint Eustatius, Saba si Sint Maarten (localizate la sud-est de Insulele Virgine), situate la aproximativ cinzeci de mile de Puerto Rico si Curagao, Doua dintre cele mai importante insule sunt Cu- ragao, unde se afla si capitala Antilelor Olandeze, la Willemstad, si Sint Maarten, care pe jumatate este posesiune franceza. Antilele Olandeze beneficiaza de prevederile unui vechi tratat fiscal incheiat de Olanda cu Staele Unite si Marea Britanie care prevede seutiri de impozite si/sau impozite reduse. Serviciile oferite de Amtilele Olandeze sunt mo- deme xi eficiente; acestea posed o gama larga de banei internationale si curse aeriene directe de la New York si Miami intr-o perioada scurta de timp se poate infiinta cu costuri reduse orice fel de entitate, in conditii de strictaconfidentialitate. Se poate folosi sistemul actiu- nilor la purtator, secretul bancar este riguros respectat si se acorda in mod curent scutire de orice restrictii monetare si de schimburi valutare. Ca si marele lor rival, Insulele Cayman, Antilele Olandeze si-au adoptat legi si reglementari menite sa atraga investitorii si datorita facilitatilor obtinute prin trata. = Bermuda ‘Toto fostd colonie britanica, situata la 1.770 km de Miami, formata din 138 de insule cu o suprafaté totald de 53,3 km patrati, Bermuda exceleazé in pri- mal rind cu o bogatd colectie de profesionisti (avocal contabili, bancheri, agenti pentru asigurati, experti in investiii) cu mare experienta. Este situatd la 350 mile de Carolina de Nord si are legaturi aeriene foarte bune cu SUA si Buropa. Nu exista control asupra schimburilor valutare se oferd o gama larga de servicii financiare si toate variantele de conturi bancare (conturi curente, de eco nomi, fiduciare si de custodie, de trust, management siadministrare de societati, servicii de brokerage, ma- nagement de proprietati imobiliare etc.). Din punct de vedere legislativ este respectat drep- tul comun britanic, inclusiv secretul bancar, iar client poate deveni numai cel care are recomandarea altui client sau a unui organism profesional, focal sau strain, Cao curiozitate, in Bermuda exist numai patru bane! sidoua firme mari de avocati, care se ocupa de aproa pe toate tranzactiile financiare din insule, toate avand sediile la Hamilton, capitala tai = Commonwealth-ul Insulelor Bahamas ‘Commonwealth-ul Insulelor Bahamas este 0 co- Ionic independent a Coroanei Britanice, cu puternice traditii britanice, situata in estul Floridei de Sud, in Jantul insulelor Bahamas, cu 300 de teritorii, din care numai 30 locuite. Sunt curse aeriene numeroase catre SUA si Europa. intre Nassau —capitala tarii - si Miami sunt numai 30 de minute de zbor. Cain toate celelalte paradisuri fiscale, sistemul de comunicalii este perfect. in insulele Bahamas sunt peste 350 de banci de tot felul si isi au fiiale cele mai importante banei din lume. Majoritatea operatiunilor bancare privesc tran- zactii internationale pentru straini. Conturile bancare se pot deschide si online, iar secretul bancar este res- pectat cu strctete. Nu existi restricii de ordin monetar sau valutar, fondurile circulnd cu cea mai mare usu- rinta, Companiile — corporatiile — pot fi infiintate cu tune 2010 Contabilitatea, expertza si audiul aacerilor $3 usurint&, la preturi atractiv confidentialitate in conditii de maxima = Insulele Cayman Insulele Cayman sunt un teritoriu al Regatului Unitaflat in vestul Marii Caraibelor, cuprinzand insu- lele Grand Cayman (cea mai mare dintre ele, cu o lun- gime de 30 km sicu latimea de 6 km), Cayman Brac si Little Cayman, si sunt apreciate ca al cincilea centru financiar ca madrime de pe glob. Ble fac parte din Ar- hipelagul Antilele Mari. Pe cele dous insule mai mici, situate la o distant de aproximativ 140 km Ja nord de Grand Cayman, traiesc numai 1.500 de oameni, din care mai putin de o suta pe Little Cayman, Fiind situa te la sud de Cuba, sunt servite de multe curse aeriene regulate de la Miami, Huston si alte orase