ANATOMIE

Structura testicului - reprezentat de:

reeaua de tubi -produc i transport sperma n
canalele excretorii - ejaculatoare
celulele interstiiale Leydig -secret hormoni
androgeni
Reeaua de tubi - format din:
tubii seminiferi contorti
cile spermatice

 Tubii seminiferi contorti - conducte sinuoase,

ncolcite, n care se desfoar spermatogeneza;
n numr de 400 - 800 n fiecare testicul
formai din:
celule germinale
celule Sertoli
Cile spermatice - continua tubii seminiferi contorti
intratesticulare

tubii contorti drepi - 20-30/testicul (se continu

cu rete testis)

 extratesticulare
- ductele eferente (15-20)

- ductul

epididimar (6-7 m)

- epididim (corp, cap)

- ductul deferent (50 cm) -pleac

de la coada
epididimului, se termin la baza prostatei, unde se unete cu
- ductul excretor al veziculei seminale

- ductul

ejaculator (2 cm) - strbate prostata, se deschide

n uretra prostatic, prin orificul ductului ejaculator

FIZIOLOGIE
Funciile testiculului:
spermatogeneza
hormonosinteza

SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZOTESTICULAR
HIPOTALAMUSUL

secret GnRH, un decapeptid secretat pulsatil, (8-14

pulsuri/24 ore)
Frecvena i amplitudinea pulsaiilor este:
intrinsec, declaat de generatorul de puls situat n:
nucleul arcuat
aria preoptic
modulat, de alte regiuni ale creierului, prin ci:
catecolaminergice
- dopaminergice
- -endorfinice (efect inhibitor)

 GnRH - este transportat n adenohipofiz, unde:

- acioneaz pe receptorii membranari ai celulelor
gonadotrofice
- stimuleaz sinteza de LH i FSH

LH i FSH - glicoproteine formate din 2 lanuri polipeptidice:

- lanul - comun pentru LH, FSH, TSH, hCG
- lanul - confer particularitile funcioonale i
imunologice
FSH - are un turn-over mai lent dect LH

hCG - are un timp de njumtire mai lung dect LH

LH acioneaz pe receptorii membranari ai celulelor

Leydig

stimuleaz sinteza andogenilor

FSH acioneaz pe receptorii membranari ai
celulelor

Sertoli

stimuleaz sinteza de:

- aromataz
- proteine de transport pentru androgeni

rol n controlul spermatogenezei

rol indirect n hormonosintez, prin cretere numrului de
receptori LH ai celulelor Leydig

 Secreia de GnRH i de FSH i LH

- reglat prin feed-back negativ de steroizi testiculari
Reglarea secreiei de LH
- la nivelul hipotalamusului
- feed-back negativ exercitat de T,DHT i E2
- la nivelul SNC
- testosteronul activitatea generatorului de puls
hipotalamic, determinnd frecvenei plusurilor de LH

- la nivelul hipofizei
_- feed-back negativ al testosteronului

Reglarea secreiei de FSH

- inhibina
secretat de celulele Sertoli
aciune supresoare asupra secreiei de FSH

asemntoare structural cu TGF i MIH

- activina
dimer al unei subuniti a inhibinei
stimuleaz eliberarea de FSH

HORMONOSINTEZA TESTICULARA
Hormonii testiculari sunt:
testosteronul (T), principalul produs
dihidrotestosteronul (DHT)
androstendionul (A)
estradiolul - E2 - cantiti foarte mici
17 HO progesteronul, progesteronul, pregnenolonul cantiti extrem de mici
Precursorul hormonilor steroizi testiculari - colesterolul
sintetizat de novo
provenit din plasma prion endocitoza receptormediata a LDL-colesterolului

TESTO STER O N U L

5 5 rreductaza
e d u c ta z a

a ro m a ta z a (C Y P 1 9 )

