Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

Lucrare de verificare notat

Numele si prenumele:
Banca Cooperatist CAPITAL Suceava
Nr. pagini LVN: 28

Mai 2015
1

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

SUBIECTUL 1
S se defineasc i s se explice, pe scurt, urmtoarele concepte :
a) Profit impozabil
b) Impozit pe profit
c) Cheltuieli deductibile integral
d) Cheltuieli cu deductibilitate limitat
e) Cheltuieli nedeductibile

f) Venituri neimpozabile
g) Elemente similare de cheltuieli
h) Elemente similare de venituri
i) Filtre prudeniale
j) Valoarea fiscala

Raspuns:
a) Profitul impozabil dintr-un an fiscal se calculeaza ca diferenta dintre totalul
veniturilor realizate din orice sursa ( la care se adauga elementele similare de
venituri ) si totalul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii de venituri ( inclusiv
elementele similare de cheltuieli ), din care se scad veniturile neimpozabile si la
care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Profitul impozabil = total venituri - total cheltuieli + elemente similare de venituri
elemente similare de cheltuieli venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile.
b) Impozitul pe profit rezulta din aplicarea procentului de 16% asupra profitului
impozabil.
c) Conform Codului Fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile integral doar
acele cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
d) Pe langa cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, care
sunt integral deductibile, exista si o serie de alte tipuri de cheltuieli efectuate de
banca cooperatista care nu se incadreaza in totalitate in aceasta categorie si care pot
fi deduse doar in anumite limite, strict prevazute de lege.
Din categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitata fac parte:
cheltuielile de protocol, deductibile in limita a 2% aplicata asupra diferentei
dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, din care se scad cheltuielile de protocol si cheltuielile
cu impozitul pe profit, adica: cheltuielile de protocol deductibile = 2%
[ ( total venituri venituri impozabile ) - ( total cheltuieli cheltuielile de
protocol cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ) ]
cheltuielile sociale ( ajutoare pentru nastere, inmormantare, boli grave,
incurabile, proteze, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor
2

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

profesionale, alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca,

cadouri in bani si in natura acordate salariatilor ) sunt deductibile in limita a
2% aplicata asupra cheltuielilor cu salariile personalului
cheltuielile cu tichetele de masa sunt deductibile, in limita zilelor lucrate de
salariat si al nivelului aprobat al tichetului de masa
contravaloarea a 50% din cheltuielile aferente mijloacelor de transport
( combustibil, intretinere si reparatii, piese de schimb, impozite locale,
asigurari obligatorii si facultative, rovinieta etc ) care nu indeplinesc
conditiile de deductibilitate integrala ( adica acele cheltuieli efectuate care
nu sunt justificate cu documente legale: obiect de activitate, fisa de post a
soferului, decizii pentru utilizarea mijlocului de transport, foi de parcurs
incomplet sau incorect completate )
cheltuielile de functionare , intretinere si reparatii aferente mijloacelor de
transport folosite de persoane cu functii de conducere, sunt deductibile in
proportie de 50% pentru cel mult un autoturism aferent fiecarei persoane cu
atributii de conducere
cheltuielile efectuate de unitate pentru pensii facultative sunt deductibile in
limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal,
pentru fiecare salariat
cheltuielile cu primele facultative de sanatate sunt deductibile in limita
sumei reprezentand echivalentul a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare
salariat
cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de
serviciu sunt deductibile in limita suprafetelor construite prevazute de Legea
locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%
rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra
profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se
scad veniturile impozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri
neimpozabile; baza de calcul pentru calculul rezervei legale este profitul net,
la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profitul curent si amanat si se
scade venitul din impozitul pe profit amanat; rezerva legala se calculeaza
cumulat de la inceputul anului, este deductibila la calculul profitului
impozabil trimestrial si este egala cu: 5% ( sold cont 591 + rulaj debitor cont
691 + rulaj debitor cont 692 rulaj creditor cont 791 ); se completeaza sau
se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul;
din punct de vedere fiscal, rezerva legala se deduce in limita a 20% din
capitalul social; in cazul diminuarii capitalului social, iar rezerva legala
depaseste 20% din capitalul social, diminuarea la nivelul prevazut de lege nu
este obligatorie; in acest caz, diferenta dintre nivelul rezervei legale
3

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

inregistrata in contabilitate si 20% din capitalul social se impoziteaza ( nu se

deduce ) la calculul impozitului pe profit in trimestrul in care are loc
diminuarea capitalului social ( fiind tratata ca element similar de venituri );
daca rezerva legala se utilizeaza ( conform dispozitiilor legale ),
reconstituirea ulterioara nu mai este deductibila la calculul impozitului pe
profit
cheltuielile cu provizioanele, mai exact ajustarile pentru depreciere ( IFRS )
sunt deductibile doar pentru activele pentru care banca determina ajustari
prudentiale de valoare
conform reglementarilor BNR, sumele reprezentand reducerea sau anularea
filtrelor prudentiale care au fost deduse la calculul profitului impozabil sunt
considerate elemente similare de venituri; de asemenea, se deduce la calculul
profitului impozabil si diferenta dintre valoarea soldului initial al filtrelor
prudentiale la data de 01.01.2012 si valoarea inregistrata in soldul creditor al
contului 58171 ( rezultatul reportat din provizioane specifice ) la aceeasi
data, aferente activelor existente in sold la 31.12.2011
cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile in anumite limite, si anume: este
deductibila doar amortizarea aferenta mijloacelor fixe care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii: este detinut si utilizat pentru activitatea
proprie sau pentru a fi inchiriat, are o valoare fiscala mai mare de 2.500 lei,
are o durata normala de utilizare mai mare de 1 an; ca o exceptie, pot fi
considerate mijloace fixe si calculatoarele, microcentralele etc, a caror
valoare de achizitie este mai mare de 1.800 lei si mai mica de 2.500 lei si
daca sunt achizitionate mai multe elemente de acelasi fel cu valoare
individuala mai mica de 2.500 lei, dar a caror valoare cumulata este mai
mare de 2.500 lei; pentru mijloacele de transport , cheltuielile cu amortizarea
sunt deductibile in limita a 1.500 lei/luna, mai putin pentru cele utilizate
exclusiv in interes economic
referitor la amortizarea fiscala la cladirile reevaluate, pot exista doua cazuri:
1. cand valoarea justa ( rezultata in urma evaluarii ) este mai mica decat
costul istoric, valoarea fiscala nu se modifica; chiAr daca amortizarea contabila s-a
micsorat ( deoarece valoarea contabila neta reevaluata se imparte la durata ramasa
de amortizat ), amortizarea fiscala ramane acceeasi si , ca atare, vor exista diferente
intre amortizarea contabila ( mai mica ) si amortizarea fiscala ( mai mare )
2. cand valoarea rezultata din reevaluare este mai mare decat valoarea
contabila neta, o data cu deducerea fiscala lunara a amortizarii
calculata pe baza valorii contabile reevaluate, se impoziteaza lunar
valoarea surplusului realizat, inregistrata lunar in creditul contului
5816 rezultatul reportat surplus din reevaluare ( si care reprezinta
4