mari. Activitatea bancaré internationald si turismul domind economia Insulelor Cayman, existand o banca lacirca 30 de localnici. Guvernul promoveaza viguros statutul de paradis fiscal, alaturi de sectorul privat, Legile bancilor si trusturilor, special reglementate pentru situatia de paradis fiscal, se numara printre cele mai severe si restrictive din lume in pastrarea cu fi- gurozitate a confidentialitatii, Este incriminata dez- valuirea informatiilor si chiar numai solicitarea lor. Insulele Cayman poseda din plin toate caracte- le unui paradis fiscal, printre care un sistem de telecomunicati ultramodern, lipsa restrictiilor mone- tare si de schimburi valutare, reprezentarea celor mai mari binci internationale, specialisti fiscali de talie mondial’ si entitati specializate in inflintarea si mana- _gementul societifilor straine. rist = Ungaria Ungaria are molte atuuri pentruadeveni un paradis, fiscal. Pentru a infiinta o societate offshore in Ungaria trebuie indeplinite urmatoarele conditi: Sovietatea sa fie dejinuta in intregime de strain’, ¥ Veniturile firmei sa nu provind din Ungaria; ¥ Majoritatea angajatilor si directorilor sa fie cetateni maghiari: ¥ Conturile firmelor offshore si fie deschise in ‘banci maghiare; ¥ Obtinerea unui permis pentru exceptare de Jacontul valutar, Procedura de deschidere a unui cont este incu- rajata, codificata si simplificata, parolele putand fi schimbate ori de cdte ori doreste clientul. Operatiunile pot fi efectuate si online. 54 Comabiltates, expertiza 51 aucitul alacerior —_iunie 2010 Sunt paradisuri fiscale care reusese sa stranga Jabuget mai multi bani dec’t Romania”, a spus docto- nul in economie Bogdan Glavan, profesor universitar laUniversitatea RomAno-Americand, membru al AEA (American Economic Association). Acesta a mai pre- cizat ca ,Romania se afla intr-o mare concurenta cu vvecini sti balcanici care au impozite mult mai mici”. swe fuga intr-un paradis fiscal este 0 adevarata inves- titie”, a mentionat acelasi autor. Romania a incheiat conventi sau acorduri pen- tru evitarea dublei impuneri pe venit cu peste 82 de state, printre care Cipru si Ungaria, care din pacate ‘nu sunt cunoscute indeajuns si care ar putea fi folosite ca instrumente utile in atragerea investitorilordin (rile i teritorile straine si ar diminua in acelasi timp impac- tul evaziuniifiscale Totodata, folosireain mod eficient sicu buni-cre- dinta a prevederilor din aceste acorduri, in care se reglementeaza si schimbul de informatii in domeniul fiscal al statelor contractante, ar putea diminua simtitor evaziunea fiscala. Pentru un om de afaceri roman, era la moda si-si ascunda identitatea intr-un paradis fiscal, iar apoi, sub masca ocrotitoare a investitorului strain aflat in cautare de afaceri, sa vind si s4 cumpere in Romania o intre- prindere din portofoliul fostului Fond al Proprietatii de Stat. Astazi insa situatia a devenit mult mai sofisti- cata, iar caile de a ajunge in ipostaza ,,investitorului strategic” sunt si ele putin mai greu de strabatut. In- vestitile directe prin firme din paradisuri fiscale au devenit, conform noii legislatii in domeniu, mult mai usor acceptate de autoritati; la privatizarea societatilor de stat sunt acceptate si firme straine cu identitati mai putin clare. Asa se face ca dintr-o cercetare su- mara a provenientei capitalului investitn ultimii ani in Romania, pe podiumul realizat din punct de ve- dere al volumului de bani plasati, regasim mai mereu Cipru, iar in primele 20, state precum Liechtenstein, Luxemburg sau chiar Antilele Olandeze. Faptul c& nimeni nu si-a batut prea mult capul sa vada pe mana cui se dau fostele intreprinderi cu capital de stat este relevat si din analiza postprivatizare. Aruncdndu-ne o privire numai asupra evenimentelor din ultimiicinci ani, cervetind privatizarile societijilor aflate in proprietatea statului, vom constata ca numai firmele inregistrate in paradisuri fiscale, avand, este adevarat, o carte de viziti