D H T

E s t r a d io l

 Sinteza testosteronului poate urma i calea:

pregnenolon 17 HO pregnenolon DHEA

A T

DHT
E2

Reacia limitativ a sintezei de T

- transformarea colesterolului n pregnenolon - sub
controlul LH-ului

 Valoarea maxim a testosteronului este dimineaa =

ritm circadian de secreie
Numaig T este depozitat n testiculele
normale
Coninutul total de hormon:
- nlocuit de peste 200 de
ori/zi, pentru a
asigura media de 6 mg T /zi n plasm la un brbat
normal

 Reglarea secreiei de testosteron este realizat:

LH
controlul paracrin la nivelul testiculului,
exercitat de:
- IGF 1
- IGF i
- EGF
- FGF
- inhibina
- interleukina 1
- TNF
- CRH, ADH, angiotensina II

 Transportul plasmatic al testosteronului

Testosteronul circul:
predominant legat de proteine plasmatice
- albumine 54%
- TeGB (SHBG) 44%
2% liber
Albumina
- afinitate de 1000 de ori mai mic pentru T dect
SHBG;
- concentraia n snge mult mai mare dect cea a
SHBG

 Ipoteza conform creia T liber ar fi fracia activ

biologic, ce intr n celul i interacioneaz cu
receptorii este perimat.
Astzi se cunoate c disocierea T de albumine se
poate produce i n capilare
fracia activ a T fracia liber msurat
(aproximativ 1/2 din T plasmatic)

 SHBG - este o globulin

Reglarea sintezei hepatice de SHBG:
+
estrogenii
insulina
testosteronul
GH
Femeile au valori plasmatice de 2 -3 ori de SHBG,
comparativ cu brbaii

METABOLISMUL EXTRAGLANDULAR AL
TESTOSTERONULUI
Reprezentat de:

aromatizare, cu formare de E2
aciunea 5 reductazei, cu formare de DHT
aciunea 17 HSD, cu formare de 17 CS
hidroxilare, conjugare, cu formare de dioli,
trioli, conjugai

 E2 (producie zilnic de 45 g/zi):

37,7% provine din aromatizarea T circulant
48,8% provine E1
13,3% provine direct din testicul
Aromatizarea T i E2 are loc n esutul
adipos
crete proporional cu creterea greutii i
cu naintarea n vrst

DHT (are o potent dubl fa de T)

- Exist 2 izoenzime de 5 reductaz
tip I - n cantiti crescute n:
- glandele sebacee
- ficat
Gena specific localizat la nivelul cromozomului 5
tip 2 - n cantiti crescute n:
- tractul urogenital masculin
- pielea genital
- ficat
- prezent n tractul urogenital precoce, avnd rol n
masculinizarea OGE
Gena specific localizat la nivelul cromozomului 2

 tip 2 - n cantiti crescute n:

- tractul urogenital masculin
- pielea genital
- ficat
- prezent n tractul urogenital precoce, avnd rol
n masculinizarea OGE
Gena specific localizat la nivelul
cromozomului 2
Reglarea 5 reductazei - realizat de:
- androgeni (cu aciune stimulatoare)
- factori genetici

ACIUNILE ANDROGENILOR
1. Formarea fenotipului masculin:
sexualizarea OGI i OGE n viaa intrauterin
promovarea caracterelor sexuale secundare masculin
saltul statural pubertar
2. Iniierea i meninerea spermatogenezei
3. Dezvoltarea i meninerea n funcie a veziculelor
seminale, a glandelor bulbo-uretrale i a prostatei
4. Controlul comportamentului sexual i al potentei
5. Stimuleaz secreia glandelor sebacee
6. Stimuleaz secreia de proteine (rol anabolizant proteic)
7. Rol n reglarea secreiei de gonadotropi

Receptorii hormonilor androgeni :

- sunt receptori citoplasmatici, comuni pentru
T i DHT
- complexul hormon-receptor - transportat n
nucleu
- receptorul este codat de o gen situat n
braul lung al cromozomului X
- exist numeroase similitudini cu receptorii
pentru progesteron, cortizol, aldosteron