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

diferenta intre amortizarea calculata pe baza valorii contabile

reevaluata si valoarea amortizarii calculata pe baza costului initial ),
fiind considerat element de natura veniturilor la calculul impozitului
pe profit
e) Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care, potrivit dispozitiilor legale,
nu indeplinesc conditiile cerute de lege pentru a fi deductibile integral sau partial.
Din categoria cheltuielilor nedeductibile fac parte:
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile
cheltuielile cu contributiile platite peste limitele legale
cheltuieli cu primele de asigurare, alte cheltuieli salariale si asimilate platite
de angajator, in numele angajatului, care nu sunt impozitate la angajat
cheltuielile de sponsorizare; bancile cooperatiste care efectueaza
sponsorizari sau care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul
pe profit datorat cheltuiala cu sponsorizarea si anume suma cea mai mica
rezultata din compararea a doi indicatori: 3 la mie din cifra de afaceri sau
20% din impozitul pe profit
cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor la cladiri si terenuri, cand, ca
urmare a reevaluarii, se constata o descrestere a valorilor
cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate,
neimputabile
cheltuielile cu impozitul pe profit datorat si cu impozitul pe profit amanat
amenzi, penalitati datorate catre autoritatile romane
cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document
justificativ
orice alte cheltuieli effectuate,daca acestea nu pot justifica necesitatea
efectuarii lor in scopul asigurarii activitatilor desfasurate
f) Veniturile neimpozabile sunt acele venituri rezultate din reducerea, anularea sau
recuperarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere
g) Sunt considerate elemente similare de cheltuieli:
- partea deductibila a filtrului prudential deoarece,incepand cu noiembrie 2014,
filtrele prudentiale reprezinta diferentele pozitive dintre ajustarile prudentiale de
valoare/pierderi asteptate ( ajustari BNR ) si ajustarile pentru depreciere
determinate potrivit IFRS,in limitele in care se deduc din fondurile proprii
5

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

sumele care reprezinta elemente de natura cheltuielilor inregistrate

suplimentar, reprezentand sumele inregistrate in rezultatul reportat provenit
din ale ajustari, ca urmare a implementarii IFRS ca baza a contabilitatii, doar
daca sunt deductibile, in conformitate cu prevederile Codului Fiscal
h) Elemente similare de venituri sunt considerate sumele provenite din:
- reluarea filtrelor prudentiale deductibile
- reducerea sau anularea oricaruiprovizion sau rezerva, care a fost anterior dedusa
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe,care sunt deduse prin intermediul
amortizarii fiscal sau al cheltuielilor privind activele cedate/casate
- sumele inregistrate in rezultatul reportat provenit din alte ajustari, cum ar fi:
sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere
sau sumele care reprezinta elemente de natura veniturilor, inregistrate suplimentar
deoarece rezerva legala se deduce in limita a 20% din capitalul social,iar
diminuarea rezervei legale la nivelul prevazut de lege nu este obligatorie, diferenta
dintre nivelul rezervei legale si 20% din capitalul social se impoziteaza, fiind
tratata ca element similar de venituri
i)
Potrivit Ordinului BNR nr.7/2014 pentru modificarea si completarea
Reglementarilor contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare
Financiara, aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul BNR nr.27/2010,
contul sintetic de gradul I filtre prudentiale reprezinta diferentele positive
dintre ajustarile prudentiale de valoare/pierderile asteptate determinate pe baza
metodologiilor aplicabile incepand cu exercitiul financiar al anului 2012 si
ajustarile pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzatoare activelor
financiare care intra sub incidenta respectivelor metodologii, in limite in care se
deduc din fondurile proprii, potrivit reglementarilor prudentiale aplicabile, astfel:
60% in anul 2015, 40% in anul 2016 si 20% in anul 2017
j) Valoarea fiscala reprezinta valoarea impozabila sau valoarea determinata pentru
impozitare, conform legii, astfel:
- pentru active si pasive, valoarea de inregistrare in patrimoniu
- pentru titlurile de participare sau titlurile de valoare, valoarea de achizitie sau de
aport
- pentru provizioane si reserve, valoarea deductibila la calculul profitului impozabil
- pentru mijloace fixe amortizabile si terenuri, costul de achizitie, de productie sau
valoarea de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit sau constituite ca
aport, la data intrarii in patrimoniu; in valoarea fiscal se include si reevaluarile
6

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

contabile, efectuate potrivit legii; daca in urma reevaluarii se constata ca valoarea

justa ( rezultata din reevaluare ) este mai mica decat costul de achizitie, de
productie sau valoarea de piata ( dupa caz ), valoarea fiscal ramasa neamortizata se
recalculeaza pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de achizitie, de
productie sau a valorii de piata ( dupa caz )

SUBIECTUL 2
Prezentai condiiile prevazute n actele normative n vigoare pentru acordarea
diurnei interne i externe pe perioada deplasrii, indicnd tratamentul fiscal al
sumelor platite in conformitate cu prevederile Codului Fiscal.
Raspuns:
Diurna interna pe care o poate primi un salariat si care nu se considera venit de
natura salariala este de 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutiile publie. In acest
sens, un salariat poate primi o diurna neimpozabila pentru delegatie in tara de 17
lei X 2,5 = 42,5 lei/zi. Valoarea diurnei ce depaseste aceasta suma este considerata
venit de natura salariala si este supusa impozitului pe venitul din salarii si
asigurarilor sociale obligatorii.
Se considera salariat in delegatie, persoana care trebuie sa indeplineasca sarcini
de serviciu in localitati situate la distante mai mari de 5 km de localitatea unde se
afla locul permanent de munca. Pentru delegarea cu o durata de o zi, diurna se
poate acorda doar daca durata deplasarii este de cel putin 12 ore, iar pentru
deplasari cu o durata de mai multe zile calendaristice, delegarea se calculeaza de la
data si ora plecarii si pana la data si ora sosirii mijlocului de transport din/in
localitatea unde salariatul are locul permanent de munca. Daca nu se asigura
cazare, cheltuielile de cazare se compenseaza cu 45 lei/noapte.
Valoarea diurnei pentru deplasarile externe si care nu se considera venit de natura
salariala este de 87,5 euro/zi ( de 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutiile publice,
care este de 35 euro/zi ). Daca nu se asigura cazare, salariatul are dreptul la inca
150,07 euro/noapte.
SUBIECTUL 3

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

Prezentai condiiile prevazute n actele normative n vigoare pentru acordarea

tichetelor de mas i tichetelor cadou, indicnd tratamentul fiscal al acestora in
conformitate cu prevederile Codului Fiscal.
Precizati ce trebuie sa aib in vedere banca pentru ca cheltuielile cu tichetele de
mas si tichetele cadou s se deduc integral la calculul impozitului pe profit si s
nu se impoziteze la salariat.
Raspuns:
Ultimele reglementari referitoare la Normele de aplicare a Legii privind acordarea
tichetelor de masa, prevad urmatoarele conditii:
angajatorul trebuie sa stabileasca clauze privind acordarea tichetelor de
masa, forma suportului acestora ( electronic sau hartie ), numarul salariatilor
care pot primi lunar tichete de masa, valoarea nominala a tichetului de masa
( in limita prevazuta de lege ), tinand seama de posibilitatile financiare
proprii, numarul de zile lucratoare din luna pentru care se acorda tichetele,
criteriile de selectie a salariatilor care primesc tichete de masa
angajatorul are obligatia de a transmite unitatilor emitente a tichetelor de
masa cel putin urmatoarele elemente: numele salariatilor carora li se acorda
tichete de masa, CNP-ul fiecarui salariat (in cazul tichetelor pe suport
hartie), numarul de tichete acordat fiecarui salariat, valoarea nominala a
tichetului de masa si valoarea nominala totala a tichetelor acordate acordate
fiecarui salariat
angajatorul care acorda tichete de masa angajatilor, trebuie sa evidentieze in
bugetul de venituri si cheltuieli, intr-o pozitie distincta ( denumita tichete
de masa ), sumele destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de masa
( suma obtinuta prin inmultirea valorii nominale a unui tichet cu numarul de
salariati si numarul de zile lucratoare )
angajatorul nu poate acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi
lucratoare din luna pentru care se face distribuirea; nu se considera zile
lucratoare perioadele in care salariatii se afla in concediu de odihna,
beneficiaza de zile libere platite, sunt in delegatie si primesc diurna pe
perioada delegatiei etc )
distribuirea tichetelor de masa pe suport hartie se face de catre angajator
lunar, in ultima decada a fiecarei luni pentru luna urmatoare
valoarea nominala inscrisa pe tichetul de masa pe suport hartie nu poate
depasi valoarea stabilita prin lege; de asemenea, tichetul trebuie sa contina
ca elemente obligatorii numele si prenumele, precum si CNP-ul salariatului
8

