Sunteți pe pagina 1din 59

SUBIECTE EXAMEN

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE


1.

Principalele entitati in patologia cardiovasculara

n mod didactic, clasificam aceste entitati n :


1. Ateroscleroza (ASC)
2.

boala coronariana (boala cardiaca ischemica, cardiopatia ischemica dureroasa si nedureroasa),


angor pectoris (de efort, stabil, agravat), infarctul miocardic acut (IMA)

3. Bolile vaselor periferice (arteriopatiile periferice si bolile venelor periferice)

2.Ateroscleroza sistemica:definitie,istorie naturala,complicatii frecvente


1 Ateroscleroza (ASC)
Notiunea de ateroscleroza este data de aspectul leziunilor vasculare cand se produce o alterare a
elasticitatii peretilor vasculari sau o scadere a lumenului vascular pna la infundarea totala a vasului prin
ateroame sau prin tromboza. Deasemeni peretii vaselor se pot cartona sau osifica.
Important este faptul ca ateroscleroza (ASC) este boala si de continut si de continator!

ASC debuteaza la 20-30 ani si se agraveaza progresiv Este constanta la 50 ani, dupa 70 ani, toti
oamenii au leziuni arteriale avansate.

ASC este un flagel social care atinge subiecti din ce n ce mai tineri.

ASC inseamna acumulare locala de lipide; gliceride complexe; snge; alte elemente (fibre
neelastice, depozite calciu).

Nu se stie daca ASC este o boala autonoma sau un mod de reactie ale peretului vascular la
diferite agresiuni.

La nivelul aortei coronare se pot identifica trei perioade :


1) Alterari de structura ale peretilor arteriali care exista n viata intrauterina si continua n copilarie.

2) O lunga perioada de latenta (ani-decenii) n care pot exista leziuni mergnd pna la scaderea calibrului
cu 50%.
3) Perioada simptomatica n care apar manifestari majore sau minore ale bolii coronariene.
Profilaxia ASC ar trebui sa inceapa la vrsta copilariei !
Complicatiile frecvente ale ASC sunt :
1.boala coronariana
2. accidentul vascular cerebral(acestea fiind si primele doua cauze de morbiditate ale populatiei.
3 .artrita aterosclerotica a membrelor inferioare cu risc de gangrena si amputatie

3.Factorii de risc ai aterosclerozei (factori modificabili si factori


nemodificabili)

acumularea factorilor de risc nseamna cresterea riscului de boala .


Factorii de risc sunt:
1. Boli de inima si vase ale ascendentilor (genetica)
2. Alimentatia excesiva
3. Consumul excesiv de glucide
4. Consumul excesiv de acizi grasi saturati
5. Hipercolesterolemia
6. Diabetul zaharat
7. Obezitatea
8. Acidul uric crescut in snge
9. Lipoproteinele serice crescute n snge
10. Consumul total de grasime
11. Consumul excesiv de energie
12. Grupul sanguin
13. Hematocritul crescut (vscozitate mare a sngelui)

14. Toleranta la glucide


15. Anomalii EKG
16. Ritmul cardiac crescut n repaus (tahicardia)
17. Tulburari de coagulare
18. Carenta de crom
19. Carenta de magneziu
20. Carenta de vanadiu
21. Climatul (schimbari bruste de climat, diferente mari de temperatura, vnt,
umiditate, presiune atmosferica)
22. Educatia (nivelul educational)
23. Profesiunea stresanta (responsabilitatea)
24. Stressul, suprasolicitarea psihoemotionala
25. Personalitatea (tipul cortical)
26. Sexul
27. Tutunul obiceiul fumatului
ASC este un fenomen sociobiologic complex, cu etiologie plurifactoriala care reprezinta o stare patologica
si nu o consecinta inevitabila a mbatrnirii. ASC este diferita de mbatrnire chiar daca sunt logic
asociate.
mbatrnirea este un fenomen complex la nivelul tuturor tesuturilor, o pierdere de program intern si o
dereglare a factorilor ce tin de informatii externe (educatie, cultura, comportament igienic, actiunea.
noxelor fizice, chimice, informationale).

4.Cardiopatia ischemica definitie, manifestari anatomice,


modificari fiziopatologice, factori de risc, forme clinice
BCI( INSUFICIENTA CORONARIANA) reprezinta un ansamblu de tulburari acute sau cronice datorate
stenozarii progresive a lumenului arterial prin ASC (ateroscleroza) avand drept consecinta incapacitatea
inimii care primeste sange insuficient, RESPECTIV APORT SCAZUT DE OXIGEN

Micsorarea lumenului poate fi:

Organica

Functionala(vasospasm)

BCI. face victime din ce n ce mai multe si din ce n ce mai tinere. Este cea mai gigantica epidemica ;
MORTALITATEA CARDIOVASCULARA ESTE PRIMA CAUZA DE MORTALITATE , fiind
responsabila de 40% din decese;
Este demonstrata existenta unui debut precoce al acestei afectiuni, ea nu mai este considerata consecinta
inevitabila a mbatrnirii .
Afecteaza grupe de vrsta din ce n ce mai tinere.
Exista o strnsa legatura ntre cardiopatia ischemica si gradul de dezvoltare economica a unei tari
Echilibrul dintre excese si restrictii poate da un viitor optimist
Entitati clinice:
Stopul cardiac primar
Angina de efort si angina spontana
IMA
Insuficienta cardiac
Aritmiile
Moartea subita
Factorii de risc in cardiopatia ischemica
1. Tensiunea arteriala (T. A. ) crescuta . TA crescuta ramne un factor de risc foarte important. Se va
urmari mentinerea unei TA la valori normale prin regim desodat si medicatie.
2. Fumatul. naintea oricarui atac coronarian, fumatul tripleaza riscul bolii coronariene.
3. Dieta si obiceiurile alimentare.
4. Stressul.
5. Sedentarismul.
7. Diabetul zaharat. De regula tulburari ale metabolismului hidratilor de carbon se
asociaza cu cele ale lipidelor, implicate cu rol activ in aterogeneza.
8. Antecedentele familiale - includ factorul ereditar, genetic

9. Vrsta si sexul; pana la 45 ani mai rar la femei

5.Angina de piept(angor pectoris):definitie, modificari


fiziopatologice,descrierea unei crize de angor
Definitie: o durere toracica violenta cu character constrictiv, dand bolnavului senzatia de strangulare,
sfasiere stare de anxietate si senzatia mortii.
Modificari fiziopatologice:

Inima este solicitata prin sist. Nervos simpatic care face o risipa de oxygen descarcand
adrenalina
Arterele coronare nu pot asigura o alimentatie normala cu oxygen. Practic apare ca un
strigat de foame de oxygen a miocardului.
Descrierea crizei:

Aparitia unei dureri precordiale ce poate iradia in gat, partea superioara a abdomenului,
bratul stang sau ambele brate. Durerea poate fi ca o simpla jena sau o durere atroce in
IMA.

6. Descrieti cateva forme clinice aparte ale angorului pectoris


Angor de novo este debutul bolii cu semne si simptome clasice de angor
Angor spontan cand durerea apare in repaus sau chiar noaptea iar crizele apar inopinat si
sporadic
Angor prinzmetal cand apare noaptea cu orar fix si intensitate crescuta si apar in plus
transpiratii, anxietate hipotensiune si tulburari de ritm
Angor agravat in care crizele sunt mai vechi de 3 luni si apar la eforturi din ce in ce mai
mici iar durerea nu raspunde la nitroglicerina si apar modificari ale EKG-ului.
Angor postinfarct cand apare la 2-3 luni dupa IMA. Si ar trebui regandit tratamentul
Angor intricat cu afectiuni digestive ca:ulcer gastro-duodenal, litiaza biliara, aerogastrie,
anemii, zona zozter etc.

7.Infarctul acut de miocard (accidentul coronarian acut)- definitie, forme


clinice,manifestari, evolutie
Infarctul acut de miocard reprezint necroza circumscris de cauz ischemic a unei zone de miocard,

aprut ca urmare a unei cderi brute a fluxului sangvin coronarian sau a unei creteri peste posibilitile
de aport ale necesarului miocardic de oxigen, urmat de
forma rea unei cicatrici fibroase n cazurile cu evoluie favorabil.
forme clinice:
transmural care intereseaz toat grosimea peretelui inimii;
intramural intereseaz o anumit zon n grosimea peretelui inimii;
subendocardic apare sub foia care tapeteaz intern inima;
subepicardic apare sub inveliul extern care mbrac muchiul
Clinic:
insuficiena miocardic cu afectarea funciei de pomp a inimii;
durere anginoas mare, transfixiant, nitrorezistenta.
Manifestari
manifestri hemodinamice scderea constant a funciei de pomp i, implicit, a debitului sangvin.
manifestri psiho-neuro-emoionale durere violent, anxietate, senzaia de moarte iminent.
EVOLUTIE:
IMEDIATA: de la primele minute-ore la primele 3-5 zile
SECUNDARA: din zilele 5-7 pana in sapt.3-6
LA DISTANTA: se refera la viitor

8.Prognosticul in infarctul acut de miocard:indexul de pronostic


coronarian
Prognosticul se refera la diagnosticul viitorului: al bolii i al bolnavului.
Avem astfel:
Prognostic imediat: in primele ore pana la 3-5 zile pot apare complicatii;pacientul este supravegheat
in unitatea spitaliceasca
Prognosticul indepartat si cel pentru restul vietii este favorabil doar daca se respecta cu strictete
regulile de igiena a vietii si alimentatiei, precum si controlul periodic si politica de influentare a

factorilor de risc
Prognosticul de reinsertie profesionala depinde de varsta pacientului

Indexul de prognostic coronarian depinde de urmtorii factori:


ereditatea cardiovascular: la un printe sau la ambii prini;
hipertensiunea arterial;
dislipidemia;
diabetul zaharat;
obezitatea;
poliglobulia;
fumatul;
scorul stimulrii psihologice excesive.
Patru din zece bolnavi mor: doi, nainte de spitalizare; doi, datorit complicaiilor i extensiunii
infarctului.

9.Portretul robot al omului cu mare risc de infarct miocardic


este un om n plin maturitate;
hipertensiv (TA mai mare de 160/90mmHg);
diabetic (sau cu diabet chimic);
mare fumtor;
valori crescute n snge de: colesterol, trigliceride, betalipoproteine;
se supraalimenteaz sistemic;
bea sistematic alcool (mai mult de 10 g/zi);
n familia acestuia se ntlnesc cazuri de boli de inim i vasculare la vrste medii, care au condus la
deces;
realizeaz o reacie inadecvat sau disproporionat n condiii stresante cotidiene, reacie exprimat prin
comportament prin:

logoree;
gestic excesiv;
grab excesiv;
verulen;
nemulumire generalizat;
activitate dezordonat;
au insactisfacii profesionale reale, fiind frnai n dezvoltarea i plasarea socioprofesional;
au insatisfacii deseori imaginare;
ocup poziie superioar pregtirii sau posibilitii lor de decizie;
au stimulare psihologic excesiv;
duc orice activitate banal la paroxism, inducnd o stare de agitaie anxiogen, nevrozant lor i celor
din jur.

10.Atitudinea in fata unui infarct miocardic


Cardiopatia ischemica creste riscul de infarct miocardic pentru ca n evolutia sa un anginos poate face
oricnd un infarct de miocard.
Un coronarian, cnd apare o durere toracica intensa are de parcurs urmatorii pasi :

I. ntrerupe efortul care a provocat durerea se aseaza sau se se culca.


Pune sub limba un comprimat de nitroglicerina sau aplica un puf de Nitromint spray
durerea trebuie sa dispara n 1-5 minute. Pacientii trebuie sa stie ca Nitroglicerina si medicatia
asemanatoare Nitroglicerinei dilata toate arterele din corp, inclusiv ale capului si de aceea
poate apare:
1. Senzatia de caldura la nivelul capului.
2. Ameteala trecatoare.
3. Greutate a capului.
4. Senzatie de caldura.
Daca durerea dispare, bolnavul poate ncepe sa-si reia activitatea.
Daca durerea nu a disparut mai ia o tableta de Nitroglicerina si sta asezat sau culcat
nca 10 minute.
Daca durerea nu dispare nici acum : se suna la Salvare trebuie nregistrat neaparat

EKG iar n timpul drumului catre spital se ia Nitroglicerina din cinci n cinci
minute.
5. Apare si anxietate mare si senzatia mortii iminente de aceea pacientul trebuie sedat.
n spital :
Repausul la pat este obligatoriu n primele.
Se pot realiza n aceste zile numai :
mobilizarea membrelor inferioare.
masaj usor.
toaleta la pat - pentru evitarea escarelor, evitarea constipatiei.
Oxigenoterapia - obligatorie initial.

analgezice si sedative
alimentatie lichida primele 2-5 zile, fara sare,hipocalorica,hipolipidica,nefermentescibila
mobilizare precoce

11.Recuperarea (reabilitarea)cardiacilor: definitie,metode de recuperare,


rezultate
Recuperarea sau reabilitarea cardiacilor a fost definit de ctre OMS drept un ansamblu de msuri ce au ca
obiectiv s redea sau s amelioreze capacitatea fizic i mental anterioar a pacienilor, permindu-le s
ocupe prin mijloace proprii un loc ct mai normal posibil n societate
Restantul funcional cardiac trebuie exploatat la maximum, lucru care se poate realiza prin programe de
recuperare fizic.
Cel mai frecvent, aceast metodologie s-a aplicat la cardiopatia ischemic cronic i infarctul miocardic
acut.
Sunt necesare cteva precizri importante:
n afar de recuperarea fizic se face i recuperare psihologic;
starea psihic a bolnavului este aceea care face diferena ntre bolnavi
sunt necesare i msuri educaionale:
pentru creterea complianei la tratament;
pentru profilaxia secundar a bolilor cardiovasculare.
- tehnicile de revascularizare miocardic (bypassul aortocoronarian i angioplastia transluminal

percutan) sunt msuri importante de recuperare.


