CAZUL GABCIKBVO-NAGYMAROS

(UNGARIA/SLOVACIA)
TRATATUL DIN 1977 PENTRU
CONSTRUIREA UNUI SISTEM
COMUN DE BARAJE PE
DUNARE

PARTI
Tratat semnat pe 16 sept. 1977 de
catre Republica Populara Ungaria si
Republica Populara Cehoslovacia
(Ungaria si Cehoslovacia)
Cehoslovacia se imaprte in 1993 in
Republica Cehia si Republica
Slovacia, ultima fiind succesoare la
Tratatul din 1977

PREMISE
Baza legala: notificare comuna a Curtii
Internationale de Justitie, facuta pe 2 iulie 1993, de
catre Ungaria si Slovacia, a unui Acord Special
semnat la Bruxelles pe 7 apr 1993
Semnarea pe 16 sept. 1977 de catre Ungaria si
Cehoslovacia a unui Tratat privind construirea unui
sistem de baraje in zona Gabcikovo(Cehoslovacia)Nagymaros(Ungaria), denumit Tratatul din 1977.
Tratatul a intrat in vigoare pe 30 iunie 1978.
Tratatului i-a fost anexat un Plan Contractual
Comun( prevederi tehnice) potrivit Acordului
semnat de cele doua Guverne pe 6 mai 1976
pentru construirea, finantarea si managementul in
comun al proiectului.

Obiectivele Tratatului
Investitie comuna pe segmentul
Dunarii dintre Bratislava si Budapesta
pentru producerea de hidroenergie
Pentru imbunatatirea navigatiei
Si protejarea zonelor de mal impotriva
inundatiilor
Aceste obiective trebuie sa fie in acord
cu reglemetarile privind protectia
mediului.

Ungaria. Derularea
evenimentelor.
Lucrarile incep in 1978
Protocol semnat pe 10 oct. 1983 pentru incetinirea
lucrarilor si amanarea punerii in functionare a uzinei
electrice
Protocol semnat pe 6 febr. 1989 pentru a accelera proiectul
Ca urmare a criticilor aduse acestui proiect, Guvernul
Ungariei decide pe 13 mai 1989 sa suspende lucrarile la
Nagymaros pana pe 31 iulie
Pe 21 iulie suspendarea este extinsa pana pe 31 oct.
Pe 27 oct. Ungaria decide sa abandoneze lucrarile de la
Nagymaros
Pe 19 mai 1992 Guvernul Ungariei transmite Guvernului
Cehoslovaciei o Nota prin care denunta Tratatul din 1977,
cu incepere din 25 mai.

Ungaria. Evenimentele din 1989

Ungaria a fost indreptatita sa suspende si
apoi sa abandoneze lucrarile la proiectul
Nagymoros in 1989?
Baza legala pentru raspunsul Curtii:
Conventia de la Viena din 1969: prin
actiunile sale Ungaria nu a suspendat sau
denuntat Tratatul din 1977, iar aceste
actiuni au facut imposibila punerea in
aplicare a proiectului descris in Tratat ca
fiind unic si indivizibil.

Starea de necesitate
A existat in 1989 o stare de necesitate care sa justifice actiunile
Ungariei?
Baza legala: art 33 inaintat de Comisia Juridica Internationala
privind responsabilitatea internationala a statelor stipuleaza
conditiile ce trebuie intrunite pentru a exista o stare de necesitate:
1. Trebuie sa fie atribuita unui interes esential al statului care isi
incalca o obligatie internationala
2. Acest interes trebuie sa fi fost amenintat de un pericol grav si
iminent
3. Actul prin care a fost incalcata obligatia trebuie sa fie singura
metoda de a salva acel interes
4. Acel act nu trebuie sa fi daunat unui interes esential al statului fata
de care avea obligatia
5. Statul nu trebuie sa fi contribuit in niciun fel la aparitia starii de
necesitate

Starea de necesitate
Pozitia Curtii cu privire la starea de
necesitate: pricolul invocat de Ungaria nu
a fost iminent
Existau alte metode de a raspunde la
aceste pericole, decat prin suspendarea si
apoi incheierea lucrarilor
Puteau fi declansate negocieri pentru
reevaluarea Proiectului si extinderea unor
termene, fara a fi in mod necesar
abandonate lucrarile.

Ungaria. Aparare
Cele 5 argumente ale Ungariei in sprijinul legalitatii
si valabilitatii denuntarii Tratatului
1. existenta unei stari de necesitate: Curtea
apreciaza ca indiferent de existenta unei asemnea
stari, aceasta nu ar justifica denuntarea unui tratat
si nici nu ar scuti statul de responsabilitatea
aferenta.
2. imposibilitatea de executie: baza legala: Conventia
de la Viena din 1969, care stabileste ca motiv
pentru denuntarea sau retragerea de la un tratat
disparitia sau distrugerea unui obiect
indispensabil pentru executarea tratatului.

3. Schimbari esentiale ale circumstantelor

In viziunea Curtii conditiile politice nu au fost
indispensabil legate de obiectul si scopul
Tratatului.
Schimbarile privind legislatia mediului puteau
fi prevazute, iar art. 15, 19 si 20 din Tratat sunt
gandite pentru a permite modificarile necesare
Schimbarile politice, economice sau de
legislatie nu determina inaplicabilitatea
Proiectului.