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

in cazul cumulului de functii, tichetele de masa pot fi acordate numai de

catre angajatorul unde salariatul isi are functia de baza
salariatul are obligatia restituirii tichetelor de masa necuvenite sau a
contravalorii acestora
costul imprimatelor in cazul tichetelor de masa pe suport hartie se suporta de
catre angajator din cheltuielile proprii
angajatorul este obligat sa tina o evidenta proprie a tichetelor de masa pe
suport hartie
gestionarea tichetelor de masa pe suport hartie se efectueaza de persoane
imputernicite in scris de catre conducerea unitatii
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate,
sunt cheltuieli cu deductibilitate limitata, ele fiind deductibile in limita zilelor
lucrate de salariat si a nivelului aprobat ( valoarea nominala ) al tichetului de masa,
potrivit legii.
Cheltuielile cu tichetele cadou intra in categoria cheltuielilor sociale, fiind
deductibile in limita a 2% din cheltuielile cu salariile si scutite de impozitul pe
salarii si contributii sociale, daca indeplinesc urmatoarele conditii:
acordarea tichetelor cadou este prevazuta in contractul individual sau
colectiv de munca
acordarea lor se efectueaza in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu
ocazia unor zile speciale ( Paste, Craciun, ziua copilului ) sau in beneficiul
salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie
valorea lor nu depaseste 150 lei/persoana
SUBIECTUL 4
S se defineasc termenii si expresiile folosite in cuprinsul raportarilor privind
fondurile proprii i cerinele de fonduri proprii
a) Expunere
b) Active problema Portofoliu problematic

h) Unwinding
i) Tehnica de diminuare a riscului de
credit
c) Ajustari specifice identificate la nivel j) Protecie finanat a creditului
individual
d) Creanele n stare de nerambursare
k) Protecie nefinanat a creditului
e) Ajustari colective pentru pierderi generate dar l) Creane privind impozitul amnat
neindentificate
care se bazeaz pe profitabilitatea
9

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

viitoare
f)Ajustarile tranzitorii aferente fondurilor m)Datorii privind impozitul amnat
proprii de nivel 1 si fondurilor proprii de nivel 1 care se bazeaz pe profitabilitatea
suplimentar
viitoare
g) Ajustari prudentiale
n) Grup de clienti aflati in legatura
Raspuns:
a) Expunerea reprezinta orice activ sau element din afara bilantului care intra in
calculul cerintei de capital pentru riscul de credit, potrivit abordarii standard
( metoda utilizata de organizatiile cooperatiste de credit ), fara aplicarea ponderilor
de risc sau gradelor de risc. Expunerea se compune din:
principal
creanta atasata ( dobanda calculata si inregistrata, dar neincasata )
+ sau sume de amortizat aferente creditelor acordate
b) Activele - problema sunt acele active financiare sau grup de active financiare a
caror situatie nu poate fi considerata normala, in sensul ca sunt depreciate, la nivel
individual sau la nivel de portofoliu pentru activele cu caracteristici similare.
Organizatiile cooperatiste vor incadra un activ in categoria activelor problema
( depreciate ), daca activul respectiv se regaseste cel putin in urmatoarele situatii:
modificarea situatiei financiare a debitorilor ( inregistrarea unui serviciu al
datoriei mai mare de 90 zile, incadrarea clientului intr-o categorie de performanta
slaba, dificultati financiare ale clientului, clientul inregistreaza restante fata de
alte banci mai mari de 10% din expunerea de la alte banci, a fost infiintata poprire
pe contul curent al clientului deschis la organizatia cooperatista, gradul de
acoperire cu garantii a fost diminuat sub limita prevazute de normele interne ale
bancii, s-a initiat procedura de executare silita, s-a decis lichidarea in cadrul
procesului de insolventa, au fost identificate suspiciuni de frauda ), conditii
economice la nivel national sau local (cresterea ratei somajului, restructurari sau
reorganizari ale unor societati economice de importanta strategica, scaderea
veniturilor salariale cu mai mult de 15% fata de veniturile realizate la momentul
acordarii creditului ), evenimente familiale deosebite ale clientului sau conditii
de calamitate naturale.
c) Ajustarile specifice identificate la nivel individual sunt determinate de
valoarea pierderilor din depreciere aferente creditelor si creantelor din operatiuni
cu clientela, care sunt depreciate si, ca atare, fac parte din portofoliul problematic
si care nu pot fi abordate si calculate decat la nivel individual.
10

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

d) Creantele in stare de nerambursare sunt creantele care:

- au serviciul datoriei > 90 zile
- in cazul carora s-a initiat procedura de executare silita
- s-a decis lichidarea in cadrul procesului de insolventa
- au fost identificate suspiciuni de frauda
e) Ajustarile colective pentru pierderi generate dar neidentificate sunt valorile
pierderilor din depreciere, determinate ca urmare a procesului de evaluare colectiva
a deprecierii creditelor si creantelor pentru care nu s-au inregistrat ajustari specifice
de depreciere la nivel individual; altfel spus, sunt ajustarile calculate pentru
expunerile aflate in portofoliul in bonis, care nu pot fi decat ajustari de tip
colectiv.
f) Ajustarile tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar
pentru anul 2015 sunt:
1. 50% din 60% ( deducere aferenta anului 2015,conform prevederilor BNR ) din
filtrele prudentiale nete (9950000C 3531201C), deoarece 50% din acestea se
deduc din fondurile proprii de nivel 2
2. 60% din valoarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale,
deoarece pentru anul 2015 se iau in calcul pentru determinarea fondurilor proprii
doar 40% din valoarea lor
Ajustarile tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1 de baza se compun
din:
- 60% din rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale ( 5162001C +
5162002C + 5190003C 5242D 16% 5190003C )
+60% din valoarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale
g)
Ajustarile
prudentiale
sunt
ajustarile
de
valoare
aferente
creditelor/plasamentelor (ajustari BNR), determinate si inregistrate extracontabil si
care reprezinta nivelul cu care trebuie corectate expunerile din credite/plasamente
in scopul stabilirii valorii la care acestea urmeaza a fi luate in calcul in vederea
determinarii indicatorilor de prudentialitate ai bancii (deoarece la calculul acestor
indicatori se utilizeaza valoarea neta a acestor expuneri) si in functie de care se
stabileste suma ce urmeaza a fi dedusa din fondurile proprii
h) Unwinding este termenul folosit pentru definirea valorii ajustarilor pentru
depreciere pentru dobanzi, aferente activelor financiare depreciate, calculate
11