- Astzi, chiar boli ca insuficiena cardiac i cardiomiopatia dilatativ sunt indicate pentru recuperarea
fizic.

Recuperarea fizica poate incepe in primele 24-48 ore de la debutul bolii si imediat dupa externare

Exista mai multe tipuri de recuperare fizica:


1. Program informativ: cu sfaturi medicale si prescrierea antrenamentului fara supraveghere
acasa
2. Program informativ: cu sfaturi ale recuperatorului pentru antrenamentul nesupravegheat
acasa
3. Program formal: cu sfaturi medicale si de recuperare, si program de antrenament
supravegheat fara monitorizare EKG
4. Program formal cu monitorizare EKG

Durata programului e de 8-12 saptamani

12.Metodologia generala de recuperare in patologia cardiovasculara


Recuperarea sau reabilitarea cardiacilor a fost definit de ctre OMS drept un ansamblu de msuri ce au ca
obiectiv s redea sau s amelioreze capacitatea fizic i mental anterioar a pacienilor, permindu-le s
ocupe prin mijloace proprii un loc ct mai normal posibil n societate.

Pe de o parte, inactivitatea fizic i intelectual poate duce la degradarea strii fizice i


intelectuale
Pe de alt parte, activitatea fizic este benefic dac este:
controlat, progresiv;
supravegheat;
difereniat, n funcie de gradul severitii bolii cardiace.
Restantul funcional cardiac trebuie exploatat la maximum, lucru care se poate realiza
prin programe de recuperare fizic.
Cel mai frecvent, aceast metodologie s-a aplicat la cardiopatia ischemic cronic i
infarctul miocardic acut.
Sunt necesare cteva precizri importante:

n afar de recuperarea fizic se face i recuperare psihologic;


starea psihic a bolnavului este aceea care face diferena ntre bolnavi
sunt necesare i msuri educaionale:
pentru creterea complianei la tratament;
pentru profilaxia secundar a bolilor cardiovasculare.
- tehnicile de revascularizare miocardic (bypassul aortocoronarian i angioplastia transluminal
percutan) sunt msuri importante de recuperare.
- Astzi, chiar boli ca insuficiena cardiac i cardiomiopatia dilatativ sunt indicate pentru recuperarea
fizic.

Recuperarea fizica poate incepe in primele 24-48 ore de la debutul bolii si imediat dupa externare

Exista mai multe tipuri de recuperare fizica:

Program informativ: cu sfaturi medicale si prescrierea antrenamentului fara


supraveghere acasa
Program informativ: cu sfaturi ale recuperatorului pentru antrenamentul
nesupravegheat acasa
Program formal: cu sfaturi medicale si de recuperare, si program de antrenament
supravegheat fara monitorizare EKG
Program formal cu monitorizare EKG
Durata programului e de 8-12 saptamani

13.Indicatiile recuperarii fizice in bolile cardiovasculare


Acestea sunt:
I. cardiopatia ischemica cronica:
1. infarctul miocardic acut.
2. by passul aorto-coronarian.
3. angioplastia coronariana.
4. angina pectorala stabila de efort.
5. ischemia miocardica silentioasa.
II. Starea post chirurgie valvulara pentru cardiopatia congenitala.
III. Cardiopatia hipertensiva.

IV. persoanele in varsta


V. Arteriopatii periferice n asociere cu fizioterapia
VI. Bolnavi cu tulburari ale circulatii venoase.

Este indicata nceperea recuperarii fizice si a programului educational n primele 24-48 ore
de la debutul bolii

programul de recuperare se ncepe imediat dupa nceputul perioadei de convalescenta

(externarea din spital) la maxim o saptamna de la externare. Este necesara o testare de efort a
pacientului inainte.
Echipa de recuperare are un rol esential pentru viitorul pacientului ; sunt necesare un loc pentru
antrenament,un echipament pentru recuperare fizica si un echipament medical minim pentru urgenta.
Exista mai multe feluri de programe de recuperare fizica :
1. Program informativ sfaturi acordate pacientului de catre medic si prescriere antrenamentului- fara
supravegherea acasa sau pe terenuri de sport si n cluburi.
2. Program informativ: sfaturi ale recuperatorului,antrenamentul nesupravegheat, acasa, sau ntr-un
serviciu de recuperare.
3. Program formal: Sfaturi ale medicului cardiolog si de recuperare, program supravegheat de antrenament
fizic fara monitorizarea EKG. Se aplica n cazul infarctului miocardic acut cu risc scazut si cu stare de
deconditionare fizica in special prin lipsa de antrenament.
4. Program formal cu monitorizare EKG.
Durata programului este de 8-12 saptamni.
Bolnavul iese din recuperare cnd s-a ajuns la o capacitate de efort maxim n raport cu deficitul functional
cardiac.

14.Adaptarea la efort a coronarianului


La bolnavul cardiac intervin aceleasi mecanisme de adaptare la efort ca si la individul sanatos nsa
cu imposibilitatea cresterii debitului coronarian peste un anumit nivel numit PRAG ANGINOS care e
cu att mai redus cu ct severitatea bolii e mai mare.

De multe ori nivelul efortului depus este sub limita pragului anginos real ca urmare a
lipsei de antrenament fizic.
n general exista o mare rezerva coronariana de debit n sensul posibilitatii de crestere

a debitului coronarian de efort fata de repaus la oamenii normali.(creste debitul coronarian n ml/min de
4 ori n efort fata de repaus

La pacientul coronarian exista insa obstructie sau stenoza si de aceea apare


ischemia miocardiaca
n situatia n care debitul coronarian de repaus n teritoriile stenozate nu reuseste sa fie
compensat apar dureri anginoase de repaus, tulburari de ritm cardiac, fenomene de
insuficienta cardiaca..
Factorii care influenteaza efortul sunt:
1) Circulatia colaterala coronariana. Aceasta este intalnita numai in obstructiile cronice neexistand in
ocluziile acute. Ea poate compensa alimentarea inimii.
2) Maldistributia debitului coronarian ,, fenomenul de furt coronarian.
Normal straturile subepicardice sunt mai bine irigate dect cele subendocardiace
n efort maldistributia se accentueaza datorita cresterii presiunii miocardiace pe de o parte si pe de
alta o mare parte a debitului coronarian este deviat catre teritoriile fara stenoza .
3) Spasmul coronarian

nainte de efort , spasmul poate sa fie declansat de frig, emotii, stress mental.
Rezerva coronariana de debit si asa scazuta prin stenoza e si mai scazuta prin spasm deci pragul
anginos va fi atins rapid, iar nivelul efortului scazut

15.Efectul repausului prelungit la pat


Repausul prelungit la pat are ca efect:

scaderea capacitatii de efort cu 20 -25% dupa trei saptamni.


pentru atingerea unei performante egale cu cea initiala sunt necesare inca 3 saptamani
Mecanismele scaderii capacitatii de efort :
1) hipovolemia _ scade volumul sanguin cu 600-800 ml si scade debitul cardiac.
2) scad reflexele vasomotorii ; deci pierderea tonusului venos al membrelor inferioare determina
sechestrarea la acest nivel n pozitie ortostatica a aproximativ 500 ml snge, deci scade si debitul sistolic
n ortostatism.
3) scad reflexele arteriale baroceptoare; deci ramne vasodilatatie n ortosatism producandu-se
hipotensiunea arteriala si scaderea tonusului muscular.
4) reducerea masei musculare determina scaderea fortei contractile n urma repausului la pat.

La nivelul cordului pentru a mentine debitul cardiac de repaus se va recurge la tahicardie.


Astfel,consumul maxim de oxigen (VO2 max) va fi atins la valori mai mici de efort.
Deci efectele repusului sunt:
hipotensiunea arteriala ortostatica
reducerea volumului sanguin
scade debitul cardiac
se produce decalcifierea osoasa
apare constipatie ceea ce este este similar cu manevra Valsalva (expir cu glota nchisa) .
psihologic apar sentimente de anxietate si deprimare.
Combaterea efectelor repausului prelungit se face prin:

1. Miscari n clinostatism
miscarile active si pasive ale musculaturii sunt foarte utile pentru tromboze , decalcifiere, tonus
psihic.Evita atrofia musculara si creste circulatia la acest nivel, dar capacitatea de efort
ramne redusa.

2. Miscarile n ortostatism prezerva capacitatea de efort -mai mult ortostatismul


dect miscarile musculare active prin prezervarea reflexelor vasomotorii si al
tonusului venos.
daca pacientii au fost tinuti n picioare zilnic de 2 ori cte 30 minute capacitatea de efort a fost
scazuta numai cu 7% (fata de 20-25%).
chiar la infarctele miocardiace grave este recomandat ca pacientii sa fie tinuti n fotoliu lnga pat de
doua ori/zi (aceasta manevra simpla poate nlatura din deconditionarea fizica).

16.Efectul antrenamentului fizic asupra capacitatii de efort si asupra


functiei cardiace
Antrenamentul fizic are urmatoarele efecte:

creste capacitatea de efort si creste consumul maxim de oxigen (VO2 max).


cu ct bolnavii erau mai sedentari nainte de producerea accidentului coronarian
acut - cu att beneficiul antrenamentului fizic este mai mare.

exista cazuri n care capacitatea de efort postantrenament o depaseste pe cea avuta


naintea declansarii bolii!

eforturile permise sunt izotonice si izometrice (eforturile izometrice sunt acceptate


dovedindu-se ca de fapt influenteaza functia ventricului stng si mai putin circulatia coronariana - deci nu
sunt riscante).

efortul, pentru a fi eficient, trebuie sa aiba o anume intensitate, durata, frecventa.


efectul principal al antrenamentului se exercita prin intermediul mecanismelor
periferice de adaptare.

se dezvolta circulatia coronariana


stimulul ischemic determina o vasodilatatie coronariana maxima care nu mai poate fi
influentata prin antrenament.
pacientul nu poate fi supus unui efort care ar precipita fenomenele de ischemie acuta.,
insuficienta de pompa a ventricului stng sau tulburarile de ritm care pot fi fatale
alte efecte - care au actiune asupra factorilor de risc ai cardiopatiei ischemice.: asupra
greutatii, asupra lipidelor scade cu 10-15% lipidemia totala, scad mai mult
trigliceridele, dar si colesterolul total (creste HDL colesterolul.care este
protector) , asupra hipertensiunii arteriale, asupra coagularii sanguine- asupra psihicului asupra
respiratiei scade travaliul respirator si contribuie la scaderea dispneei scade
mortalitatea generala a coronarianului cu 20-25%.

Efectul de antrenament apare la 8-12 saptamni.


Mentinerea efectului se relizeaza prin continuarea antrenamentului pe perioada

nedeterminata la nivelul de trei antrenamente/saptamna.

Efectul benefic al antrenamentului dispare dupa 3-10 saptamni de aceea trebuie

continuat ca un mod de viata (promovarea exercitiilor fizice a sportului).

17.Testarea de stress in orientarea recuperarii cardiacilor


Cresterea capacitatii de efort se traduce prin scaderea deficitului aerobic functional.
(DAF)

un efort aditional al antrenamentului fizic este influentarea sistemului nervos


vegetativ, realiznd o predominenta parasimpatica (PS), vagala ceea ce:

scade frecventa cardiaca repaus.


scade consumul maxim de oxigen (VO2 max) pentru fiecare nivel al efortului.
La cardiaci DAF # DAM ( deficitul anaerobic miocardiac.) insa ca urmare a
antrenamentului fizic, apare tendinta de egalizare a DAM si DAF dar niciodata nu scade
DAF sub DAM pentru ca aceasta reprezinta limita eficientei efortului fizic.
Cnd DAF insa e mult mai mare decat DAM sunt necesare :

antrenamentul fizic.
droguri antiischemice.
mijloace de revascularizare miocardiaca.
Cu ct ischemia miocardiaca e mai severa cu att pacientii au tendinta sa si restrnga
activitatea mai mult dect impune boala de frica! acest lucru e valabil si la insuficienta
cardiaca.

18.Recuperarea in infarctul acut de miocard (accidentul coronarian acut)


generalitati, fazele recuperarii
Intensitatea antrenamentului depinde FOARTE MULT si de severitatea bolii
coronoraniene.
Astfel se ine cont :
de performanta ventricului care depinde de masa miocardic necrozat;
de ischemia miocardiac restant;
de tulburrile de ritm secundare.
Antrenamentul este corespunztor pragului anginos, care reprezint limita maxim, peste
care capacitatea fizic nu poate fi crescut.
Mai conteaz i:

performanele ventricului drept n cazul infarctelor inferioare, n care se asociaz


frecvent i infarctul ventricului drept.
Tulburri de ritm sever n cursul efortului
Monitorizarea EKG
Medicaia cu beta blocante (propranolol, metoprolol, atenolol) care poate scdea
capacitatea de efort.
Exist 3 faze ale recuperare ale infarctului miocardic acut:
1) faza I este recuperarea intraspitaliceasc are ca scop autongrijirea, deplasarea fr ajutor.