nepatata, au avut succes cand au batut la portile Agentiei de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). Fondurile de investitii administrate de firme off- shore din paradisuri fiscale sunt integrate perfect in economia roméneasca, semn ca profesionistii platiti si-au facut excelent treaba. Le regasim in zona privata a economiei, unde prezenta lor nu era de natura sa creeze suspiciuni, amestecdndu-se printre sutele de mii de companii care deruleaza afaceri mai mici sau mai mari. Firme offshore au reusit si preia pachete semnificative sau chiar controlul unor companii pri- vate, si acumuleze pachete importante de actiuni chiar in domenii-cheie sau in industri strategice. Monito- ‘izarea implicarii acestora a stimit deja o furtuna fara precedent la nivel european si chiar international. Nu de alta, dar tofi ochii sunt atintiti, dupa acel 11 sep- tembrie de trista amintire de la New York, eatre de- pistarea potentialelor surse de finanare a terorismului. Chiar cu prilejul recentei intalniri a reprezentan- tilor Grupului celor Sapte (practic cele mai puternice economii din lume) a fost propusd intensificarea con- trolului exercitat asupra companiilor care au unitati tentoriale foregistrate prin paradisuri fiscale. Cum principalul pericol pentru economiile statelor europene vine de pe burse, controlul manipularilor acestora, puse de cele mai multe ori pe seama acestor fonduri fra identitatea actionarilor, vadeveni mult mai drastic, Firmele din Uniunea Europeana vor fi obligate chiar si-si dezvaluie in intregime activitatile din zonele in care controlul este insuficient, printr-o verificare stricta realizata de grupuri de audit. In Parlamentul European s-a indicat extrem de ferm: ,Trebuie intarit rolul con- trolului in cadrul centrelor offshore!” Inca dinaintea caderii .celor 10", ministrii euro- peniai finantelor au ajuns lao intelegere privind impo- zitarea veniturilor cetitenilor comunitari obtinute din economiile depuse in afara tarilor de origine. intelege- rea aparea ca urmare a eforturilor privind combaterea evaziunii fiscale si renuntares la secretul bancar. Astiel, un numar de 12 state europene au conve- nit sa ofere informatii privind economiile cifrate la ‘mai multe miliarde de euro pe care cetatenii lor le detineau peste hotare. Pe bazaacestor date, veniturile aduse de conturile respective se impozitau in tarile de origine, masura insemnand, de fapt, renuntarea la seoretal bancar. BIBLIOGRAFIE 1. Brezeanu Petre, Marinescu lulian, Finanye publice si fiscalitate, Editura Fundaiei Romania de Maine, Bucuresti, 1998. 2. Callis John, Jones Philip, Public Finance and Public Choice, Oxford University Press, 1998, 3, Dauphin Claude, Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscale, Editura Tribuna, Bucuresti, 1999. 4, Daianu Daniel, Vranceanu Radu, Romdnia si Uniunea Buropeana, Bditura Polirom, lasi, 2002. 5. Drosu Saguna Dan, Tratat de drept financiar si fis 6. Hoant’ Nicolae, Evaziunea fiscala, Editura Tribu 7. Lyman David, Money Laundering. 8. Ministerul Finan(elor Publice, Cartea alba 2002. 9, Mrejeru Theodor, Andrei Dumitru, Florescu Petre, Safta Dan, Safta Maricta, Evaziunea fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000, 10. Popa Stefan, Cucu Adrian, Economia subierand si spalarea banilor: Abordare teoretico-metodologica, Editura Expert, Bucuresti, 2000. 11. Riihl Cristof, Daianu Daniel, Tranzipia economicé Tribuna Economica, Bucuresti, 1999. 12, Steel Billy, Money Laundering. 13, Voicu Costica, Spalarea banilor murdari, Editura Sylvi, Bucuresti, 1999. 14, Revista Finante publice si contabilitate, nr. 1/2002 si nr. 3/2003, Mi /iwrww yorku.ca/nathanson/bibliography/enforcement. htm 15. hit 16. http://www eurolegal.org/internal/moneylaun.btm 17. hup://www.banknews.ro/stire/26010_romania_este_vulnerabila_la_infractiuni_financiare_si_spalare _de_bani.htm iscal, Editura All Beck, Bucuresti, 2001. ina Economica, Bucuresti, 1997.

    S-ar putea să vă placă și