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

ulterior deprecierii ( se inregistreaza in contul 297 ajustari pentru depreciere

aferente creditelor depreciate ).
i) Tehnicile de diminuare a riscului de credit reprezinta tehnicile utilizate de
organizatiile cooperatiste pentru reducerea riscului de credit aferent uneia sau mai
multor expuneri, cum ar fi: protectia finantata a creditului si protectia nefinantata a
creditului.
j) Protectia finantata a creditului reprezinta tehnica de diminuare a riscului de
credit prin care reducerea riscului de credit rezulta din dreptul bancii de a lichida
sau de a obtine transferul unor active, in vederea reducerii valorii expunerii
( exemplu: garantii constand in depozite colaterale, ipoteci imobilare ).
k) Protectia nefinantata a creditului reprezinta tehnica de diminuare a riscului de
credit prin care reducerea riscului de credit rezulta din obligatia unei terte persoane
( girant ) de a plati o suma in cazul in care debitorul nu isi achita obligatiile
conform contractului
l) Creantele privind impozitul pe profitul amanat care se bazeaza pe
profitabilitatea viitoare sunt acele creante privind impozitul amanat a caror
valoare viitoare poate fi realizata numai daca banca genereaza profit impozabil in
viitor
n) Constituie grup de client aflati in legatura :
- doua sau mai multe persoane fizice sau juridice care constituie un
singur risc deoarece una dintre ele detine, direct sau indirect, controlul
asupra celeilalte/celorlalte
- douasau mai multe persoane fizice sau juridice intre care nu exista o
relatie de control, dar care trebuie considerate ca reprezentand un singur
risc, deoarece intre ele exista o asemenea legatura incat, daca una dintre
ele se confrunta cu problem financiare, cealalta sau toate celelalte s-ar
confrunta cu dificultati la rambursarea datoriilor
SUBIECTUL 5
a) Prezentati componenta si modul de calcul in anul 2015 al fondurilor
proprii la nivelul bancilor cooperatiste

12

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

b) Precizati ajustarile tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1 si

fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar si explicati modul de raportare a
acestora in Formularul C01 si C05.01.
Raspuns:
a) Fondurile proprii ale retelei CREDITCOOP sunt formate din fonduri proprii de
nivel 1 ( formate, la randul lor, din fonduri proprii de nivel 1 de baza si fonduri
proprii de nivel 1 suplimentar ) si fonduri proprii de nivel 2.
La nivelul bancilor cooperatiste, fondurile proprii de nivel 1 de baza se compun
din:
1. partile sociale subscrise si varsate de membrii cooperatori ( cont 5012 ), la
care se adauga ajustarile capitalului social ( cont 504 ); aceste valori se regasesc in
raportarea fondurilor proprii sub denumirea de instrumente de capital ; deoarece
trebuie avut in vedere doar capitalul reglementat, la aceasta pozititie se va trece
minimul dintre soldul (5012+ 504) si soldul contului 9989999, in care se afla
inregistrat capitalul social aprobat de BNR ( in momentul de fata este cel
inregistrat la 31.12.2014 )
2. rezultatele reportate din anii anteriori, compuse din:
rezultatul reportat din provizioane specifice ( cont 58171 ), care se aduna
daca are sold creditor si se scade daca este debitor
rezultatul reportat provenit din implementarea IFRS ca baza a contabilitatii
( cont 58172 ), care se aduna daca prezinta sold creditor si se scade daca este
debitor
rezultatul reportat din ajustarile cerute de aplicarea IAS 29 ( cont 58173 ),
care se aduna daca are sold creditor si se scade daca este debitor
rezultatul reportat profit nerepartizat ( cont 5811 ), care se aduna cand
prezinta sold creditor si se scade cand e debitor
rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor ( cont 5814 ), care se
aduna daca are sold creditor si se scade daca este debitor
rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare
( cont 5816 ), care aduna dupa ce se ajusteaza cu 16% deoarece sumele care
intra in calculul fondurilor proprii trebuie sa fie nete de orice obligatie
fiscala
3. rezerve constituite inainte de deducerea impozitului pe profit:
- rezerve legale din profitul determinat inainte de deducerea impozitului pe
profit ( cont 5121 )
- rezerva generala pentru riscul de credit determinat inainte de deducerea
impozitului pe profit ( cont 5141 )
- alte rezerve diferentadin reevaluare ( cont 5190003 )
13

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

- alte rezerve determinate inainte de deducerea impozitului pe profit ( cont

5190009 )
Toate aceste sume se ajusteaza cu impozitul pe profit aferente acestora, deoarece
rezervele trebuie sa fie nete de orice obligatie fiscal
4. rezerve constituite dupa deducerea impozitului pe profit:
- rezerve legale din profitul determinat dupa deducerea impozitului pe profit
( cont 5122 )
- rezerva generala pentru riscul de credit din profitul determinat dupa deducerea
impozitului pe profit (cont 5142 )
- rezerva de intrajutorare ( cont 5171 )
- alte rezerve din profitul net ( cont 5190004 )
5. alte elemente ale rezultatului global de exploatare, reprezentand rezervele din
reevaluarea imobilizarilor corporale: terenuri si constructii ( 5162001 si 5162002),
nete de obligatii fiscal ( diminuate cu impozitul pe profit amanat: soldul debitor al
contului 5242 )
Pentru determinarea fondurilor proprii de nivel 1 de baza se deduc urmatoarele
elemente:
- participatiile bancilor cooperatiste la Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP
( cont 4112 )
- pierderea perioadei curente inregistrata pana la data determinarii fondurilor
proprii ( soldul debitor alcontului 591 )
- sumele reprezentand contravaloarea partilor sociale care urmeaza sa fie restituite
de bancile cooperatiste, in cazurile de incetare a a calitatii de membru cooperator
( soldul creditor al contului 9981001 )
- valoarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale ( sold
debitor cont 431 + sold debitor cont 4419 sold creditor cont 46119 )
- filtrele prudentiale la valoare neta, in proportie de 50% din limitele aprobate
pentru deducerea lor din fondurile proprii ( 60% in 2015, 40% in 2016, 20% in
2017 )
Din fondurile proprii de nivel 2 se deduc 50% din filtrele prudentiale la valoare
neta din limitele aprobate de BNR pentru deducerea lor din fondurile proprii (60%
in 2015, 40% in 2016, 20% in 2017 ) si care reprezinta ajustarile tranzitorii
aferente fondurilor proprii de nivel 2 si se adauga aceeasi suma , reprezentand
valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 2 ( si care se deduc
din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar ). Ca atare, rezulta ca fondurile proprii
de nivel 2 sunt egale cu zero.
Din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar:
14