2) faza a-II-a este recuperarea propriu-zis de la 3-12 sptmni si are ca scop s asigure bolnavului
capacitatea maxim de efort

3) faza a-III-a caredureaz toat viaa si are ca scop s prezerve capacitatea de efort obinut n faza a
II-a i, eventual, n continuare.

19.Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut treptele 1-4


Recuperarea n faza I cuprinde apte trepte cte trei zile pentru fiecare treapt.
frecvena cardiaca de repaus ( nu trebuie s depeasc 120 bti/ minut) i tensiunea arteriala
sistolica (s fie peste 90 mm Hg).
Treapta I ziua 1
micri pasive ale extremitilor n pat pedalare, rotaii n articulaia tibiotarsian (de cteva ori pe zi);
ridicare la 45 grade cu patul;
pacientul st n ezut n pat (ajutat la ridicare), cu picioarele atrnnd 10-15 minute;
se alimenteaz singur de dou ori pe zi;
la aceste micri, frecvena cardiac trebuie s nu depaeasc cu 10 frecvena cardiac iniial;
micrile de pedalare i rotaie n articulaia gleznei s fie efectuate din or n or, ct este treaz;
pentru nceptori ederea n fotoliu, lng pat, o dat sau de dou ori pe zi.
Treapta II zilele 3-4
este permis s fac tot ce a fcut n treapta anterioar, plus alte activiti caracteristice acestei etape;
pacientul culcat sau eznd execut micri active ale extremitilor,repetndu-le de 1015 ori/zi
st n fotoliu, lng pat, de 2-3 ori pe zi, timp de 15 30 min.;
i face singur toaleta n pat.
La sfritul treptei a II-a bolnavul este ridicat n ortostatism, urmrindu-se:
s nu apar scderea tensiunii arteriale;
frecvena cardiac s nu depeasc cu mai mult de 20 bti frecvena cardiac bazal.
- pacientul va fi transferat de la unitatea de terapie intensiv coronarian, n salon.
Treapta III (zilele 5-6)

- continu exerciiile fizice din treapta anterioar;


- st n fotoliu ct vrea;
- se deplaseaz n salon, n scaunul cu rotile.
Momentul important este: nceputul mersului n pas de plimbare, timp de 30 40 min. i napoi.
Treapta IV (zilele 7 8)
- activitile treptei a III-a, n plus:
- merge la baie, unde i efectueaz singur o toalet parial;
- se deplaseaz singur n salon, de 2 ori pe zi (i i ia singur pulsul);

- merge singur pe coridor 60 m, sub supraveghere, de 2 ori pe zi.

20.Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut treptele 5-7


Treapta V
ncepe din ziua a 9-a;
- exerciiile le efectueaz de 3 ori pe zi, pn la intensitatea de 3 MET;
- merge singur n salon i pe holul spitalului;
- distana de mers crete la 200 250 metri, de 2 ori pe zi, supravegheat;
- la sfritul treptei i este permis s fac du.
Treapta VI
- realizeaz toate activitile anterioare i, n plus, i este permis s coboare singur un etaj (urc cu liftul i
coboar singur un etaj compus din 10-12 trepte);
- distana de mers crete la 400 m, supravegheat;
- parcurge aceast distan de 2 ori pe zi;
- este instruit asupra activitii fizice pe care urmeaz s o desfoare la domiciliu.
Treapta VII
- desfoar toate activitile din treptele anterioare i, n plus, urc i coboar singur 1-2 etaje;
- parcurge 500 m, de 2 ori pe zi;
- la sfritul treptei este supus unui test de efort low level preexternare pentru a vedea dac
pacientul va fi ncadrat n clasa cu risc crescut sau sczut.

Testul se va efectua pe cicloergometru sau pe covor rulant.Va fi de nivel sczut nu se va


depi 70% din frecvena maximal cardiac teoretic.
Frecvena maximal nu trebuie s depeasc 140 bti/min.

21.Particularitati ale recuperarii in infarctul miocardic acut peste 65 ani


Recuperarea e special din trei motive, si anume:
capacitatea de efort e sczut din cauza bolii cardiace
boala coronarian este mai sever si cu mai multe complicaii;
efectele negative ale repausului sunt mai mari la vrstnici.
Pe de o parte scderea capacitii de efort este fiziologic la varstnici, iar VO2 maxim scade cu 0,5 ml
O2/kg ceea ce duce la scaderea forei de contracie a inimii.
Pe de alta parte aceti bolnavi, nu se afl la primul accident coronarian, de aceea, fenomenele de
insuficien ventricular stng (IVS) sunt frecvente inclusiv edemul pulmonar acut.
Apoi tulburrile de ritm sunt frecvente,deasemeni tulburrile de conducere intracardiaca iar ischemia
miocardic restant e mai sever;
mortalitatea prin infarctul miocardic acut la peste 70 ani este dubl fa de pacientul sub 60 ani. Iar in
ceea ce priveste repausul prelungit la pat are consecine mai severe deoarece scade mai mult capacitatea
de efort; apare rapid demineralizarea osoas; scderea mobilitii articulare e mai accentuat;crete riscul
complicaiilor;constipaia este constant ntlnit si depresia e mai sever.
La acesti pacienti riscurile efortului sunt mai mari, putnd pune n pericol viaa bolnavului de aceea
vrstnicii necesit reabilitatea fizic mai mult dect bolnavii tineri.
Recuperarea propriu-zisa cuprinde:
-recuperarea din faza I cu toate treptele, dar acestea vor fi parcurse mai lent n 14 21 zile.
- faza a II-a se bazeaz pe mers, care permite obinerea unui efect de antrenament.
mersul pe covorul rulant cu controlul pulsului;
mers n pas de plimbare, supravegheat sau nu;
se pune accent pe exerciii fizice de flexibilitate;
perioadele de antrenamente vor fi mai scurte de numai 2-3 minute;
pauzele mai lungi de 3-4 minute;
nclzirea i revenirea vor fi mai lente 10-15 minute;

aceste recomandri permit antrenamentul fr apariia senzaiei de oboseal i alte complicaii;

22.Recuperarea pacientului cu IMA in faza de postexternare (tranzitia


intre faza I si II)
Pacientul este externat dup aproximativ dou sptmni de la debutul infarctului miocardic acut, dac
aceasta nu este complicat. Urmeaz o sptmn n care bolnavul este la domiciliu, dar nu a fost nc
inclus ntr-un program organizat de reabilitare. Aceast perioad aparine tot fazei I a reabilitrii dar este
totui este diferit, ntruct bolnavul nu este supravegheat si necesit autocontrol i control din partea
familiei care trebuie instruit.
n aceast perioad se efectueaz 3 tipuri de activiti:
1. Continuarea exerciiilor fizice pe care bolnavul le-a efectuat n spital de 2 ori/zi, cte 15-20
minute.
- important este s se urmreasc ca frecvena cardiac s nu depeasc 20 peste frecvena cardiac de
repaus.
2. Prestaii casnice, gospodreti care s nu depeasc consumul energetic de 2-4 MET;
un bolnav care a avut test de efort negativ la externare poate desfura activiti casnice fr probleme;
Aceste activitatisunt utile pentru psihicul bolnavului, dar i pentru meninerea efectului de antrenament
fizic obinut n timpul spitalizrii;
nu este permis ridicarea de greuti, efortul izometric fiind contraindicat n aceast faz recuperatorie;
este permis numai ridicarea i transportarea a 1-2 kg (cumprturi);
sunt permise urmtoarele activiti: curenia cu aspiratorul, activitatea la buctrie, splat cu maina de
splat.
ntre activiti, este indicat ca pacientul s se odihneasc n fotoliu.
somnul de noapte este obligatoriu, s dureze 8 ore chiar cu somnifere!
odihn diurn la pat cel puin 10 ore/zi;
n plus, pentru aceast perioad este permis mersul nesupravegheat n afara locuinei, dar cu condiia s
nu existe intemperii atmosferice sau o temperatur sub 00C.
mersul este permis de 2 ori/zi 15-30 minute n pas de plimbare sub controlul frecvenei cardiace i al
scalei autoperceperii efortului.

23.

Programul individualizat de antrenament al pacientului cu IMA in


faza a II-a de recuperare

Reprezint recuperarea propriu-zis sau faza de convalescen.


se desfoar ntre sptmna 4 12 postinfarct miocardic acut sau ntre momentul externrii i cel al
relurii activitii obinuite, inclusiv profesionale.
prima sptmn de la ntoarcerea la domiciliu este considerat aparinnd fazei I sau tranziiei la faza a
II-a.
faza a II-a de recuperare este perioada cea mai important; scopul su este s redea pacientului maximum
posibil din capacitatea sa fizic
Programul de antrenament cuprinde:
nclzirea care pregateste musculatura membrelor inferioare si superioare si aparatul cardiovascular
pentru efort.
-frecventa cardiaca nu trebuie sa dep cu mai mult de 20 frecventa cardiaca de baza
-FC nu trebuie sa dep 100-110 bpm

Antrenamentul propriu-zis:-efortul este dependent de anduranta iar intensitatea efortului


este dependenta de varsta, starea fct a aparatului cardio-vasc, activitatea fizica anterioara a
bolnavului.
Racirea:-exercitiile sunt diferite sau nu de cele din perioada de incalzire
-este perioada in care aparatul cardiovasc revine treptat la starea de repaus.

Intensitatea antrenamentului Se consider c este necesar s se presteze un effort fizic de 70% din
capacitatea maxim de efort a individului (VO2), valoare care corespunde aproximativ pragului anaerob
care nu trebuie s fie depit
intensitatea se apreciaz practic prin frecvena cardiac a efortului.
Durata antrenamentului iniial este de 5-10 minute apoi se crete progresiv n funcie de tolerana
bolnavului pn la 30 minute. La pacienii care sunt bine antrenai, dup terminarea antrenamentului
propriu-zis, se pot aduga jocuri recreative, la o frecven cardiac sub cea atins n timpul
antrenamentului.
Frecvena antrenamentului
antrenamentul trebuie s fie repetat de cteva ori/sptmn (3-4 edine/sptmn, desprite de o zi
liber.)
creterea numrului de antrenamente peste aceast valoare nu este benefic, dar creterea disconfortului

muscular al pacientului este o regul;


n ziua liber este bine, totui, ca pacientul s fac exerciii uoare de gimnastic, activiti gospodreti,
s mearg pe jos;

24.Parametrii de urmarire al antrenamentului pacientului cu IMA in faza


a II-a de recuperare
Se urmaresc:

frecvena cardiac de antrenament s nu depeasc, dar nici s fie mult inferioar


frecvenei cardiace prestabilite.
scala de autopercepere a intensitii efortului (scala este mprit n 20 de grade de
percepere a efortului). Aceasta va fi parcursa pana la treapta 12-14 caracteristica unui
efort oarecum greu.Peste aceasta limita efortul e daunator desfasurandu-se in anaerobioza
tensiunea arteriala care va controla scaderea debitului cardiac

25.Caracteristicile antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a


II-a de recuperare
Intensitatea antrenamentului
se consider c este necesar s se presteze un effort fizic de 70% din capacitatea maxim de efort a
individului (VO2), valoare care corespunde aproximativ pragului anaerob (care nu trebuie s fie depit
n cursul antrenametului fizic).
intensitatea se apreciaz practic prin frecvena cardiac a efortului.
Durata antrenamentului iniial este de 5-10 minute, se crete progresiv n funcie de tolerana bolnavului
pn la 30 minute.
La pacienii care sunt bine antrenai, dup terminarea antrenamentului propriu-zis, se pot aduga jocuri
recreative, la o frecven cardiac sub cea atins n timpul antrenamentului.
Frecvena antrenamentului
antrenamentul trebuie s fie repetat de cteva ori/sptmn (3-4 edine/sptmn, desprite de o zi
liber.)

creterea numrului de antrenamente peste aceast valoare nu este benefic, dar creterea disconfortului
muscular al pacientului este o regul;
n ziua liber este bine, totui, ca pacientul s fac exerciii uoare de gimnastic,
activiti gospodreti, s mearg pe jos;
Exist dou variante metodologice de antrenament:
antrenamentul continuu;
antrenamentul cu intervale.
Antrenamentul continuu este mai eficient deoarece oprirea antrenamentului face ca, la reluarea lui,
mecanismele periferice de adaptare la efort s nu mai fie puse rapid n funcie ceea ce duce la creterea
riscului de apariie a complicatiilor cum ar fi; angor, dispnee, tulburri de ritm cardiac.
Un interval de odihn de 1-2 minute nu face s dispar mecanismele periferice de adaptare la efort, care
pot s fie repuse rapid n funciune insa la 3 minute, se produc cele de mai sus. Pauzele scurte sunt insa
benefice deorece scad oboseala muscular si cresc aderena bolnavului la antrenament precum si teama
bolnavului de complicaii.
antrenamentul continuu obosete bolnavul, att muscular, ct i psihic, prin monotonie.