SPERMATOGENEZA
Cuprinde 3 procese:
- multiplicarea celulelor germinale
- reducerea nr. de cromozomi de la un set diploid la
un set haploid (meioza)
- formarea une suprastructuri, ce permite:
motilitatea
generarea de energie necesar motilitii
protecia ncrcturii cromozomiale
mpotriva agresiunilor din mediul
nconjurtor

 Spermatogeneza:
- ncepe din luna a 2-a a vieii intrauterine,
cnd n fiecare testicul exist 3 x 10 5 celule
germinale (spermatogonii)
la pubertate exist 6 x 108 spermatogonii/testicul
dup pubertate, proliferarea celular este masiv;
se produc zilnic 108 spermatozoizi (peste un trilion
pn la btrnee) - spermatogeneza nu nceteaz
complet niciodat

Spermatogonia

70 zile

Spermatocit primar

16

meioza

Spermatocit secundar

32

meioza

Spermatida

64

Spermatozoid

64

 Durata spermatogenezei - aproximativ 70 zile

Transportul spermei - prin epididim, pn la
canalul ejaculator este de 12 - 21 zile
Este asigurat de :
micrile peristaltice ale ductelor spermatice
fluidul de secreie
motilitatea intrinsec a spermei
Spermatozoizii prsesc testiculul cnd sunt nc
imaturi i au o capacitate sczut de fetilizare
n timpul pasajului prin epididim sufer procesul de
maturare, care se completeaz n tractul genital
feminin

 spermatogeneza - nu se produce la hipofizectomizai

restaurarea sau iniierea sa n perioada pubertar
necesit LH i FSH
FSH - acioneaz direct pe tubii spermatogenetici
- are receptori pe spermatogonii

 acioneaz pe celulele Sertoli, stimulnd:

maturarea lor
dezvoltarea jonciunilor strnse ntre celulele
Sertoli

- secreia de androgen-binding protein:

- transferina
- inhibina
- aromataza
- activatori ai plasminogenului
- captarea glucozei i transformarea glucozei n lactat

LH - influeneaz spermatogeneza indirect, prin

stimularea sintezei de T n celulele Leydig
T -

are receptori pe:

- celulele Sertoli
- celulele Leydig
- celulele mioide peritubare
Ali factori:
- acid retinoic
- factori de cretere i citokine

 Dup hipofizectomie, restaurarea spermatogenezei

necesit FSH i hCG
Meninerea spermatogenezei dup restaurare,
necesit doar hCG
FSH-ul este deci esenial pentru iniierea, dar nu i
meninerea spermatogenezei

 INVESTIGAII N PATOLOGIA GONADIC

I. FUNCIA TESTICULAR
A. FUNCIA CELULELOR LEYDIC
1. EXAMENUL CLINIC I ANAMNESTIC

Urmrete:
- anormaliti la natere
- momentul i gradul maturrii sexuale
- rata de cretere a barbii
- libidoul
- aspectul scheletului
- tipografia esutului adipos

2. DOZRI HORMONALE
- LH plasmatic
- testosteron plasmatic
- testosteron plasmatic liber
- dihidrotestosteron (DHT) plasmatic
- 17 CS urinari
- testul de stimulare a LH cu GnRH
- testul de stimulare a testosteronului cu hCG

B. FUNCIA TUBILOR SEMINIFERI

1. EXAMENUL CLINIC AL TESTICULELOR
- se realizeaz n ortostatism
- diametrul longitudinal - prepubertar 2 cm
- postpubertar, 4, 6 cm
-volumul testicular - prepubertar 2 ml
- postpubertar, 12 - 15 ml

2. SPERMOGRAMA
- exploreaz funcia tubular a testiculului
- se recolteaz dup 3 - 5 zile de repaus sexual
- fluidul seminal se analizeaz la 30 - max 60
dup recoltare
Caracteristicile fluidului seminal:
- volumul - N = 2 - 6 ml =normospermie
= parvispermie
0 = aspermie
= multispermie

- Aspectul:
- N: opalescent, lactascent
- dens
- apos, transparent
- Aspecte patologice: - mucos
- glbui
- roz-brun
- pH-ul - N: uor alcalin (7 - 8,7)