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

- se scade valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 2 care

excede fondurile proprii de nivel 2, adica 50% din filtrele prudentiale la valoare
neta ( 50% din soldul creditor al contului 995000C, diminuat cu 16% din contul
3531201C)
- se deduce valoarea ajustarilor tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1
suplimentar si anume: 50% din filtrele prudentiale la valoare neta si 60% din
valoarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale
- se adauga valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 1
suplimentar care excede fondurile proprii de nivel 1 suplimentar si care se deduc
din fondurile proprii de nivel 1 de baza si anume: 50% din filtrele prudentiale nete
si ajustarile tranzitorii (50% din filtrele prudentiale nete si 60% din valoarea de
inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale.
Prin urmare, fondurile proprii de nivel 1 suplimentar sunt egale cu zero, deci
fondurile proprii de nivel 1 de baza sunt egale cu fondurile proprii de nivel 1,
respective fondurile proprii totale sunt egale cu fondurile proprii de nivel 1 de
baza.
Fondurile proprii de nivel 1 de baza se vor diminua cu valoarea deducerilor din
elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ce excede fondurile fondurile
proprii de nivel 1 suplimentar.
De asemenea, pentru calculul fondurilor proprii de nivel 1 de baza, se au in
vedere si ajustarile tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1 de baza, astfel:
pentru anul 2015 intra in calculul fondurilor proprii 40% din rezervele din
reevaluarea imobilizarilor corporale nete de obligatii fiscal, de aceea la rubrica
alte ajustari tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1 de baza se scade
60% ( 5162001C + 5162002C + 5190003C 5242D 16% din 5190003C ). Tot
pentru anul 2015, fondurile proprii de nivel 1 de baza se deduc cu 40% din
valoarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale; deoarece au
fost deduse in proportie de 100% ( la rubrica alte imobilizari necorporale ), fac
obiectul ajustarilor tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1 de baza, in
procent de 60% din valoarea de inregistrare in contabilitate, cu semnul +.
b) Ajustarile tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar se
compun din:
50% din filtrele prudentiale nete ( 9950000C 3531201C ), deoarece 50% din
acestea se deduc din fondurile proprii de nivel 2 si 60% din valoareade inregistrare
in contabilitate a imobilizarilor necorporale, deoarece pentru anul 2015 se iau in
calcul pentru determinarea fondurilor proprii doar 40% din valoarea lor.
Se regasesc in formularul
C 05.01 la deduceri ( cod 140, nr.1.3.2, col
020 ), suma preluata si la pozitia alte ajustari tranzitorii
(cod 100, nr.1.3, col 020 ) si la total ajustari ( cod 010,nr.1, col 020 )
15

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

In formularul C 01.00 o regasim la alte ajustari tranzitorii aferente fondurilor

proprii de nivel 1 suplimentar, cod 730, nr.1.1.2.9 ).
Suma cu + a acestor ajustari se regaseste in formularul C 05.01 ( cod 140,
nr.1.3.2 ) la deduceri,intrand in calculul ajustarilor tranzitorii aferente fondurilor
proprii de nivel 1 de baza.
Ajustarile tranzitorii aferente fondurilor proprii de nivel 1 de baza se
compun din:
- 60% din rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale ( 5162001C +
5162002C + 5190003C 5242D 16% 5190003C )
+60% din valoarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale
Suma reprezentand - 60% din rezervele din reevaluarea imobilizarilor
corporale se regaseste in formularul C 05.01 lacastiguri si pierderi nerealizate
( cod 110, nr.1.3.1, col 010 ), iar +60% din valoarea de inregistrare in
contabilitate a imobilizarilor necorporale se regaseste in C 05.01 la deduceri
( cod 140, nr.1.3.2,col 010 ).
Rezultatul celor doua sume se preia in C 05.01 alteajustari tranzitorii ( cod 100,
nr.1.3,col010 ), precum si in formularul C 01.00 la alte ajustari tranzitorii aferente
fondurilor proprii de nivel 1 de baza, linia 520, nr.1.1.1.26.

SUBIECTUL 6
a) Cerintele de fonduri proprii si modul lor de calcul .
b) Cerintele de capital elemente memorandum
Raspuns:
a) Conform art.92,93,94 din Regulamentul UE nr. 575/2013, institutiile de credit
trebuie sa indeplineasca in orice moment urmatoarele cerinte de fonduri proprii:
o rata a fondurilor proprii de nivel 1 de baza de 4,5%
o rata a fondurilor proprii de nivel 1 de 6%
o rata a fondurilor proprii totale de 8%, rate exprimate ca procent din
valoarea totala a expunerii la risc, unde valoarea totala a expunerii la risc =
valoarea expunerii ponderata la riscul de credit + 12,5 X cerinta de capital
pentru riscul operational ( rezultatele se regasesc in formularul C 03.00
Rate ale fondurilor proprii si niveluri de fonduri proprii, formular care
include atat ratele cat si excedentul sau deficitul fondurilor proprii )

16

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

Pentru obtinerea valorii expunerii ponderate la risc, se utilizeaza abordarea

standardizata.
Expunerile care intra in calculul expunerilor ponderate la risc se obtin din
expunerile diminuate doar cu ajustarile pentru depreciere ( individuale si
colective ) si valoarea unwinding-ului, fara a lua in calcul filtrele prudentiale
( deoarece Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP are aprobata de catre BNR
solicitarea ca expunerile sa fie diminuate doar cu ajustarile pentru depreciere ).
Pentru obtinerea valorii expunerii ponderate la risc, se inmulteste suma aferenta
expunerilor ( activele extrabilantiere si activele bilantiere, mai putin imobilizarile
necorporale si titlurile de participare, care se deduc din fondurile proprii ) cu
gradul de risc aferent acestora, astfel:
alte elemente de activ; numerar in casierie pondere de risc 0%
elemente in curs de incasare pondere de risc 20%
expunerile fata de administratiile centrale sau banci central pondere de
risc 0%
expunerile fata de institutii pondere de risc de 20% sau 100% ( 20% pentru
expunerile cu o scadenta mai mica sau egala cu 90 zile )
expunerile fata de administratiile regionale sau autoritati locale pondere de
risc 20%
expuneri garantate integral si pe deplin cu ipoteci asupra proprietatilor
imobiliare locative pondere de risc 35%
expunerile garantate integral si pe deplin cu ipoteci asupra proprietatilor
imobiliare comerciale pondere de risc 100%
expuneri de tip retail pondere de risc 75% ( sunt expuneri de tip retail daca
suma totala datorata bancii de catre debitor sau de catre grupul de clienti
aflati in legatura nu depaseste 0,2% din valoarea intregului portofoliu,
portofoliul de credite fiind format din suma soldurilor creditelor curente,
restante nedepreciate, depreciate, mai putin cele garantate cu ipoteci
imobiliare si expunerile fata de administratiile regionale sau autoritati locale,
a creantelor atasate, a sumelor de amortizat si a angajamentelor de creditare )
expuneri fata de societati pondere de risc 100% ( daca expunerea unui
client sau a unui grup de client aflati in legatura depaseste 0,2% din valoarea
portofoliului de credite )
elementele asociate unui risc extrem de ridicat pondere de risc 150%
expuneri in stare de nerambursare: pondere de risc de 100% pentru partea
negarantata a oricarui element in legatura cu care debitorul se afla in stare de
nerambursare daca ajustarile de valoare reprezinta mai putin de 20% din
partea negarantata a expunerii inainte de aplicarea acestora, precum si pentru
17

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

cele pe deplin garantate cu proprietati imobiliare locative sau comerciale

eligibile si pondere de risc de 150% pentru partea negarantata a oricarui
element in legatura cu care debitorul se afla in stare de nerambursare daca
ajustarile de valoare reprezinta cel putin 20% din partea negarantata a
expunerii inainte de aplicarea acestora
alte elemente; expuneri din conturi de regularizare pondere de risc 100%
alte elemente de active; imobilizari corporale pondere de risc 100%
Pentru determinarea cerintei de fonduri proprii pentru riscul operational se
utilizeaza abordarea indicatorului de baza. Cerinta de fonduri proprii pentru riscul
operational este egala cu 15% din media pe 3 ani a indicatorului care se obtine prin
insumarea urmatoarelor elemente ( cu + veniturile si cu - cheltuielile ):
venituri din dobanzi si venituri assimilate
cheltuieli cu dobanzile si cheltuieli assimilate
venituri din actiuni
venituri din taxe si comisioane
cheltuieli cu taxele si comisioanele
profit net sau pierdere neta din operatiuni financiare
alte venituri din exploatare
b) Cerintele de capital elemente memorandum sunt evidentiate in formularul C
04.00 si reprezinta creantele privind impozitul pe profit amanat care se bazeaza pe
profitabilitatea viitoare, decurgand din diferentele temporare intre valoarea
contabila si suma atribuita in scopuri fiscale ( de mentionat ca suma raportata in
formularul C 04.00 trebuie sa fie egala cu suma inregistrata in bilantul contabil ).
Valoarea creantelor se diminueaza cu valoarea datoriilor privind impozitul pe profit
amanat nedeductibile din creantele privind impozitul amanat care se bazeaza pe
profitabilitatea viitoare ( exemplu: impozitul pe profitul amanat participare la
profit si prime, care se regaseste in contul 3531206000 )
SUBIECTUL 7
S se defineasc i s se explice, pe scurt termenii si expresiile folosite in
cuprinsul raportarilor privind FINREP .
Pentru fiecare indicator se vor specifica toate pozitiile n care se regsesc in cadrul
situatiilor FINREP
a) Credite si avansuri - valoare contabila bruta
18