26.Metodologia antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a IIa de recuperare


Exista doua metode de antrenament:
-antrenamentul continuu
-antrenamentul cu intervale.
Antrenamentul continuu este mai eficient:
-odata atinsa starea de stedy-state, aceasta trebuie ment pe parcursul intregului antrenament.
-oprirea antrenamentului face ca, la reluarea lui mec periferice de adaptare la efort sa nu mai fie puse rapid
in fct, ceea ce repr o solicitare suplimentara a cordului.
-interval de odihna de 1-2 minute nu face sa dispara mecanismele periferice de adaptare la efort, care pot
sa fie repuse rapid in fct.
-antrenamentul continuu oboseste bolnavul, atat muscular cat si psihic prin monotonie.

27.Tipuri de efort in antrenamentul fizic al pacientului cu IMA in faza a


II-a de recuperare
Tipurile de efort sunt:

efortul izotonic in perioada de incalzire si racire


efortul izometric dar este periculos provocand tulburri de ritm cardiac i fenomene
de insuficien ventricular stng; vor fi evitate ridicarea de greutati sau impingerea de
obiecte.
efortul izotonic n timpul antrenamentului fizic (antrenament propriu-zis) poate fi
obinut cu ajutorul:
- cicloergometrului;
- covorului rulant;
- aparatului de vslit;
- cicloergometrului de brae.

Progresiv in partea a doua de recup se poate folosi si efortul izometric, sub forma ridicarii de greutati.

28.Descrieti metodologia de realizare a efortului la bicicleta ergometrica


si aparatul de vaslit
Bicicleta ergometrica aduce avantajul interesarii unui mare numar de grupe musculare. Aceste grupe
musculare apartin nsa,aproape n totalitate membrelor inferioare desi intr-o mai mica masura, este
interesata musculatura torsului sau chiar musculatura membrelor superioare( deoarece bolnavul n timpul
antrenamentului,strnge ghidonul bicicletei). Trebuie avut grija nsa ca aceasta strangere a ghidonului
sa nu fie excesiva deoarece n acest caz se adauga un efort izometric.
Frecventa cardiaca, tensiunea arteriala se controleaza n timpul lucrului la cicloergometru
si este de multe ori necesara si nregistrarea electrocardiogramei.

Intensitatea antrenamentului poate fi usor reglata, prin variatia ncarcaturii , aceasta


putnd fi adaptata prin paliere mici de efort(din 5 n 5 W).
Viteza de pedalare variaza, dar de obicei ea va fi de minimum 45 turatii sau, mai bine, de

60 de turatii/min.
Dezavantaje:

In afectiuni osteo-articulare, destul de frecvente ntlnite, mai ales la vrstnici (cu


precadere gonartroze).
In ateroscleroza periferica concomitenta, ceea ce poate duce la aparitia precoce a
claudicatiei intermitente, nainte de atingerea frecventei tinta
monotonia antrenamentului
pe parcursul unui program de antrenament de 30-45 min., sunt incluse 2 sau 3 reprize a 4 min. pe
cicloergometru, restul antrenamentului fiind efectuat prin alte mijloace.
Aparatul de vslit.
Are avantajul de a interesa n efort ntreaga musculatura a corpului, inclusiv musculatura membrelor
superioare. Efortul izometric este neglijabil, aproape intreg efortul prestat fiind de tip izotonic (cel de care
avem nevoie!).

Frecventa cardiaca e greu de supravegheat, monitorizarea EKG e imposibila, de aceea


introducerea acestui tip de antrenament se face mai trziu dupa 1 -2 saptamni de la
introducerea fazei a II-a.

Se include ,de regula, o perioada de 4 minute de antrenament cu acest aparat,restul


antrenamentului fiind rezervat altor tipuri de efort.

Importanta acestui aparat creste spre sfrsitul fazei a II-a sau in faza a III-a, atunci cnd
bolnavul continua sa presteze efort, n cadru institutionalizat sau n cadrul unui club al
coronarienilor. (este bine si daca poate sa-si achizitioneze aparatul acasa) .

29.Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul covorului


rulant si a cicloergometrului de brate
Covorul rulant.

Reprezinta nu numai un mijloc de testare de efort, ci si un bun mijloc de antrenament,


fiind echivalentul mersului cu viteza variabila.
Avantaje:

nu necesita nici o pregatire speciala, indiferent de vrsta si de pregatirea fizica anterioara.


antreneaza, practic majoritateagrupelor musculare (mai putin a membrelor superioare) n

efortul fizic.

Intensitatea efortului este reglata in functe de viteza de mers si de nclinarea covorului


rulant inct, ca si in cazul bicicletei ergometrice, efortul poate fi crescut progresiv si n
trepte mici.

creeaza conditii similare cu cele ale bolnavului care umbla nesupravegheat, n afara
institutiei de recuperare
se folosesc una sau 2 perioade de 4 minute de efort prestat pe covorul rulant
. Ca un echivalent al covorului rulant reamintim mersul, ca forma de antrenament, cu
viteza si pe distante progresiv crescnde.
Mersul poate fi programatic, n sensul ca bolnavul merge special pentru a se
antrena, sau poate constitui o alternativa de utilizat in cursul activitatilor zilnice prestate
de bolnavi. Importanta lui a crescut, desi, si n cursul mersului, chiar n pas alert,
frecventa cardiaca nu atinge dect intre 60-70% din frecventa maximala realizata la testul
de efort.
Cicloergometrul de brate

Principiile de functionare si de antrenament sunt aceleasi cu ale cicloergometrului pentru

membrele inferioare.

Trebuie tinut cont de faptul ca, pentru fiecare nivel de efort, frecventa cardiaca va fi mai
ridicata dect n cazul efortului depus cu membrele inferioare. De aceea, antrenamentul
se va desfasura la un wattaj redus fata de cicloergometrul clasic. Se va avea n vedere
obtinerea aceleiasi frecvente cardiace tinta (de antrenament), stabilita n urma testului de
efort maximal limitat de simptome. El devine indispensabil pentru subiectii la care, n
cursul activitatii profesionale, domina efortul cu membrele superioare.

n cursul unei sedinte de antrenament se va efectua o singura perioada de 4 minute de efort cu membrele
superioare, n rest folosindu-se celelalte mijloace de antrenament.

30.Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul exercitiilor


de gimnastica si a mersului rapid si joggingului

Exercitiile de gimnastica sunt de mult folosite n faza I-a a reabilitarii ca si n faza a II-a,
n perioada de ncalzire si de racire.
Exercitiile fizice pot fi folosite si pentru antrenamentul propriuzis, desi frecventa cardiaca
n cursul acestora nu depaseste, de regula, 120/min.( corespunznd la 60% din frecventa
cardiaca maximala teoretica) dar totusi se obtine efectul de antrenament mai ales la
indivizii peste 50 ani.

n acest caz,exercitiile sunt de durata mai lunga si mai usor viguroase.


Clasificarea tipurilor de exercitii de gimnastica :
1 exercitii de respiratie,
2 exercitii pentru forta si rezistenta musculara,
3 exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii articulare si a supletei musculare,
4 exercitii de relaxare,

5exerc. izometrice
Mersul rapid si joggingul.
Sunt dovedite ca utile n cresterea capacitatii de efort .

Mersul rapid si joggingul sunt folosite numai n faza a III-a a recuperarii

deoarece solicitarea aparatului cardiovascular este relativ mare si posibilitatile de


supraveghere, n cursul acestora, reduse.
In centre de recuperare, exista posibilitatea aplicarii acestui tip de antrenament.

n cursul alergarii frecventa cardiaca este urmarita de catre bolnav, care se


autocontroleaza pentru a nu depasi frecventa de antrenament sau prin telemetrie (la
distanta).
Acestea sunt insa mai putin indicate la subiectii n vrsta, deoarece pot provoca dispnee,
deasemeni solicita intens musculatura si sunt dificil de efectuat pentru bolnavii cu
probleme osteo-musculare asa cum este frecvent cazul subiectilor vrstnici.

31.Descrieti metodologia de realizare a efortului prin efort fizic in apa si


prin inot
Efortul fizic efectuat n apa si notul.

notul necesita, ndeosebi la persoanele neexperimentate, un mare consum de energie,

care depaseste 7 METs.

Se nregistreaza, de asemenea, frecvente cardiace apropiat maximale, sau care depasesc


semnificativ frecventa tinta de antrenament.
n schimb, efectuarea unor exercitii simple n apa, sau mersul prin apa poate avea
avantajele asupra altor exercitii fizice, deoarece, n cursul acestora, este favorizata
ntoarcerea venoasa, iar consumul de energie nu depaseste pe cel permis bolnavilor
coronarieni.
n plus, pentru bolnavii cu probleme osteo-musculare, deplasarea prin apa este mult mai
facila fata de celelalte tipuri de efort utilizate.

Se urmareste frecventa cardiaca a pacientului aflat n apa prin metode telemetrice.

32.Descrieti metodologia de realizare a efortului prin exercitii izometrice


Efortul izometric. Este ultimul dintre tipurile de efort utilizate n antrenamentul fizic.

se realizeaza n principal, si exclusiv, prin ridicarea de greutati sau exercitii fizice


efectuate cu greutati.
Greutatile vor fi initial de 1-2 kg., iar ulterior de 3-4 kg..
Utilizarea lor este nepericuloasa mai ales daca se aplica n a doua parte a fazei a II-a a
recuperarii post infarct miocardic. Frecventa cardiaca nu creste excesiv n cursul folosirii
greutatilor, iar pragul ischemic nu este de regula atins deoarece, prin cresterea
rezistentelor periferice creste si debitul coronarian, secundar cresterii presiunii
intraaortice.

Cnd exista mai multe posibilitati de antrenament se vor efectua 6 perioade de antrenament de cte 4
minute fiecare deci 24 minute cu cte 2 minute pauza intre ele, deci10 minute de pauza.
exemplu :
un covor rulant
un cicloergometru
un aparat de vslit
un cicloergometru de brate
un covor rulant
un cicloergometru
O varianta de efort izometric combinat cu efort izotonic o reprezinta mersul purtnd
greutati de 2-4 kg, n fiecare dintre mini. n acest caz, purtarea de greutati antreneaza pe
de o parte bolnavii pentru efortul izometric ulterior, iar pe de alta parte face ca frecventa
cardiaca n timpul mersului sa fie mai ridicata nct si un mers n pas vioi sau rapid
permite atingerea frecventei cardiace de antrenament.
Insa mersul rapid, cu sau fara purtare de greutati, eventual joggingul, va fi efectuat separat
si suplimentar, ntr-o alta perioada a zilei.
La sfrsitul fazei a-II-a a recuperarii pot fi introduse jocuri recreative. Jocurile se pot desfasura, ca
succesiune, imediat dupa antrenamentul propriu-zis, dupa o pauza.

33.Intocmiti un program de antrenament practic pentru un pacient post

IMA aflat in faza a II-a de recuperare


Program de gimnastica la sala care cuprinde:
Incalzirea : efort minim 5-10 min
Gimnastica terapeutica: efort intens 30 min
Descresterea activitatii: efort in scadere 5-10 min
Relaxare: efort minim
1. Incalzirea

Exercitii de gimnastica respiratorie.


-Din pozitia sezand:
se inspira pe nas 3 sec. si se expira pe gura 5-6 sec ;
-Din pozitia sezind:
Flexia trunchiului cu membrele superioare incrucisate pe abdomen, inspiratie, revenirea
din flexie concomitent cu abductia membrele superioare, expiratie (5 repetri);
Cu mainile sprijinite pe genunchi, expiratie impusa, apoi inspiratie concomitent cu flexia
membrului superior stang, expiratie concomitent cu extensia membrului superior stang;
acelai exercitiu cu membrul superior drept (5 repetari pentru fiecare membru);
jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea fasaitului
frunzelor (sss) sau a vantului.
2. Gimnastica terapeutica
Numarul de repetari va creste treptat in functie de toleranta;
-Din ortostatism cu picioarele departate:
Mainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi; [4-6 repetari]
Membrele superioare in flexie maxima, extensii ale bratelor; [4-6 repetari]
Mainile prinse la spate, aplecarea trunchiului la orizontala, privirea inainte.[3-5 repetari]
-Din sezand pe gymball:
Mainile pe solduri, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului;[ 4-10 repetari]
Extensia gambei cu rezistenta.[4-6 repetari]
-Din decubit dorsal:
Inclinarea capului spre stanga si spre dreapta pana cand urechea atinge umarul; [3-5
repetari]
Ducerea barbiei in piept, revenire; [3-5 repetari]
Flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazin[4- 6 repetari]
Membrele superioare abduse, ridicarea ambelor membre inferioare la verticala cu
genunchii in extensie[4-6 repetari]

Mainile la ceafa, picioarele fixate, ridicarea trunchiului la verticala (abdomene ) [3-5


repetari]
-Din decubit lateral:
Flexia i extensia ambilor genunchi [4-10 repetari]
Abductia si adductia membrului inferior liber (controlateral), repetarea exercitiului cu
celalalt membru. [3-5 repetari]
-Din patrupedie:
Flexia si extensia coatelor[4-6 repetari]
3. Efort in scadere
Bicicleta ergonomica: pedalare 5 10 minute;
4. Relaxare:Timp de 5 minute
1. Scuturarea membrelor;
2. Plimbare lenta cu balansarea membrelor superioare, pe inspir si expir.