4. Incalcarea materiala a Tratatului

Ungaria a sustinut la acest punct ca a reprezentat
o incalcare punerea in aplicare a Variantei C.
Cu toate acestea, dupa cum a sustinut anterior
Curtea, lucrarile premergatoare punerii in aplicare
a Variantei C nu sunt ilicite. Asadar, notificarea
denuntarii Tratatului de catre Ungaria din data de
19 mai 1992 a fost prematura, deoarece nu au
fost incalcate prevederile Tratatului decat in
octombrie, iar Ungaria nu putea invoca in mod
valabil aceasta cauza in mai.

5. Aparitia unor noi reglementari in legislatia

internationala a mediului
Baza legala: art 64 din Conventia de la Viena
privitoare la anularea si denuntarea unui tratat din
cauza aparitiei unei norme imperative in dreptul
international: art 15, 19 si 20 din Tratatul din 1977
fac posibile anumite adaptari si incorporari de
legislatie relevanta pentru proiect
Concluzii: Atat Ungaria, cat si Cehoslovacia au
incalcat diverse prevederi ale Tratatului din 1977,
dar aceste incalcari nu determina anularea.
Notificarea denuntarii facuta de Ungaria nu are
efectul rezilierii.

Cehoslovacia
Dupa 1989 Cehoslovacia creaza o
solutie alternativa cunoscuta sub
denumirea de Varianta C
In noiembrie 1991 incep lucrarile
pentru punerea in aplicare a
Variantei C
Pe 23 oct 1992 incep lucrarile la
baraj
Pe 1 ian 1993 Slovacia devine stat
independent

Cehoslovacia. Aparare
Cehoslovacia a fost indreptatita sa recurga in noiembrie 1991 la
solutia provizorie si sa puna in aplicare din oct 1992 acest sistem?
1. Renuntarea Ungariei a facut imposibila punerea in aplicare a
Proiectului in varianta stabilita prin Tratatul din 1977
2. Slovacia a invocat principiul unei aplicari aproximative
. Raspunsul Curtii face referire la acest principiu, care nu ar putea fi
pus in practica decat in limitele Tratatului
. Pe baza prevederilor Tratatului din 1977, care stipuleaza ca
sistemul de baraje Gabcikovo-Nagymoros este o investitie comuna
care constituie un sistem de lucrari unice si indivizibile, acestea nu
pot fi aduse la indeplinire in mod unilateral.
. Asadar, prin punerea in aplicare a Variantei C, Cehoslovacia a
incalcat unele prevederi exprese ale Tratatului, prin care a comis o
fapta internationala culpabila, cu toate ca actiunile pregatitoare
acesteia nu constituie in sine o infractiune.

Cehoslovacia. Aparare
3. Cehoslovacia sustine ca a actionat pentru
a diminua prejudiciile, pentru aceasta se
bazeaza pe un principiu general al dreptului
international care spune ca o parte afectata
de neimplicarea celeilalte parti in contract
trebuie sa incerce sa isi dimunueze
pagubele.
Curtea a raspuns ca acest principiu poate fi
folosit doar pentru calcularea despagubirilor,
nu si pentru a justifica luarea unei actiuni.

Problema succesiunii
Slovaciei

Ungaria sustine ca Tratatul si-a incetat efectele pe 31 dec

1992, cand Cehoslovacia a incetat sa mai existe ca o
entitate legala, iar pe 1 ian 1993 au aparut in locul
acesteia Cehia si Slovacia.
Baza legala:art 34 din Conventia de la Viena privind
succesiunea statelor(1978, succesiunea automata la
tratate)
Tratatul pune bazele unei investitii si operatii comune si
stabileste un regim de navigatie pentru un canal
international, in acest fel fiind afectate si interesale altor
parti.
Art 12 din din Conventia de la Viena din 1978 prevede ca
tratatele cu caracter teritorial nu sunt afectate de
succesiunea statelor, iar Tratatul din 1977 este direct legat
de o portiune din cursul Dunarii si de aceea a devenit
obligatoriu in mod automat pentru Slovacia din 1 ian 1993.

Consecinte legale

Consecinte legale

Deciziile Curtii
1. Ungaria nu era indreptatita sa suspende si apoi sa
abandoneze lucrarile la Proiectul Nagymoros(14-1)
2. Cehoslovacia era indreptatita sa inceapa in nov.
1991 pregatirile pentru solutia alternativa(9-6),
dar nu sa le puna in aplicare in oct. 1992 ca o
masura unilaterala(10-5)
3. Notificarea denuntarii de catre Ungaria din 19 mai
1992 nu a reziliat in mod legal Tratatul, asadar
acesta este inca in vigoare si guverneaza relatiile
dintre parti(11-4)
4. Slovacia, ca stat succesor al Cehoslovaciei, a
devenit parte la Tratatul din 1977(12-3)

Deciziile Curtii
1. Ungaria si Slovacia trebuie sa negocieze cu
buna credinta si sa ia toate masurile necesare
atingerii obiectivelor stabilite prin Tratatul din
1977(13-2)
2. Trebuie stabilit un regim operational comun
pentru barajul de pe teritoriul Slovaciei(13-2)
3. Fiecare parte trebuie sa despagubeasca cealalta
parte pentru daunele suferite(12-3)
4. Capitalul pentru constructii si planul lucrarilor
trebuie sa aiba in vedere prevederile Tratatului
din 1977 si instrumentele conexe(13-2)