j) Active financiare depreciate

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

b) Credite si avansuri - valoare contabila

c) Expuneri performante
d) Active financiare restante dar nedepreciate
e) Expuneri neperformante
f) Expunerile extrabilaniere
g) Expuneri restructurate
h)Total ajustri pentru depreciere
i) Depozite atrase de la clientela nebancara

- LVN
MAI 2015

k) Active financiare nerecuperabilewritte-of cumulat

l) Expunere neperformant aferent
clientelei valoare contabil brut
m) Expuneri performante aferent
clientelei valoare contabil brut
n) Ajustri pentru depreciere
expuneri performante
o) Ajustri pentru depreciere
expuneri neperformante
p) Ajustri pentru depreciere
expuneri
performante
aferente
clientelei
r) Ajustri pentru depreciere
expuneri neperformante aferente
clientelei
s) Capital social rambursabil la
cerere

Raspuns:
a) Creditele si avansurile la valoare contabila bruta sunt acele active ale bancii
compuse din:
plasamente in creditele acordate ( credite curente, restante, creante atasate si
sume de amortizat aferente acestora )
veniturile de primit de la clientela
creante restante debitori cheltuieli de urmarire
creante indoielnice
debitori diversi ( din avansuri spre decontare, debitori cheltuieli de
urmarire )
depozitele la termen si depozitele colaterale la casa centrala si creantele
atasate aferente acestora
Ele se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 04.04 - imprumuturi si
creante si investitii pastrate pana la scadenta, poz. 070, col.010
b) Creditele si avansurile la valoare contabila sunt activele mentionate la pct.a),
diminuate cu valoarea ajustarilor ( ajustari specifice pentru depreciere la nivel
individual, ajustari colective pentru pierderi generate dar neidentificate, ajustari
19

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

pentru dobanzi aferente creditelor depreciate ). Se regasesc in cadrul situatiilor

FINREP in:
F 01.00 - bilant, poz. 200
F 04.04 - imprumuturi si creante si investitii pastrate pana la scadenta, poz. 070,
col.060
F 05.00 - clasificarea creditelor si avansurilor pe tipuri de produs, poz. 080
( care cumuleaza sumele reprezentand creditele sau avansurile, dupa caz, defalcate
pe tipuri de produs: banci centrale, administratii publice, institutii de credit,, alte
societati financiare,, societati nefinanciare, gospodarii ale populatiei )
F 20.01 - repartizarea geografica a activelor in functie de localizarea
activitatilor, poz. 200, col.010
F 31.01 - parti afiliate: sume de platit si sume de incasat, doar expunerea fata de
persoanele afiliate ( credite curente, credite restante, creante atasate si sume de
amortizat, diminuate cu ajustarile specifice pentru depreciere la nivel individual,
ajustari colective pentru pierderi generate dar neidentificate, ajustari pentru
dobanzi aferente creditelor depreciate, dupa caz )
c) Expunerile performante sunt expunerile fara restante sau care inregistreaza
restante mai mici sau egale cu 90 zile, la care probabilitatea de incasare este certa.
Ele se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 18.00 - informatii privind
expunerile performante si neperformante, poz. 070, col. 020 ( care insumeaza
expunerile inregistrate distinct, in functie de serviciul datoriei: fara restante sau cu
restante mai mici sau egale 30 zile, restante mai mari de 30 zile si mai mici sau
egale cu 60 zile, restante mai mari de 60 zile si mai mici sau egale cu 90 zile )
d) Activele financiare restante dar nedepreciate se inregistreaza atunci cand nu
au efectuat o plata ajunsa la scadenta, conform contractului. Ele se clasifica in
functie de serviciul datoriei, astfel:
mai mici sau egale cu 30 zile
mai mari de 30 zile si mai mici sau egale cu 60 zile
mai mari de 60 zile si mai mici sau egale cu 90 zile
mai mari de 90 zile si mai mici sau egale cu 180 zile
mai mari de 180 zile si mai mici sau egale cu 1 an
mai mari de 1 an
Aceste active sunt evidentiate in 1781, 281 - credite restante si 381 - creante
restante si se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 07.00 active financiare
care pot face obiectul deprecierii si care sunt restante sau depreciate, poz. 120
20

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

( care cumuleaza sumele din col. 010, 020, 030, 040, 050, 060 unde se regasesc
restantele clasificate in functie de numarul de zile de intarziere )
e) Expunerile neperformante sunt considerate cele in care debitorul inregistreaza
intarzieri de peste 90 zile la plata ratelor, sansele ca imprumutul sa fie rambursat
sunt mici, iar recuperarea acestuia se va putea face doar prin executarea garantiilor,
acolo unde aceste garantii exista, sau prin procedura de insolventa; sunt
considerate credite neperformante si cele care inregistreaza serviciul datoriei sub
90 zile, dar despre care banca are informatii ca plata este putin probabila. Se
inregistreaza in conturile: 282 ( credite depreciate ), 382 ( creante indoielnice ) si
se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 18.00 - informatii privind expunerile
performante si neperformante, poz. 070, col.060.
Ele se raporteaza pe benzi de scadenta, in functie de numarul de zile de restanta.
Expunerile care nu sunt restante sau care inregistreaza restante mai mici sau egale
cu 90 zile, dar sunt considerate neperformante din cauza probabilitatii de
nerambursare integrala, se raporteaza separat.
f) Expunerile extrabilantiere sunt expunerile care decurg din angajamentele de
creditare ( credite aprobate, dar neangajate partial sau integral, cum ar fi liniile de
credit, plafoanele de credit pe documente in curs de incasare , creditele pe obiect
sau de investitii care se angajeaza pe masura indeplinirii conditiilor prevazute in
contract ), din garantii financiare si alte angajamente date ( exemplu: scrisorile de
garantie bancara ). Se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 09.01, poz. 010
( angajamente de creditare date ), 090 ( garantii financiare date ) si 170 ( alte
angajamente date ).
g) Expunerile restructurate sunt acele expuneri identificate ca active problema si
care beneficiaza de anumite concesii din partea organizatiilor cooperatiste, in
sensul modificarii in favoarea debitorilor a unor termene si conditii prevazute in
contractul initial, in scopul redresarii situatiei debitorului, daca indeplinesc anumite
conditii:
debitorul se confrunta cu dificultati financiare care ii afecteaza capacitatea
de plata
debitorul solicita in scris operatiunea de restructurare
are capacitatea de plata pentru a-si onora obligatiile ce ii vor reveni dupa
restructurare
i se poate determina categoria de performanta
nu are litigii cu tertii care sa ii afecteze capacitatea de rambursare
debitorii persoane fizice inregistreaza venituri eligibile
21