34.Descrieti metodologia de antrenament in faza a IIa de recuperare post


IMA prin efort fizic moderat
Chiar si bolnavii neantrenati, care depun la domiciliu o activitate fizica moderata, prezinta la 3-11 sapt
dupa infractul miocardic acut o crestere a cap de efort cu 2-3 MET fata de TE preexternare
-Antrenamentul prin mers si exerc. fizice creste cap efortului cu 3-4 METs(mers lejer cu 3-4 km pe ora)
-Beneficiul este mai mare la mersul in pas vioi cu 6-8 km/h in acest caz frecventa cardiaca este 70% din
frecventa cardiaca maxima.
-Si bolnavii care nu pot participa la un program instituit prin spitalizare sau ambulator pot beneficia de
antrenament cu efort fizic moderat.
-Factorii de risc ai bolii coronariene sunt influentati si de efortul moderat, dar si prin antrenament intens
recuperarea e mai rapida ca si reintoarcerea la activitatea profesionala.

35.Probleme speciale ale recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA


(postaccident coronarian acut):bolnavii varstnici

Recuperarea e special din trei motive, si anume:


capacitatea de efort e sczut din cauza bolii cardiace
boala coronarian este mai sever si cu mai multe complicaii;
efectele negative ale repausului sunt mai mari la vrstnici.
Pe de o parte scderea capacitii de efort este fiziologic la varstnici, iar VO2 maxim scade cu 0,5 ml
O2/kg ceea ce duce la scaderea forei de contracie a inimii.
Pe de alta parte aceti bolnavi, nu se afl la primul accident coronarian, de aceea, fenomenele de
insuficien ventricular stng (IVS) sunt frecvente inclusiv edemul pulmonar acut.
Apoi tulburrile de ritm sunt frecvente,deasemeni tulburrile de conducere intracardiaca iar ischemia
miocardic restant e mai sever;
mortalitatea prin infarctul miocardic acut la peste 70 ani este dubl fa de pacientul sub 60 ani. Iar in
ceea ce priveste repausul prelungit la pat are consecine mai severe deoarece scade mai mult capacitatea
de efort; apare rapid demineralizarea osoas; scderea mobilitii articulare e mai accentuat;crete riscul
complicaiilor;constipaia este constant ntlnit si depresia e mai sever.
La acesti pacienti riscurile efortului sunt mai mari, putnd pune n pericol viaa bolnavului de aceea
vrstnicii necesit reabilitatea fizic mai mult dect bolnavii tineri.
Recuperarea propriu-zisa cuprinde:
-recuperarea din faza I cu toate treptele, dar acestea vor fi parcurse mai lent n 14 21 zile.
- faza a II-a se bazeaz pe mers, care permite obinerea unui efect de antrenament.
mersul pe covorul rulant cu controlul pulsului;
mers n pas de plimbare, supravegheat sau nu;
se pune accent pe exerciii fizice de flexibilitate;
perioadele de antrenamente vor fi mai scurte de numai 2-3 minute;
pauzele mai lungi de 3-4 minute;
nclzirea i revenirea vor fi mai lente 10-15 minute;
aceste recomandri permit antrenamentul fr apariia senzaiei de oboseal i alte complicaii;

36.Aspecte ale recuperarii recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA

(postaccident coronarian acut)la bolnavii cu diabet zaharat


nclzirea s dureze 2 pn la 10 minute;
intensitatea efortului trebuie s fie la nivelul de 50 60% din valoarea efortului fizic maximal la
cicloergometru (ghidat de puls);
dup terminarea efortului se scade progresiv intensitatea acestuia timp de 10 minute, pentru a facilita o
recuperare treptat;
antrenamentul se efectueaz zilnic timp de 20 40 minute, de 5 6 ori/sptmn;
este bine ca edina de antrenament fizic s se desfoare la aceeai or, pentru a crea un nou nivel al
reglrii vasomotorii i metabolice;
rezultatele se obin n 16 21 sptmni de antrenament.
Antrenamentul fizic, n general:
nu se face pe durata afeciunilor acute de alt natur dect cardiac
cnd afeciunea s-a rezolvat, antrenamentul va fi reluat de la un nivel al efortului mai redus dect cel
notat n timpul ntreruperii antrenamentului;
n cazul edinelor de antrenament n aer liber trebuie s in cont de factorii climatici cnd
temperatura este sub 00C sau cnd este vnt nu se fac antrenamente;
cnd temperatura aerului este peste 240C, crete frecvena cardiac n mod fiziologic i de aceea se
impune scderea intensitii antrenamentului
naintea antrenamentului nu se consum coca-cola, cafea, alcool;
la sfritul antrenamentului nu se fac duuri sau bi fierbini, ci un du cldu, dar nu imediat dup
oprirea antrenamentului, ci la 15 30 minute;
intensitatea efortului se menine aceeai pe parcursul a 23 edine; ulterior, creterea efortului se va face
n trepte mici
In faza a II -a a recuperrii, dac totul a decurs fr evenimente, nu mai este necesar o nou testare de
efort.
la sfritul fazei se face testul maximal limitat de simptome: n funcie de rezultatele obinute se
stabilete capacittea de efort a bolnavului, se face inclusiv expertizarea capacitii de munc.
pentru acei bolnavi care fac recuperare la domiciliu este important s se prezinte o dat pe lun ntrun centru de recuperare, pentru cel puin o edin.
este util i obligatorie testarea de efort periodic.

37.Criteriile de terminare ale fazei a II-a de recuperare post IMA


Faza a-2-a se considera incheiata cand:
1. pacientul este capabil s depun un efort de 7METs si necesit doar un antrenament fizic de meninere
a capacitii de efort.
Terminarea fazei a 2-a depinde si de nivelul activitii fizice pe care bolnavul urmeaz s o desfoare n
activitatea cotidian daca va merge la slujba sau se va pensiona.
Recuperarea poate dura mai puin la bolnavii cu profesiuni sedentare, dar dureaz 8 12 sptmni la
bolnavii cu munc fizic grea.
Deasemeni depinde de Diferena dintre deficitul aerobic funcional si deficitul aerobic miocardic.
- se urmrete ca aceast diferen s fie ct mai mic deficitul aerobic funcional e ntotdeauna mai
mare dect deficitul aerobic miocardic;
- cnd deficitul aerobic funcional = deficitul aerobic miocardic faza e considerat terminat;
- deficitul aerobic funcional se determin printr-un test de effort maximal, limitat de simptome!
- capacitatea de efort n faza a II-a a recuperrii poate fi crescut cu 20 30% (limite maxime: 10 40%),
dar depinde de nivelul activitii fizice anterioare
- la pacientul cu insuficien ventricular stng creterea capacitii de efort e posibil cu
aproximativ 10%.
- la vrsta de peste 60 ani capacitatea de efort crete cu aproximativ 10%.
- beneficiul creterii capacitii de efort: crete calitatea vieii,are beneficii psihologice de reintegrare n
viaa social i profesional precum si dispariia fricii bolnavului; de fapt, acesta este cel mai important
rezultat al antrenamentului fizic.

38.Faza a III-a de recuperare postIMA


Este faza de meninere a recuperrii fizice.

Faza a III-a urmeaz imediat fazei a II-a i ncepe la 8-12 sptmni de la debutul
infarctului miocardic acut.
Este un moment n care capacitatea de efort a atins 7 METs, iar consumul energetic este

suficient de mare pentru a asigura bolnavului o via activ.


Pacientul se poate reintegra profesional acum (numai cei care au atins 7 METs).
Exist pacieni la care capacitatea de efort nu poate fi crescut la 7 MET, din cauze
obiective.

La aceti pacieni creterea capacitii de efort se face lent i progresiv n 6-12 luni.

Recomadri practice:
- pentru nc 4-6 sptmni se practic recuperea din faza a II-a (chiar dac au fost depite cele 8 12
sptmni).
- recuperarea se desfoar n centre de recuperare, la un nivel de 2-3 edine/sptmn sau la domiciliu,
unde efortul va fi nestandardizat i nesupravegheat;

antrenamentul trebuie s se desfoare minim de dou, chiar de trei ori pe sptmn;


durata edinei de antrenament este de o or i, cu jocurile recreative de la sfritul
edinei, se ajunge la 1,5 2 ore;

n perioada de nclzire se fac exerciii de gimnastic, cicloergometru de nclzire, iar


frecvena cardiac trebuie s fie de 100 110 bti/minut;
antrenamentul propriu-zis se face la fel cu cel din faza a II-a;
la terminarea antrenamentului se acord 5 minute de revenire i 5-10 minute de odihn;
- pacientul trebuie s fac gimnastic zilnic, timp de 1015 minute
- pacientul trebuie s mearg la slujb i s vin pe jos sau cu bicicleta, iar dac starea
atmosferei permite, s parcurg zilnic 6 -7 km cu bicicleta sau 5-6 km pe jos sau mcar s
parcheze maina
la o distan de civa km de locul de interes, distan pe care trebuie s o parcurg pe jos;
- o alt variant dup mas, este plimbarea ntr-un ritm de 56 km/or pentru meninerea
efectului de antrenament;
- faza a III-a de recuperare postinfarct miocardic acut se prelungete pe perioad
nedefinit, practic, toat viaa!

- sporturile de agrement sunt indicate, fr atitudini excesive ns!


nataia; ciclismul; patinajul; schiul nordic; mersul vslit.
Sporturi contraindicate: alpinism; atletism; pilotaj; baschet; fotbal; judo are contracii izometrice!
srituri; rugby; yahting.
Sporturi indiferente: ski alpin; tenis de cmp, tir sportiv; tenis de mas; volei.
Aderena la tratament n faza a III-a atinge procentul de 50%; supravegherea bolnavului este n continuare
necesar aceast supraveghere nseamn refacerea TE maximal limitat de simptome pentru infarctul

miocardic acut, la intervale de 3 luni.

39.Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by


pass aorto-coronarian) faza I
Postoperator:
ziua 1 pacientul este intubat orotraheal apoi detubat;
se mobilizeaz membrele inferioare i superioare i centura scapular;
ziua 2 kinetoterapie respiratorie;
pacientul este inut eznd la marginea patului sau eznd n fotoliu;
i se permite mersul prin camer;
ziua 3 pacientul va fi nsoit la mersul pe culoar;
ziua 4 mers pe culoar, nensoit;
ziua 5 nceperea micrilor de gimnastic;
ziua 6 urcarea unui palier cu trepte;
antrenament pe biciclet;
ziua 7 urcarea unui etaj;
ziua 8-10 se efectueaz un test de efort precoce (dac sunt ntrunite condiiile);
ziua 12-14 se face pregtirea pentru externare.
Regul: ritmul fiecrei faze postoperatorii este modulat n funcie de starea pacientului.
Pacienii cu BCI au capacitatea de efort sczut, datorit sedentarismului vieii anterioare i a
convingerilor c efortul fizic este factor declanator al suferinelor lor.Reducerea drastic a efortului fizic
insa nu este benefica pentru pacieni.
Testul de efort este efectuat la mai puin de o lun dup intervenia chirurgical.
Este foarte important pentru admiterea pacientului n faza a II-a de recuperare, dar i pentru redarea
ncrederii pacientului n forele proprii

40.Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by


pass aorto-coronarian) faza a II-a
Dup externarea din clinica de chirurgie cardiac pacientul trebuie s fac o perioad de antrenament de 34 sptmni, care conine:
gimnastic respiratorie;
exerciii fizice uoare
plimbri scurte, de 10-20 minute, de 2-3 ori/zi. n funcie de: starea subiectiv starea de oboseal;
respiraia i frecvena cardiaca

se poate crete progresiv durata mersului la 30 minute.


n general, faza a II-a este constituit din 20 edine de antrenament n 3 sptmni.

50% dintre pacieni necesit 10-20 edine suplimentare.


Primele edine sunt de tatonare i recomandarea este s nu se depeasc 60-80% din nivelul efortului
atins la testul de efort.
Prima edin se realizeaz sub monitorizarea EKG.
La urmtoarele edine este suficient monitorizarea frecvenei cardiace
Controlul sistematic al TA este indicat n primele edine, fiind facultativ la celelalte.
Pacientul va respecta indicaiile de cretere sau diminuare a efortului, fiind instruit s-i urmreasc
singur frecvena, simptomele:- angor;- dispnee;- oboseal;- durere n
gamb;ameeal;- disconfort precordial sau respirator;- palpitaii.
Programul de antrenament propriu-zis cuprinde:
1. Cteva minute (5-10 minute) de nclzire i exerciii respiratorii.
2. Bicicleta ergonomic:
Timp de 2 minute nclzire, cu ncrcare progresiv la 50-60% din efortul maxim tolerat, ; apoi 4
perioade de 2 minute la 80-90% din efortul maxim tolerat;urmatoarele 3 minute la 50-60% din efortul
maxim tolerat;si se incheie cu 5 minute recuperare la 30-60% din ncrcarea maxim.
3. Exerciii relaxare.
Durata medie a edinei de antrenament este de 45-60 minute.