-Numrul de spermatozoizi/ml
N: 60 - 120 milioane/ml
polizoospermie > 120 milioane/ml
oligospermie
< 30 milioane/ml
azoospermie
- secretorie
- excretorie
Motilitatea spermatozoizilor
N: 60-90% din spermatozoizi sunt mobili la o or dup
recoltare
- anormal: astenospermie
akinezie
- necrospermie

- Morfologia spermatozoizilor:
- N: 80 - 85% din spermatozoizi au forma normal
- anormal - teratospermie
- Leucocite, celulele epiteliale - sunt n mod
normal 2%
3. TESTUL DE PENETRAIE A MUCUSULUI
CERVICAL
- se utilizeaz mucus cervical bovin introdus ntrun tub capilar
- sperma penetreaz >15 mm n 90

4. BIOPSIA TESTICULAR
- indicat la brbaii cu:
- infertilitate, azoospermie i FSH plamatic normal
- infertilitate, azoospermie, i FSH plasmatic crescut
5. DOZAREA FSH-ului PLASMATIC
- valorile crescute indic leziuni ale epiteliului
germinal
6. INVESTIGAII CROMOZOMIALE
a) testul Barr
b) corpusculul F
c) Cariotipul

HIPOGONADISMUL
MASCULIN

ALGORITMUL DE DIAGNOSTIC AL HIPOGONADISMULUI

SIMPTOMATOLOGIA
HIPOGONADISMULUI
MASCULIN
DEFICITUL DE ANDROGENI SI
MANIFESTARILE CLINICE IN
FUNCTIE DE MOMENTUL
APARITIEI DEFICITULUI

SImptome

DEFICITUL DE ANDROGENI IN PERIOADA FETALA

Semne
Organe genitale ambigue(46,XY DSD)
Organe genitale feminine normale ( rezistenta totala la androgeni)
Microphallus (care seamana cu clitoromegalia)

Organe genitale ambigue

Hipospadias perineoscrotal pseudovaginal
Scrot bifid
Criptorhidism
DEFICITUL DE ANDROGENI IN PERIOADA PREPUBERTARA
SImptome

Semne

Pubertate intarziata

Eunucoidism

Lipsa interesului sexual ( libidou)

Organe genitale infantile

Absenta totala/partiala a erectiilo nocturne//matinale

Testiculi mici

Ginecomastie sau sensibilitate in zona mamara

Lipsa pilozitatii specifice masculine, absenta acneeiei

Initiativa si motivatie reduse

Extremitati disproportioat de lungi in rapot cu inaltimea

Performante fizice reduse

Distributie adipoasa de tip pubertar

Absenta ejaculatului si a ejacularii (spermarha)

Masa musculara slab dezvoltata

Voce cu tonalitate inalta
Masa osoasa redusa ( BMD), osteoporoza/osteopenie

Infertilitate

Ginecomastia
Prostata mica
Aspermia, oligozoospermiae sau azoospermie

DEFICITUL DE ANDROGENI LA ADULT

Simptome

Semne

Dezvoltare sexuala incompleta

eunucoidism

Lipsa interesului sexual/ dorintei (libido)

Testicule mici

Absenta erectiilor matinale/nocturne

Reducerea pilozitatii masculine ( axilare si pubiene )

Marire mamara sau sensibilitate

Ginecomastia

Infertilitate

Aspermie sau azoospermie sau oligozoospermie

Crestere ponderala, fracturi de fragilitate

Densitate mineral osoasa redusa (osteopenia or osteoporosis)

Bufeuri ( valuri de caldura, transpiratii), fracturi de fragilitate

Reducere in inaltime, fracturi de fragilitate, compresiuni vertebrale

Rducerea frecventei barbieritului

Reducere a prostatei si a PSA

Simptome mai putin Specifice

Semne mai putin Specifice

Energie si vitalitate, reduse

Anemie usoara normocroma, normocitara ( valori feminine0

Motivare redusa

Comportament depresiv

Dipozitie depresiva, incredere redusa in sine

Reducerea masei si a fortei musculare

Slabiciune si performanta fizica redusa

Icresterea IMC si a masei de tesut adipos

Concentrare si memorie, diminuate

Ridare fina a fetei ( la ochi si gura )