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

Expunerile restructurate se pot afla in urmatoarele stari:

expuneri performante cu masuri de restructurare acele expuneri care au
fost restructurate si care indeplinesc conditiile de a iesi din categoria
creantelor neperformante, regasindu-se in cadrul situatiilor FINREP in F
19.00 - informatii privind expunerile restructurate, poz. 070, col. 020
expuneri neperformante cu masuri de restructurare acele expuneri care au
fost restructurate si care nu indeplinesc conditiile de a iesi din categoria
creantelor neperformante, ramanand in continuare in categoria expunerilor
depreciate; se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 19.00 - informatii
privind expunerile restructurate, poz. 070, col. 060
h) Total ajustari pentru depreciere sunt ajustarile calculate conform IFRS ( IAS
39), alocate pe fiecare activ financiar si se compun din:
- ajustari pentru depreciere identificate la nivel individual pe fiecare activ financiar
( inregistrate in contabilitate in conturile 291,3921- ajustari specifice pentru
depreciere identificate la nivel individual)
- ajustari pentru depreciere identificate la nivelul grupurilor de active financiare
ajustari collective pentru pierderi generate, dar neidentificate ( inregistrate in
contabilitate in conturile 293,3923 )
Total ajustari pentru depreciere se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 18.00,
cod poz 070,180,330,col 130.
i) Depozitele atrase de la clientela nebancara sunt sumele detinute de clientela
nebancara in contul current ( 2511 ), depozite la vedere ( 2531), depozite la termen
( 2532), depozite colaterale (2533), certificate de depozit (2541), carnete de
economii ( 2542), precum si dobanzile aferente ( 25172, 2537, 2547 ). Se regasesc
in cadrul situatiilor FINREP in F 50.02 depozite atrase de la clientele nebancara,
cod poz 100, col 010
j) Activele financiare depreciate sunt acele active financiare sau grup de active
financiare considerate active problema ( neperformante) si se compun din:
principal + creanta atasata + sau sume de amortizat aferente acestora. Se regasesc
in cadrul situatiilor FINREP in F 07.00 active financiare care pot face obiectul
deprecierii si care sunt restante sau depreciate, cod poz 120, col 070.
k) Activele financiare nerecuperabile write off cumulat sunt activele
financiare a caror valoare a fost redusa direct prin operatiunea de scoatere in afara
22

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

bilantului pana la recuperare sau pana la stingerea totala a tuturor drepturilor

institutiei de credit. Se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 07.00, cod poz
120, col 110
l) Expunere neperformanta aferenta clientelei valoare contabila bruta este
expunerea ( principal + creante atasate + sau sume de amortizat) care se regaseste
in contabilitate in conturile 282 si 382 si este aferenta clientelei care inregistreaza
un serviciu al datoriei mai mare sau egal cu 90 zile sau care nu inregistreaza
restante sau restantele sunt mai mici sau egale cu 90 zile, dar plata lor este
improbabila, expunere diminuata cu valoarea ajustarilor pentru depreciere pentru
dobanzi aferente activelor financiare depreciate, calculate ulterior deprecierii. Se
regaseste in cadrul situatiilor FINREP in F 18.00 informatii privind expunerile
performante si neperformante, cod poz 070, col 060.
m) Expunerile performante aferente clientelei valoare contabila bruta sunt
expunerile ( principal + creante atasate + sau sume de amortizat ) aferente
clientelei, care nu inregistreaza restante sau restantele sunt mai mici sau egale cu
90 zile, dar la care plata este certa. Se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F
18.00, cod poz070, col 020.
n) Ajustarile pentru depreciere expuneri performante sunt ajustari IFRS pentru
deprecieri identificate la nivelul grupurilor de active financiare/ajustari colective
pentru pierderi generate, dar neidentificate. Se regasesc in cadrul situatiilor
FINREP in F 18.00.
o) Ajustarile pentru depreciere expuneri neperformante sunt ajustari IFRS
pentru depreciere identificate la nivel individual pe fiecare activ. Se regasesc in
cadrul situatiilor FINREP in F 18.00.
p) Ajustarile pentru depreciere expuneri performante aferente clientelei sunt
ajustari colective pentru pierderi generate, dar neidentificate si reprezinta valoarea
pierderilor din depreciere, determinata ca rezultat al procesului de evaluare
colectiva a deprecierii creditelor si creantelor pentru care nu s-au inregistrat
ajustari specifice pentru depreciere si sunt aferente portofoliului in bonis. Se
regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 18.00.
r) Ajustarile pentru depreciere expuneri neperformante aferente clientelei sunt
ajustari specifice pentru depreciere identificate la nivel individual si reprezinta
valoarea pierderilor din depreciere aferente creditelor si creantelor din operatiuni
23

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

cu clientela, la nivel individual si care sunt depreciate ( portofoliul problematic ).

Se regasesc in cadrul situatiilor FINREP in F 18.00.
s) Capitalul social rambursabil la cerere reprezinta diferenta dintre capitalul
social subscris si varsat de membrii cooperatori la care se adauga valoarea
ajustarilor capitalului social ( 5012 + 504 ) si valoarea capitalului social aprobat de
BNR ( 998999 ), daca valoarea capitalului social aprobat de BNR ( in prezent cel
inregistrat la 31.12.2014 ) este mai mic decat soldul conturilor ( 5012 + 504 ).
Capitalul social rambursabil la cerere se regaseste in cadrul situatiilor FINREP in
F 01.02 datorii, poz 270 si F 20.02 repartizarea geografica a datoriilor in
functie de localizarea activitatilor, cod poz 190.
SUBIECTUL 8
Expuneri mari (definitie, limite, expuneri exceptate)
Raspuns:
Se considera expunere mare, expunerea organizatiei cooperatiste de credit fata de
un client sau fata un grup de clienti aflati in legatura, a carei valoare este mai mare
sau egala cu 10% din capitalul eligibil ( fondurile proprii de nivel 1 la care se
adauga fondurile proprii de nivel 2, care sunt mai mici sau egale cu o treime din
fondurile proprii de nivel 1 ) al institutiei de credit respective.
Orice operatiune care conduce la inregistrarea unei expuneri mari sau la majorarea
acesteia, va fi efectuata cu aprobarea prealabila a consiliului de administratie.
O organizatie cooperatista de credit nu poate sa inregistreze, dupa luarea in
considerare a efectului diminuarii riscului de credit, o expunere fata de un client
sau un grup de clienti aflati in legatura, a carei valoare depaseste 25% din capitalul
eligibil.
In cadrul retelei CREDITCOOP au fost stabilite urmatoarele limite aferente valorii
maxime pe care o poate inregistra expunerea fata de o institutie sau fata de un grup
de clienti aflati in legatura ( una sau mai multe institutii ):
valoarea maxima pe care o poate inregistra expunerea retelei CREDITCOOP
fata de o institutie ( cu exceptia bancilor cooperatiste ) sau fata de un grup de
clienti aflati in legatura care include una sau mai multe institutii ( cu
exceptia bancilor cooperatiste ) este de 40% din capitalul eligibil al
institutiei
o banca cooperatista poate inregistra o expunere fata de Banca Centrala
Cooperatista CREDITCOOP de maxin 95% din capitalul eligibil al bancii
cooperatiste
24