41.Bilantul functional cardiorespirator al coronarianului operat


Sunt evaluate:
1. Funcia respiratorie
Spirograma efectuat nainte de operaie i la o sptmn dup operaie pune n eviden o evoluie
restrictiv a volumelor pulmonare i o scdere a capacitii de transfer a monoxidului de carbon.
Testul de efort precoce
este indicat la toi pacienii ce nu prezint complicaii postoperatorii;
testul de efort se efectueaz cu cicloergometrul, la 1 h dup micul dejun, fr a modifica tratamentul
medicamentos zilnic;
se ncepe cu ncrcarea iniial a zero W, se crete cu 10W/minut sau n trepte de 25 W/3 minute;
se monitorizeaz: - frecvena cardiac; - EKG - tensiunea arterial; - parametrii respiratori;
- parametrii metabolici
Testul poate fi: limitat la simptome; sau submaximal (atingerea unei frecvene cardiacede 80% din
frecvena cardiac maxim).
Rezultatele obinute la acest TE vor fi interpretate innd cont de:
1. decondiionarea fizic dat de evoluia BCI (bolii cardiace ischemice) care este i mai crescut n
perioada postoperatorie imediat prin: statul la pat;prin perioada de catabolism intens;si prin scderea
apetitului.
2.se tine cont si de anemia consecutiv interveniei chirurgicale
3.precum si de motivaia pacientului coronarian, pentru care efortul pe biciclet este sinonim cu angina
pectoral, cu apariia simptomului neplcut, numit dispnee i frica de apariie a unui IMA.

42.Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by


pass aorto-coronarian) faza a III-a

Scopul este meninerea de lung durat a beneficiilor obinute n faza a II-a.


Pacientul are n aceast faz o capacitate aerob suficient pentru desfurarea unei viei
normale din punct de vedere profesional, dar i social.

Dup antrenamentul din faza a II-a nu mai este posibil creterea capacitii de efort.
Pentru creterea capacitii de efort trebui s se efectueze exerciii de mai mare
intensitate .
Tipuri de exercitii:
1.Stnd deprtat, rotarea lateral a membrelor superioare (20 ori).
2.Decubit dorsal, cu un scule de nisip pe abdomen, se execut inspir cu mpingerea abdomenului,
expiraie cu coborrea i relaxarea abdomenului (20 ori).
3.Decubit dorsal, ducerea genunchiului la piept cu apropierea capului de genunchiul flectat cu expir,
revenire cu inspir i extensia genunchilor (20 ori).
4. Aparat de vslit (5-10 min.) pauz (2 min.).
5. Cicloergometru (5-10 min.) pauz (2 min.).
6. inerea unei greuti de 3-5 kg cu membrele superioare ntinse la orizontal, n faa pieptului, 10-20
sec. (5 ori).
7.Exerciii de relaxare: cscat, surs, streching, poziie de relaxare stnd, seznd, rezemat.
8. Metoda Schultz:
Jocurile sportive sunt permise.
Jocurile sportive care trebuie evitate sunt cele care presupun eforturi izometrice intense sau cu ritm de
joc foarte rapid precum si cele care nu permit o adaptare cardiorespiratorie: judo, lupte, fotbal, baschet,
rugby.
Mersul pe jos zilnic, timp de 30-60 minute, la viteza 5 km/h.
Este permis chiar i joggingul, dar progresiv i, iniial, alternat cu perioade de mers.
Viteza de alergare trebuie s se fac n funcie de confortul respiraiei (poate s susin o conversaie) i
de frecvena cardiac.
Alte sporturi permise: ciclismul, nataia, ski fond.

43.Recuperarea fizica a pacientului postangioplastie transluminala percutana


Angioplastia este o tehnica operatorie ce consta in introducerea prin vena safena a unui cateter cu balonas
care destenozeaza coronarele si ulterior implantarea unui stent.

Conduita postangioplastie:
Pacientul e mentinut sub terapie antiplachetara timp de 1-6 luni.
La 3-5 zile se face TE. Maximal limitat de simptome. Exista pacienti deconditionati fizic cu DAF>
DAM si pacienti cu DAF=DAM. Pacientii deconditionati fizic sunt cei care trebuie sa faca in primul rand
recuperare fizica.
Recuperarea dureaza 6-12 saptamani si este identica cu cea din faza a-2-a a IMA. Pentru pacientii cu
angor restant timp de 1-2 saptamani se face in spital, pentru cei asimptomatici se poate ambulator direct.
Dar in toate cazurile se face institutionalizat.
Faza a II-a de recuperare post-PTCA
Costul energetic al etapei este intre 5-7 METs; cand a atins aceasta limita faza a -2-a este terminata.
Orice edin de antrenament fizic se incepe cu testul de effort limitat de simptome, si este alctuit din
trei pri distincte:
1. nclzirea respectiv exercitii pregatitoare care sa nu determine o FC care sa depaseasca cu peste
20 batai\min FC de baza iar FC in timpul incalzirii sa nu depaseasca 100-110 b.\min; dureaza 510 min.
2. Antrenamentul propriu-zis cu effort de anduranta; este faza propriu-zisa a recuperarii; dureaza
pana la 30 min.
3. Perioada de rcire (revenire); dureaza 5-10 min.
Intensitatea antrenamentului - Frecvena trebuie s fie de aproximativ 120-130/min. pentru indivizii
peste 40 ani i 135-140/min. pentru sub 40 ani
Durata antrenamentului - iniial de 5-10 minute, crescnd apoi progresiv, n funcie de tolerana
bolnavului, pn la 30 minute, limit care, n general, nu va fi depait.
Frecvena antrenamentului - sunt necesare cel puin 3-4 antrenamente pe sptmn, desprite, dac
este posibil, prin cte o zi liber. Creterea frecvenei de antrenament peste acest numr nu este benefic.
Poate fi introdus efortul izometric progresiv sub forma ridicarii unor greutati in a -2-a parte a feazei.
Faza a III-a de recuperare post-PTCA
Este faza de meninere a recuperrii fizice.
Antrenamentele fizice se fac de 3 ori pe sptmn (minimum de dou ori pe sptmn) . Durata
edinelor de antrenament este de minimum o or, dar poate s creasc pn la 1,5-2 ore;. se vor practica
sporturi recreative, jogging, jocuri cu mingea, n funcie de capacitatea de efort i
preferinele individului.

44.Recuperarea in arteriopatiile periferice:metode pasive de recuperare

A. Metode pasive
Metodele pasive sunt msuri de protecie cutanat, cu scopul de a preveni agresiunile
cutanate, mecanice, fenomenele de maceraie, infeciile de la nivelul piciorului, deci, n
ultim instan ischemia.
Metodele pasive constau n:
purtarea de pantofi din piele supl, care s nu strng degetele de la picioare;
meninerea cald a picioarelor (osete de ln moale);
splatul zilnic apoi uscarea foarte atent a picoarelor (inclusive cu fehn);
ngrijirea foarte riguroas i tierea cu mare atenie a unghiilor, cu att mai mult dac
exist diabet zaharat.

Masaje n sensul circulaiei arteriale i venoase. Eficacitatea masajului este limitat de preferat
Se face efleurajul superficial, dar i petrisajul i presiuni profunde alunectoare.
Exerciiile de postur Cea mai eficient este gimnastica Brger care creaste debitul sanguin al unui
membru prin golire i apoi umplere!
- pacientul st n decubit dorsal cu membrele n poziie la 50 grade un minut cand are loc golirea, apoi se
produce apoi umplerea, n poziie aezat i gambele atrnate un minut.
- se efectueaz alternativ golire-umplere, apoi decubit dorsal n timp dublu
- se repet de cinci-ase ori/zi, consecutiv asociindu-se cu micri circulare ale picioarelor.
Metode fizice
Termoterapia pentru afeciuni mai puin evoluate:
- bi calde zilnice 25-280C; durat: 30-45 minute;
- lamp de infraroii;
- unde scurte;
- parafin.
Acestea nu se aplic pe zonele ischemice, ci numai pe zonele reflexe.
Mecanoterapia
Se folosesc aparate pneumatice ce faciliteaz returul venos .
Hidroterapia
la 30 gr.C solicit global membrul prin micri de contrarezisten.

oxigenarea are avantajul de a crete rapid perimetrul de mers.

45.Recuperarea in arteriopatiile periferice: metode active de recuperare


1.Mersul:-in etape sau codificat.
-mersul poate fi efectuat ca proba functionala pe teren gradat sau pe covorul rulant.
-este important sa se corijeze tulburarile de mers care solicita prea putin muschii subiacenti si
din contra solicita mai mult muschii sanatosi supraiacenti.
-mersul trebuie sa nu fie prea solicitant, ci aprox la 70% din perimetrul de mers determinat
saptamanal.
-arteriopatul trebuie sa atace pasul cu calcaiul si sa-l termine cu varful piciorului pentru a
solicita muschii distali obstructiei.
2.Gimnastica: are rolul de a ameliora oxigenarea locala.
-exercitiile sunt alese in functie de nivelul la care sunt localizate obliteratiile.Ca metoda se
realizeaza incalzire timp de 10 min apoi urmeaza exercitii de doua ori pe zi cum ar fi miscari de tripla
flexie(pt muschilor bazinului si ai coapsei) si miscari care solicita gamba prin ridicari pe varful
picioarelor. In obliterarari distale se solicita muschii scurti ai piciorului prin deplasare pe degetele
picioarelor si misc de rulare a unei tevi sub piciaore.
3.Ergoterapia: -se realiz antrenamente progresive la efort pe bicicleta ergometrica.
-incarcare cu 25W timp de 5 min, 10 min apoi 15min/zi
-incarcare cu 50W timp de 5, 10, 15 min/zi
-aceste antrenamente sunt eficiente mai ales in obstructiile inalte

46.Metodologia recuperarii in functie de stadiul arteriopatiei periferice


Stadiul 1. Se realizeaz msuri de prevenie primar i secundar a factorilor de risc:
suprimarea fumatului;
formarea unor obiceiuri dietetice corecte, reducnd aportul de glucide i lipide;

evitarea sedentarismului;
program ocupaional de evitare a sedentarismului stabilirea unui p rogram de mers, cte de o or/zi i
activiti sportive (bicicleta).
Stadiul 2. Indicaia de elecie a recuperrii.
se ncepe cu un sejur de 2-3 sptmni n spital pentru bilanul medical i funcional, necesar pentru
alctuirea unui program de reeducare.
- nvarea de exerciii de gimnastic;
- educaia dietetic, terapeutic, practic.
bolnavul este supravegheat apoi lunar;
Exemplu de program zilnic de recuperare n stadiul 2:
Ora 9 educaia dietetic i controlul medical;
Ora 10 mers;
Ora 11 gimnastic specific;
Ora 13 tratament de kineziterapie n grup i individual;
Ora 15 mers;
Ora 16 gimnastic nespecific.
Stadiul 3. Mijloacele terrapeutice sunt deja limitate i conin:
masaj i tehnici de vasodilataie prudent;
contracii izotonice cu contrarezisten pentru favorizarea vasodilataiei i evitarea atrofiei musculare;
kineziterapia membrului opus, kineziterapia aparatului respirator

47.Recuperarea in tromboflebite.
Definiie:
Prin tromboflebit se inelege stanjenirea circulaiei prin vene determinat de
inflamarea peretelui
venos. Semne: - durere pe traiectul venei, accentuat in punct fix i la palparea
venei;

- ven varicoas cu eritem inflamator pe traiect, vizibil pe piele, edem i cldur


local.
Obiective:
1. aplicarea msurilor profilactice in scopul activrii circulaiei periferice
2. prevenirea edemului
3. activarea circulaiei venoase
4. tonifierea musculaturii extremitilor inferioare
Mijloace: - mobilizrilor passive analitice a membrelor inferioare, mobilizri pasivoactive analitice, poziionarea membrului inferior in plan procliv, mobilizri active,
exerciii respiratorii, masaj cu scop hiperemiant la nivelul circulaiei superficiale a
extremitii bolnave si mers
n convalescen:
- masaj uor, progresiv, iniial superficial apoi profund sub form de glisri cu
presiune i periaj
- contracii statice i mobilizri pasive ca in stadiul anterior, mobilizri active cu
rezisten in decubit dorsal i ventral sau in poziia aezat, pentru extensia gambei
pe coaps, prin aplicarea de greuti;
- exerciii respiratorii;
- aplicarea bandajului elastic, instituindu-se mersul ca mijloc terapeutic de stimulare
a circulaiei de intoarcere

48.Recuperarea in sindromul posttrombotic


Kinetoterapia este recomandata in faza acuta:
-membrele inferioare se situeaza pe plan procliv pentru a preveni edemul.
-pacientul sta in repaus la pat cu piciorul la 15-20 de grade deaspura patului.
-mobilizarea membrului inferior este permisa la 3-4 zile de la debut la inceput in pat .
Dupa ce pericolul tromboflebitei sa redus considerabil, sub tratament medical se paote institui kinetoterapie:
-masaj initial usor, cu soc hiperemiant la nivelul circulatiei superficiale a extremitatii bolnave.

-evitarea manevrelor ce vizeaza tesuturile profunde si traiectele venoase


-mobilizari pasive pentru toate articulatiile si ridicarea extremitatilor afectate in vederea activarii
circ.venoase.
-mobilizari active
-exercitii respiratorii
-ridicarea bolnavului din pat incepand cu ziua 5-6 cu ciorap elastic pe membrul inferior si parcurgerea
primilor pasi in jurul patului.