Cauzede Ginecomastie
Cauze
Expunere la estrogeni in perioada fetala
Cresterea tranzitorie a androgenilor

Exemple
CAUZE FIZIOLOGICE
Ginecomastia neonatal a
Ginecomastia pubertara
EXCES DE ESTROGENI

Estrogeni sau agonisti ai receptorului de estrogeni

Estrogeni, marijuana, digitoxin, testosteron sau alti androgeni aromatizabili

Cresterea activitatii aromatazei periferice

Obezitate, familiala, imbatranire

Tumori secretante de estrogeni

Carcinom adrenal, tumori ale celulelor Leydig sau Sertoli

Tumori secretante de hCG

Tratament cu hCG

Carcinom hepatic, pulmonar, sau celule germinale

Deficit de androgeni

DEFICIT SAU REZISTENTA LA ANDROGENI

Primary of secondary hypogonadism

Hiperprolactinemia
Rezistenta la androgeni

Congenital and acquired androgen resistance

Medicamente care interfera cu actiunea androgenilor

Spironolactona, antagonisti ai reptorilor de androgeni, marijuana, inhibitori ai 5reductazei , antagonisti ai receptorului de histamine 2

Insuficienta organica

AFECTIUNI SISTEMICE
Ciroza hepatica si insuficienta renala cronica

Boli endocrine

Hipertiroidism, acromegalie, tratament cu GH, sindrom Cushing

Boli nutrittionale

Realimentare, refacere dupa afectiuni cronice (hemodializa, insulina, isoniazida,

tuberculostatice)
IDIOPATIC

Idiopatic si medicamente

Medicatie antiretrovirala antagonisti ai canalelor de calciu, amiodarona,

antidepresive (SSRI, triciclice), alcool, amfetamine, penicillamina, fenitoina,
omeprazol, teofilin

Tinta tratamentului substitutiv cu Testosteron

Imbunatateste functia sexuala, restaureaza libidoul,
corecteaza disfunctia erectila
Creste masa musculara si forta musculara, perfomanta
fizica
Creste BMD, reduce riscul de fracturi
Amelioreaza energia, vitalitatea tonusul psihic si
motivaatia
Creste hematocrit in intervalul norma pentru adult
Restabileste cresterrea parului de tip masculin

TRATAMENTUL SUBSTITUTIV AL
HIPOGONADISMULUI MASCULIN
PRIMAR: DERIVATI DE TESTOSTERON
SECUNDAR: - rFSH / rLH (HMG/HCG)*
TERTIAR: GnRH pulsatil / Clomifen citrat*

* numai pentru inductia spermatogenezei

Preparate de testosteron
Testosteron enanthat sau cypionat, injectii IM
Adulti: 150-200 mg IM la fiecare 2 sapt. sau 75-100 mg IM/sapt
Baieti Prepubertar: 50-100 mg lunar sau 25-50 mg la 2 sapt, sa
creste doza la 50-100 mg la 2 sapt pana la doza ptr. Adulti in 24 ani sau pana apare dezvoltarea pubertara spontana
Testosteron gel (1%), 5-10 g de gel care elibereaza 5-10 mg T, se
aplica zilnic pe umeri sau pe trunchi disponibil in plicuri de 2,5
-5 g sau tuburi de 5-10 g.
Testosteron undeecanoat ( Nebido ), 1000 mg/4 ml. se
administreaza initial la 6 sapt. Apoi 1000mg I.M. la fiecare 12
sapt.
Dihidrotestosteron gel ( Andractim), 2.5%, se aplica local,
folosit in special ptr. Dezv. Peniana pre- / pubertara

DIAGRAMELE
SCHEMATIZATE ALE
HIPOGONADISMULUI
MASCULIN PRIMAR/
SECUNDAR/ TERTIAR/
CUATERNAR(REZISTENTA
LA ANDROGENI)