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

valoarea maxima a expunerii unei banci cooperatiste fata de alta banca

cooperatista este de 25% din capitalul eligibil
valoarea maxima pe care o poate inregistra expunerea Bancii Centrale
Cooperatiste CREDITCOOP fata de o institutie sau fata de un grup de clienti
aflati in legatura ( care include una sau mai multe institutii ) este de 100%
din capitalul eligibil ( deoarece Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP
este cea care asigura gestionarea resurselor disponibile din retea, conform
prevederilor O.U.G. 99/2006 )
Conform Regulamentului UE 575/2013, unele expuneri sunt excluse de la
aplicarea limitelor mentionate, cum ar fi:
elemente de activ reprezentand creante asupra administratiilor centrale sau
bancilor centrale carora, in cazul in care nu sunt garantate, li se aplica o
pondere de risc de 0%
elemente de activ si alte expuneri garantate prin garantii reale reprezentate
de depozite in numerar, constituite la banca cooperatista unde se
inregistreaza expunerea, precum si cele garantate prin garantii reale
reprezentate de certificate de depozit emise de Banca Centrala Cooperatista
CREDITCOOP
partea din facilitatile de credit neutilizate, inregistrate in afara bilantului
( exemplu: partea neutilizata a unei linii de credit sau a unui plafon de credit
pe documente in curs de incasare ), cu grad de risc scazut si daca exista un
acord incheiat cu clientul in baza caruia facilitatea poate fi utilizata doar
daca astfel nu se depaseste limita prevazuta a expunerii
Mai sunt exceptate de la respectarea limitelor mentionate si urmatoarele expuneri
( mai exact, partea calculata ca diferenta intre valoarea expunerii si rezultatul
inmultirii acesteia cu ponderea aferenta ):
elemente de activ care constituie creante asupra bancilor centrale sub forma
de rezerve minime obligatorii detinute la acele banci centrale pondere 0%
active reprezentand creante asupra institutiilor a caror scadenta nu depaseste
ziua lucratoare urmatoare pondere 20%
SUBIECTUL 9
Modificarea potentiala a valorii economice a institutiilor de credit ca urmare a
schimbarii nivelurilor ratelor dabanzii ( definitii, mod de calcul, limite)
Raspuns:

25

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

Valoarea economica a unei organizatii cooperatiste de credit reprezinta

valoarea actuariala a fluxurilor nete de trezorerie pe care utilizarea activelor o
poate genera; valoarea economica pune in evidenta capacitatea activelor detinute
de o organizatie cooperatista de credit de a genera venituri, bazandu-se pe
anticiparea unor fluxuri de trezorerie.
Variatia valorii economice a capitalului reprezinta unitatea de masura a riscurilor
pe termen lung si se masoara prin aplicarea fluctuatiei nefavorabile a valorii
economice a capitalului cu procentul respectiv la total active.
Metodologia de calcul pentru determinarea modificarii potentiale a valorii
economice ca urmare a schimbarii nivelurilor ratelor dobanzii este cea
standardizata, astfel:
se compenseaza pozitiile lungi ( activele si elementele din afara bilantului
care sunt sensitive la modificarea ratei dobanzii ) cu cele scurte ( pasivele si
elementele din afara bilantului sensitive la modificarea ratei dobanzii ),
rezultand o singura pozitie lunga sau scurta in fiecare banda de scadenta
se pondereaza pozitiile lungi si scurte rezultate cu factorii de ponderare
prevazuti in tabel si stabiliti de BNR, rezultand de asemenea o singura
pozitie (lunga sau scurta ) pe fiecare banda de scadenta
se insumeaza pozitiile ponderate rezultate, compensandu-se pozitiile lungi
cu cele scurte, obtinandu-se astfel pozitia neta, scurta sau lunga, ponderata
pentru intregul portofoliu
se raporteaza pozitia ponderata rezultata, la fondurile proprii ale institutiei de
credit
Rezultatul obtinut reprezinta modificarea potentiala a valorii economice ca urmare
a schimbarii nivelurilor ratelor dobanzii.
Valoarea economica a Bancii Centrale Cooperatiste sau valoarea economica a
retelei nu poate sa scada cu mai mult de 20% din fondurile proprii ( in caz contrar,
se vor lua masuri pentru diminuarea unui astfel de declin potential, masuri stabilite
sub supravegherea BNR )
Ca element de noutate ( conform procedurii in vigoare de la 05.05.2015 ), pe langa
conturile luate in calcul pana in prezent pentru obtinerea situatiilor referitoare la
valoarea economica, la determinarea pozitiilor lungi, s-a adaugat contul 30412 titluri de stat pe termen lung

26

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

SUBIECTUL 10
Relatii afiliate (definiii, componenta, detalii i noutati aduse de Procedura
aprobata in sedinta de CA din aprilie 2015)
Raspuns:
Sintagma parti afiliate organizatiei cooperatiste de credit cuprinde membrii
organului de conducere ai organizatiei cooperatiste de credit, precum si persoanele
care detin functii cheie in cadrul organizatiei, impreuna cu:
entitatile in care acestia au/prezinta interese directe si indirecte; noutatea
adusa de Procedura valabila din 30.04.2015 consta in faptul ca pentru
bancile cooperatiste entitatile in care acestia au/prezinta interese
directe si indirecte sunt reprezentate de membrii organului de
conducere si persoanele care detin functii cheie in Banca Centrala
Cooperatista CREDITCOOP
membrii apropiati ai familiei acestora ( partenerul de viata si copiii
persoanei, copiii partenerului de viata, dependenti ai persoanei sau ai
partenerului de viata )
La nivelul bancilor cooperatiste organul de conducere este reprezentat de consiliul
de administratie si directorul general adjunct care nu face parte din Consiliul de
administratie, iar in categoria persoanelor cu functii cheie sunt inclusi: directorrii
generali adjuncti care nu sunt membri ai Consiliului de administratie, auditorul
intern, ofiterul de conformitate, administratorul de risc, contabilul sef, seful
compartimentului creditare, administratorul bazei de date, consilierul juridic.
Orice expunere fata de grupul persoanelor afiliate existent la nivelul unei
organizatii cooperatiste de credit nu trebuie sa depaseasca, dupa luarea in
considerare a efectului diminuarii riscului de credit, limita de 25% din capitalul
eligibil al organizatiei cooperatiste de credit. Mentionam ca se considera expunere
fata de grupul persoanelor afiliate, expunerea din credite, precum si expunerea care
rezulta din relatii comerciale cu banca ( contracte de servicii, achizitii si vanzari de
active, contracte de constructii etc ).
Orice operatiune care conduce la inregistrarea unei expuneri fata de o persoana
afiliata, care depaseste pragul de 6% din capitalul eligibil ( dupa luarea in
considerare a efectului diminuarii riscului de credit ), va fi efectuata numai cu
aprobarea prealabila a Consiliului de administratie al bancii cooperatiste.
Pentru obtinerea unei raportari corecte a expunerii bancii fata de persoanele
afiliate, vor fi introduse in aplicatia informatica ( de catre contabilul sef )
expunerile declarate de persoanele afiliate care rezulta din relatii comerciale cu
27

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP

- LVN
MAI 2015

banca, pe baza unei note primite trimestrial de la persoanele responsabile cu

evidenta declaratiilor privind conflictul de interese .
La nivelul bancilor cooperatiste, relatiile cu persoanele afiliate prinse in
nomenclatorul SIBANC sunt:
director general si familia
director general adjunct ( indiferent daca este sau nu membru CA ) cu
familia
membru neexecutiv in CA si familia
administrator de risc si familia
auditor intern si familia
ofiter conformitate si familia
sef compartiment creditare si familia
contabil sef si familia
administrator baze de date si familia
consilier juridic si familia
persoanele afiliate ale Bancii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP
( conform Procedurii valabile din 30.04.2015 )

28