Convalescenta. Importanta este combaterea edemului si tonifierea musc membrelor inferioare prin:
-masaj usor intai initial apoi profund
-contractii statice si mobilizari pasive
-mobilizari active cu rezistenta in DD si DV sau pozitie asezat.
-extensia gambei pe coapsa cu aplic de greutati pe picior.
-aplicarea bandajului elastic
-mersul cu ritm si durata progresiv pana la refacerea completa a circulatiei venolimfatice in extremitatea
bolnava.

49.Recuperarea posttransplant cardiac (pre si postoperator)


Particulariti ale pacientului cu transplant cardiac:
- FC de repaus este mai crescut decat la cordul sntos;
- FC se adapteaz mai lent la efort, ea nu mai reflect la fel de fidel intensitatea
efortului fizic iar revenirea la FC de repaus este mai lent (pan la 20 de minute),
- la sfaritul efortului maximal, transplantul are o FC inferioar celei maximale
teoretice;
- instalarea metabolismului anaerob este mai precoce;
- randamentul ventilator este sczut;
FAZA I Preoperator cuprinde furnizarea de informaii privind intervenia
chirurgical

si reducerea anxietii.
Postoperator dup intervenie, pacientul este internat in secia de terapie
intensiv, pentru o perioad de cateva zile, in funcie de evoluia parametrilor
hemodinamici. Pacienii cu transplant cardiac au o hemodinamic perturbat, cu
creterea rezistenelor vasculare sistemice i pulmonare si prezint deseori
insuficien renal, ficat de staz, ascit i deseori caexie.
Semnele de insuficien cardiac nu sunt rare in primele zile postoperator. Dup
transplantul cardiac poate deasemeni surveni o insuficien respiratorie major, in
cadrul unui edem pulmonar, ducand la hipoxie i necesitatea ventilaiei asistate. Un
rejet precoce sau o infecie pulmonar pot prelungi ederea in terapia intensiv.
Obiective:
1. limitarea la maxim a efectelor nefaste unui decubit prelungit
2. realizarea unei toalete bronice satisfctoare
3. inceperea treptat a antrenamentului fizic
Mijloace: - mobilizri pasive, mobilizri active, exerciii de respiraie, tusea
eficient, bicicleta ergometric, mers prin salon, pe coridor
Indicaii metodice:
- durata antrenamentului va fi de 12 18 minute, cu incrcarea de 15 30 W
(monitorizarea EKG).
- edinele urmtoare, tot de intensitate sczut, vor fi din ce in ce mai prelungite
- programul de recuperare se va adopta in funcie de particularitilor fiecrui
pacient.
- inainte de externare, pacientului i se va efectua un bilan funcional
cardiorespirator printr-un test de efort limitat de simptome, msurand parametrii
respiratori i metabolici

50.Recuperarea in hipertensiunea arteriala (HTA) testul de efort:conturarea


profilelor tensionale
Testul de efort:
Valoarea tensiunii arteriale se coreleaz frecvent cu frecvena cardiac i mai puin cu intensitatea
efortului.

Proba de efort n hipertensiunea arterial este o practic mai recent care permite cunoaterea reactivitii
aparatului cardiovascular.Pe de alta parte suprim factorul emoional (hipertensiunea de halat alb) la
msurarea tensiunii arteriale i datele care se obin sunt reale i reproductibile. Proba de efort este urmrit
prin frecvena cardiac si se va ntrerupe dac tensiunea arterial crete mai mult de 230/120 mmHg.
Protocolul probei de efort n hipertensiunea arterial cuprinde paliere de 25W, timp de trei minute, lund
tensiunea arterial la sfritul fiecrui palier.
Nu se trece la urmtorul palier dect dac exist o stare stabil pentru tensiunea arterial i frecvena
cardiac.
Profilele tensionale sunt:
1) Hiperkineticul prezint chiar la nceputul probei o frecven cardiac crescut, 130/minut
inexplicabil prin emotivitate; la al doilea palier frecvena crete la 150/minut.
va necesita adaptare la efort prin antrenament fizic: dac nu este posibil un medicament beta blocant
(propranolol, metoprolol etc.)
2) Emotivul n primul palier are frecvena cardiac nalt, dar nu crete prea mult n urmtoarele dou
trei stadii.
3) Bolnavul cu capacitate a miocardului limitat poate realiza un efort de 150-180 W fr a crete
valoarea tensiunii arteriale; este evident patologic.
4) Etilicul la primul palier, la cel mai mic efort, prezint o frecven rapid i o cretere tot att de
rapid a valorii tensiunii arteriale.

51.Antrenamentul fizic in hipertensiunea arteriala (HTA)


ANTRENAMENTUL fizic controlat si sustinut poate reduce TA. Cu 4-5 mmHg la normotensivi si cu 10
mmHg la hipertensivi
Sunt necesare 3 sedinte\saptamana, cate 20 min la o FC DE 60-80% din FC atinsa in timpul
probei de effort
Peste aceasta valoare organismul este in anaerobioza si nu se mai produc scaderi ale TA
Testarea la effort este principala masura pentru aprecierea capacitatii de munca a unui bolnav.
Mersul- cel mai recomandat exercitiu pentru inceperea antrenamentului la effort. Acest exercitiu
este simplu si nu cere explicatie tehnica, pune in miscare grupe mari musculare, dozajul e relativ
iar in statiuni balneare se practica cura de teren.
Inainte si dupa sedintele de mers se masoara FC. Si TA., iar pulsul se determina la 4-5 min. pentru
a orienta frecventa pasilor.

Alergarea; se introduce imediat ce s-a ajuns la o anumita capacitate de effort

Dozarea se face ca viteza, ca nivel de ridicare a genunchilor, distanta si durata

Se controleaza TAinainte si dupa alergare, si se face in mediu nepoluat de 3 ori\saptamana.


urcatul scarilor si pantelor se face progresiv ca nr. De trepte si durata iardozarea se face apreciind
FC si TA
Bicicleta ergometrica si covorul rulant

Avantajul este ca se poate doza efortul cu precizie

Sedinte de antrenament timp de 3 sapt. Cu durata de 20 min\sedinta, la o FC de 60-80%


din FC maxima atinsa in timpul probei de effort

Studiile au aratat ca intreruperea exercitiilor o perioada mai lunga duce la cresterea TA la nivelul anterior
Inotul in apa calda.

FC sa nu depaseasca 75% din FC max. de la testul de effort; se masoara atat inainte cat si
dupa sedinta de inot

Este contraindicat la TA peste 180\\110 sau daca exista o insuficienta cardiaca severa,
IMA. Acut recent, valvulopatii,

contraindicat sub 3 ore de la masa, sau alte afectiuni (dermatologice)

Terapia ocupationala prin sporturi necompetitionale ca :tenis, volei, golf, etc. Se vor evita
deasemeni sporturile dure si se va tine cont de varsta, sex, gradul de antrenare fizica.
Exercitii respiratorii terapeutice

Tehnica REBIRTH: se efectueaza inspiratii profunde 5-10 sec. urmate de expiratii


prelungite 45 sec. suieranduuuuuu ca un geamat sau oftat

Se executa din culcat, sezand, ortostatism, in mers

De 3 ori\zi cate 15 min

3-4 saptamani cu repetari

Pacientul va fi in repaus digestiv, preferabil dimineata,dupa toaleta vezicala si intestinala

52.Exercitiile respiratorii terapeutice in HTA si efectele acestora

Ca exercitii respiratorii avem:


-Tehica Rebirth gimnastica respiratorie de hiperoxigenare care reduce tensiunea arteriala in 3 stapt la nivel
constant. Se efectueaza inspiratii profunde 5-10 sec.ce antreneaza respiratia costala si diafragmatica apoi
urmeaza expiratii prelungite suierand uuu ca un geamat sau ca un oftat 45 sec.
-se pot descrie patru variante: culcat, sezand, ortostatism, in timpul mersului.
-se efectueaza de 3 ori/ zi cate 15 min.
-durata tratamentului 3-4 sapt cu repetari, orice intrerupere a tratamentului duce la recidiva hieprtens arteriale.
-se recomanda ca pacientul sa fie in repaus digestiv dupa toaleta vezica si intestinala
-se interzice fumatul.

Efectele exercitiilor sunt la niv inimii, asupra metabolismului glucidic lipidic si protidic,
asupra aparatului respirator prin dezobstructia sanguina pulmonara, combaterea VEMS-ului si intareste si
sinergizeaza muschiul respirator.
Influenta este de ordin mecanic, reflex si neuromoral

53.Mijloace de terapie in HTA din domeniul medicinei fizicale si a


balneoclimatologice
Mijloacele de medicin fizic
. Electroterapia
1) Ionizri transorbitare cu sulfat de Mg 2%.
electrozi speciali de tip oculari aplicai pe pleoape timp de 30 minute.
serii edine: 15-25 repetate la intervale mari.
serii scurte: 6-10 la intervale mici.
Perioada de tratament este de luni sau ani.
2)Bi galvanice celulare temperatura apei este de 37-38 gr.C
durata: 20-30 minute;
zilnic sau la dou zile.

3)Bile galvanice generale:


temperatura apei este: 36-370C;
durata procedurii: 15-20 minute;
ritmul edinelor: de la una la trei zile;
se repet luni sau ani de zile.
4) Magnetodiafluxul n aplicaii cervicale i lombare:
durata edinei: 20 minute;
18-20 edine repetate la dou patru sapt.
Hidrotermoterapia
o baie cald la picioare duce la decongestionarea circulaiei cerebrale.
aplicaiile calde generale bi generale;
bi de lumin;
saun.
6.4. Cura balneoclimateric n hipertensiunea arterial
In Staiunile balneare alturi de factorii naturali de cur, n cadrul curelor balneare de 18-20 zile, mai pot
fi folosite:
- medicina fizic;
- dietoterapia;
- terapia medicamentoas;
- ritmicitatea somnului i a alimentaiei;
- reducerea consumului de alcool, tutun, cafea;
- activiti recreative pentru relaxarea psihic;
- antrenamentul la efort.
Este un mijloc important de lupt antistres

54.Recuperarea fizica a pacientilor cu valvulopatii neoperate

sedentarismul prelungit care produce deconditionare fizica poate indica antrenament fizic la acesti pacienti
in anumite conditii:
antrenamentului fizic pe termen scurt se poate face la valvulopatia compensate si in Insuficienta
cardiaca, clasa 1 si 2,NYHA.
Este necesara individualizarea stricta si TEstul de efort Submaximal.FC va fi de 80% din FC MAX.
TEORETICA, iar TA sistolica max. 200mmHg).
Pacientului I se va face deasemenea un bilant riguros:

Examen clinic

EKG

Rx. Toracic

Ecografie cardiac

Cateterism cardiac daca se poate realiza

Metodologia recuperrii:
- se lucreaz n echip: medic, kinetoterapeut, maseur.
- modaliti: kinetoterapia respiratorie, antrenamentul fizic.
Kinetoterapia respiratorie
- este bun pentru toi pacienii cu valvulopatie, inclusiv pentru cei la care msurile de recuperare fizic
sunt contraindicate.
-ea duce n timp la ameliorarea capacitatii pulmonare totale i a volumului expirator maxim pe secund
-ea este capabil s antreneze toat musculatura respiratorie, cu participarea preponderent a diafragmului
i a musculaturii abdominale.
Antrenamentul fizic
Se desfoar n edine cu intensitate, ritmicitate, durat asemntoare cu cea a coronarianului.
Intensitatea apreciat prin testul efort iniial, pe baza toleranei i a bilanului respirator.
Se indic drept limite:
70% din capacitatea funciilor apreciat prin testul efort la valvulopatiile uoare.
50-55% la formele cu rsunet funcional marcat.
- Durata antrenamentului va fi de 45 minute.
- exerciiile trebuie s fie alternate cu micrile respiratorii.

- La sfrit se practic tehnici de relaxare i de masaj.


Dac apar dispnee, tahicardie/aritmii, ritm de galop (n trei timpi), se ntrerupe antrenamentul fizic.
se practic serii de 10-20 edine maximum.
exerciiile fizice trebuie s fie repetate chiar dac sunt limitate, pentru c amelioreaz n timp
randamentul i ajut pacienii cu dezadaptare cardiovascular indus de o inactivitate prelungit

55.Contraindicatiile recuperarii pacientilor cu valvulopatii neoperate


-valvulopatii cu hipertensiune pulmonara severa.
-cardiomegalie importanta
-alterarea functiei ventricului stang
-aritmii ventriculare maligne
-stenoza pulmonara stransa
-stenoza aortica simptomatica
-cardiopatie hipertrofica obstructiva
-coarctatie de aorta.

56.Obiectivele recuperarii pacientilor cu valvulopatii operate


Obiectivele recuperrii:
n primele zile postoperatorii, msurile de recuperare vor fi centrate pe kineziterapie respiratorie, pentru
o corect ventilare i pentru a preveni complicaiile decubitului.
Dup 4-8 sptmni, se constat o ameliorare hemodinamic este etapa n care recuperarea va realiza
obiectivele sale generale:
adaptarea progresiv la efort
ajut pacientul s depeasc faza de anxietate
permite reconsiderarea tratamentului medicamentos prin aprecierea

comportamentului hemodinamic la efort: tahicardie i ritm cardiac


de galop, aritmii (absente n repaus);
sfaturi ergonomice n funcie de gradul readaptrii la efort.

57.Metodologia recuperarii fizice a pacientilor cu valvulopatii operate


Pregtirea preoperatorie. Obiective:
1. Elementul recuperator esenial in aceast etap il reprezint kinetoterapia
respiratorie,
2. sigurarea nu numai a unui drenaj bronic eficient ci i invarea respiraiei
diafragmatice,
3. corectarea respiraiei prin exerciii respiratorii,
4. furnizarea de informaii generale privind intervenia chirurgical i modalitile de
recuperare
postoperatorie.
Mijloace: - gimnastic respiratorie,
Postoperator. Obiective:
1. asigurarea unei ventilaii corecte
2. prevenirea complicaiilor decubitului
3. readaptarea progresiv la efort
4. obinerea rapid a autonomiei funcionale
Mijloace: - exerciiile fizice de mobilizare a centurilor i a membrelor, exerciii
pentru mobilizarea
musculaturii respiratorii.
Faza I intraspitaliceasc
Obiective:
1. profilaxia complicaiilor de decubit
2. asigurarea permeabilitii cilor respiratorii.

Mijloace: - mobilizare pasiv a membrelor inferioare; mobilizare activ a membrelor


inferioare;
exerciii respiratorii; mobilizri active ale centurilor scapulare si pelvine
- la cei care au o evoluie favorabil se ncepe mersul n a treia zi;
- din ziua ase se ncepe programul de recuperare precoce.
- dup ziua a asea (ntre 6-10) se poate ncepe plimbarea prin salon, i pe holuri;
- programul antrenamentului cuprinde:
bicicleta ergometric 50-60 w, timp de zece minute.
- ameliorarea capacitii de efort dup ase luni este relative modest i este mai bun la proteza aortic
dect la cea mitral.
Faza a 2-a convalescena:
- marcheaz trecerea de la perioada acut (postoperator) la revenirea la viaa socioprofesional.
Obiective:
- precizarea programului antrenamentului: frecvena, durata, tipul efortului muscular, n funcie de
particularitile evolutive i modalitile de rspuns la recuperarea iniial.
- trebuie acordat o mare atenie riscului bolilor reumatice evolutive!
- deprinderea tehnicilor de relaxare.
- programul de antrenament n faza a 2-a este precedat de un test de efort maximal limitat de simptome.
- n funcie de acest test programul recuperator va fi astfel:
a) program uor exerciii de respiraie i plimbri scurte;
b)program mediu exerciii de respiraie, gimnastic uoar, mers normal, bicicleta: 50-60w;
c) program normal dac VS (ventriculul stng) e normal i nu exist complicaii postoperatorii.
- dup luna a doua postoperator, se poate aplica acest program, dar numai sub supravegherea medical a
tensiunii arteriale i a frecvenei cardiace.
n ce const programul de antrenament:
cteva minute de nclzire, gimnastic respiratorie, mobilizarea centurii scapulare, exerciii fizice
globale.
30 minute de efort: 2 minute cicloergometru, cu creterea progresiv a sarcinii
4 x 2 minute la 80-90% VO2 maxim;

3 minute la 50-60% VO2 maxim;


5 minute la 50-30% VO2 maxim.
exerciii fizice de intensitate medie uoar, n revenire 5 minute.
- Se practic 3 edine pe sptmn la cicloergometru, timp de opt sptmni, la nivelul de 70% din
frecvena cardiac maxim teoretic i nc 2 sptmni la 80% din frecvena cardiac maxim.
- n insuficiena cardiac antrenamentul este lent progresiv, intervalul de timp n care se atinge efectul de
antrenament este de peste ase luni i se efectueaz numai n centre medicale specializate.
Faza a 3-a de ntreinere
- util pacientului valvular ce urmeaz s-i reia activitatea profesional.
- el trebuie s depeasc faza activitilor fizice minime.
- intensitatea antrenamentului optim este de 50-70% din frecvena cardiac calculat potrivit rspunsului
la efort.
- util este prescrierea unui medicament antiartmic, care s se ia ca tratament de ntreinere n timp ce face
antrenament fizic.
- exerciiile fizice sunt cele din recuperarea coronarianului.
- se va continua cu gimnastica respiratorie i se va insista asupra grupelor musculare ce urmeaz a fi
solicitate cu predilecie n profesia pacientului

58.Recuperarea in insuficienta cardiaca: metodologie practica,


indicatii,contraindicatii, rezultate

n insuficiena cardiaca obiectivul principal este mpiedicarea decondiionrii fizice a


bolnavului peste limita impus de suferina miocardic.
este necesar aprecierea prealabil a capacitii de efort a bolnavului. Aceasta va fi fcut
prin testarea de efort, obligatorie pentru orice bolnav cu insuficien cardiac.
Metodologiei testrii de efort
Aceasta se va efectua fie pe covorul rulant, fie pe cicloergometru, n funcie de posibilitile
bolnavului. Metodologia testrii de efort poate fi cea clasic, n trepte de 25 W i trei minute.
Se urmresc n cursul testrii de efort aceiai parametri ca i n cursul testrii de efort la bolnavii cu
cardiopatie ischemic dureroas.Se pune ns un accent deosebit pe VO2 maxim i pe comportarea
tensiunii.

n urma testrii de efort se va stabili programul concret de antrenament.


n ceea ce privete frecvena antrenamentului, avnd n vedere intensitatea mic a efortului care se depune,
se indic:
antrenamentul zilnic, cel puin pentru antrenamentului efectuat la domiciliu;
de cel puin 3-4 ori pe sptmn, n cadrul instituionalizat, dac bolnavul este ambulator, sau
zilnic, dac bolnavul este spitalizat.
Intensitatea efortului va fi redus, urmrindu-se obinerea unei frecvene cardiace de 70-85% din frecvena
cardiac maxim atins n cursul testrii de efort.
Aceasta FC. nu trebuie sa depaseasca 135-140 batai\min si trebuie sa fie inferioara cu 10 b.\min
FC .la care apar simptomele de insuficienta cardiaca, respective dispneea.
durata antrenamentului propriu-zis pentru inceput va fi de 5- 10 min. crescand pana la 30 de
minute.Se desfasoara cu pauze
fiecare perioad de antrenament va fi precedat de o perioad de nclzire, de 5-10 minute,
efectuat prin exerciii respiratorii i de stretching.
antrenamentul va fi terminat tot printr-o perioad de 5-10 minute de rcire, prin aceleai
exerciii respiratorii i de stretching.
Exist trei tipuri de activiti care se practic n scopul antrenrii bolnavilor cu insuficien cardiac.
cel mai utilizat dintre ele este mersul pe jos cu o viteza de 4-5 km/or.
- se vor intercala scurte perioade de jogging.
astfel, bolnavul va fi ncurajat s alerge uor, cte 25 m la fiecare 500 metri parcuri prin mers pe jos.
n sfrit, a treia posibilitate este aceea a aplicrii doar a gimnasticii medicale.Se folosesc aceleasi
exercitii din perioada de incalzire si racier, dar mai viguros.
Dup o perioad de antrenament instituionalizat, pe o perioad de 3-6 luni, bolnavul i poate continua
singur antrenamentul, la domiciliu, att n scopul creterii n continuare a capacitii de efort, dar, mai
ales, n scopul meninerii capacitii de efort obinute n
perioada de antrenament instituionalizat.

59.Metodologia specifica a recuperarii in insuficienta cardiaca

Metodologia recuperarii bolnavului cu insuficienta cardica este identica cu cea a bolnavlui cu infract miocardic
acut din faza a doua a recuperarii.
-Ea difera insa prin intensitate si durata efortului depus si prin obiectivele recuperarii.
In insuficienta cardiaca obiectivul principal este impiedicare deconditionarii fizice a bolnavlui peste limita
impusa de suferinta miocardica. Un alt obiectiv il constituie cresterea capacitatii de efort .
Pentru stabilirea metodologiei practice de recuperare si a unui program de recuperarea trebuie obligatoriu
testarea de efort a bolnavlui
Testarea de efort: -se face in mometul in care bolnavul este spitalizat sau examinat si in mometul in care s-a
obtinut influenta maxima prin regim dietetic si medicamente.
-testarea se va efectua sub medicatia pe care bolnavul o utilizeaza curent.
-in caz contrar capacitatea de efort va fi mai scazuta, iar dupa efectuarea antrenamentului se
apreciaza rezultatul acestuia pe baza drogurilor utilizate nu pe antrenamentul propriu-zis sa obs ca avem o
capacitate de efort crescuta din aceasta cauza.

Metodologia testarii de efort:- se face ori la cicloergometru ori la covorul rulant.


-testarea poate sa fie cea clasica in trepte de 25W si trei min.
-se tine cont de aparitia oboselii, dispneei.
-se are in vedere VO2 maxim si comportarea tensiunii arteriale ca semn precoce
in aparitia fenomenelor de insuficienta ventriculara si momentul in care se poate scadea debitul cardiac sistolic.
Programul concret de antrenament: -este cu intensitate mica
-sa fie zilnic pentru cel efectuat la domiciliu
-de cel putin 3-4 ori pe sapt daca este in spital, ambulatoriu sau zilnic.
-intensitatea efortului se urmareste pt obtinerea unei FC de 70-80% din frecventa cardiaca maxima atinsa
in timpul testarii de efort.
-FC nu trebuie sa dep 135-140 bpm si trebuie sa fie inferioara frecventei cardiace la care apar simptomele
de insuficienta cardiaca.
-fiecare perioada de antrenament va fi precedata de 5-10 min de incalzire
-antrenamentul va fi de 5-10 min in fct de toleranta pacientului.
-antrenamentul va fi terminat cu o perioada de racire de 5-10 min
-programul propriu-zis va include pauze

-se prefera mersul pe jos continuu pe o perioada de 30 de min


Activitati in scopul antrenarii bolnavilor cu IC:
-mersul pe jos fiind de 2-3 min/h si respectiv 4-5 km/h
-daca bolnavul nu prezinta simptome de IC se alterneaza cu perioade de jogging 25 de m la fiecare 500 de
metri si se alterneaza cu perioade de mers in care bolnavul se paote odihni.
-gimnastica medicala: -se folosesc exercitii din perioada de incalzire si racire dar efectuate mult mai
viguros.
-pe perioadele fara antrenament supravegheat se recomada mersul cu viteza redusa si exercitii la
domiciliu.
-antrenamentul supravegheat este pe o perioada de 3-6 luni dupa care poate continua la domiciliu
urmarindu-se acelias obiectiv

60Recuperarea fizica a pacientilor cu tulburari de ritm cardiac


dureaza 6 12 sptmni, este identic cu cea aplicat bolnavilor cu angin pectoral stabil de efort
sau cu cea aplicat n faza a doua de recuperare a infarctului miocardic acut.
Se tine cont de capacitatea de efort iniial, care va condiiona i va determina nivelul iniial de
effort si capacitatea de effort finala.
Recuperarea se va desfura obligatoriu ntr-o perioad de 1-2 sptmni n mediu
spitalicesc,mai ales la bolnavii cu angor restant (dar cu prag anginos ridicat), iar uneori poate fi
de la nceput ambulatorie, pentru bolnavii total asimptomatici. n toate situaiile ea va fi ns
instituionalizat, desfurat n servicii de specialitate n care sunt disponibili att specialistul n
recuperare, ct i medicul cardiolog.
Dup traversarea celor 6-12 sptmni de antrenament fizic propriu-zis, bolnavii vor fi trecui n
faza a III-a de recuperare cnd activitii fizice vor fi efectuate n acelai cadru instituional .
bolnavul va reveni la 3, 6 luni i, ulterior, anual n serviciul cardiologic
riscurile recuperrii fizice sunt mult mai mari dect la alte categorii de bolnavi; ei trebuie s se
afle sub influena medicaiei antiaritmice prescrise de ctre cardiolog, iar n sala de kinetoterapie
trebuie s existe posibiliti de resuscitare cardiorespiratorie.
Modul de realizare a efortului n antrenamentul fizic propriu-zis cuprinde aceleai modaliti descrise la
recuperarea postinfarct miocardic i postrevascularizare miocardic

61.Indicatii si contraindicatii in recuperarea pacientilor cu tulburari de ritm


cardiac
-de obicei acesti bolnavi nu fac recuperare fizica
-pacientul.cu extrasistole din clasele IV-V Lown au contraindicatie absoluta de antrenament fizic
-sub monitorizare EKG pot face efort moderat,si daca si la monitorizarea Holter rezultatele au fost
bune antrenamentul este permis.
-pacientiivor primi obligatoriu medicatie antiaritmica prescrisa de catre cardiolog

62.Contraindicatii ale recuperarii fizice la bolnavii cardiaci


Contraindicaiile antrenamentului fizic sunt:

Infarcte complicate

Insuficienta cardiaca

Emfizem pulmonar, bronsita cronica

Boli pulmonare cornice in antecedente

HTA netratata

Tulburari ritm

Angor spontan

valoarea glicemiei peste 200 300 mg%;


retinopatia avansat care ar putea favoriza dezlipirea de retin;
nefropatia diabetic;
hipertensiunea cu valoare diastolic peste 120130 mmHg.
Efortul fizic este util pentru profilaxia primar a cardiopatiei ischemice cronice i a cardiopatiei diabetice
n diabetus melitus.

pentru diabetul zaharat tip I, efectul hipoglicemiant al efortului fizic va fi mai mare dac va fi fcut la 3
4 ore de la injectarea insulinei cristalinei i la 8 12 ore de la injectarea insulinei semilente.