CUPRINS

Sectiunea 1. Deontologie profesionala. Notiune.

Sectiunea 2. Legalitatea exercitarii profesiei de avocat
Sectiunea 3. Reguli deontologice privind relatia avocatului cu magistratii
Sectiunea 4. Pastrarea secretului profesional
Sectiunea 5. Reguli deontologice privind relatia dintre avocat si client
Sectiunea 6. Concluzii

Sectiunea 1. Deontologie profesionala.

Notiune
Regulile de deontologie profesionala ale exercitarii profesiei de avocat sunt
regasite intr-un set de acte normative, printre care numaram: Codul deontologic al avocatilor
din Uniunea Europeana, Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, Statutul profesiei de avocat.
Deontologia avocatului insumeaza un ansamblu de norme care se aplica cu titlu de
principiu tuturor avocatilor care exercita profesia in Romania, atat in relatii cu clientii, cu alti
avocati, cat si in relatiile cu instantele judecatoresti si alte organe de jurisdictie cu care
avocatul intra in contact, in cursul si in baza exeritarii profesiei.
Normele deontologice sunt destinate sa garanteze, prin acceptarea lor liber
consimtita, buna indeplinire de catre avocat a misiunii sale, recunoscuta ca fiind
indispensabila pentru functionarea oricarei societati omenesti1. Nerespectarea acestor norme
de catre avocati poate duce la o sanctiune disciplinara.
Tot Codul deontologic prevede ca intr-o societate intemeiata pe respect fata de justitie,
avocatul indeplineste un rol special. Indatoririle sale nu se limiteaza doar la executarea fidela
a unui mandat, ci el trebuie sa vegheze la respectul statului de drept si a intereselor celor pe
care ii apara; e datoria avocatului nu numai sa pledeze pentru cauza incredintata, ci si sa fie
sfatuitorul clientului.
Totodata, Codul deontologic statueaza ca raporturile dintre avocati trebuie sa fie
bazate pe incredere si confraternitate, iar Statutul prevede ca relatiile dintre avocati sunt
bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii
reputatiei profesiei.

1 art. 1.2.1 din Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana

Sectiunea 2. Legalitatea exercitarii profesiei

de avocat

Legalitatea este primul principiu enuntat de Legea nr. 51/1995 (in continuare
Legea avocatului), conform caruia in exercitarea profesiei, avocatul este independent si se
supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
Ca atare, exercitarea profesiei de avocat este deschisa doar avocatilor inscrisi in
cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (in continuare, UNBR). Se pune un accent
deosebit (mai ales in ultimii ani) pe interdictia exercitarii oricarei activitati specifice profesiei
de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si in
tabloul avocatilor sau, dupa caz, de catre orice persoana juridica, cu exceptia societatilor
profesionale de avocat, sub sanctiunile prevazute de lege (vezi cazul barourilor paralele).
Este o prohibitie ce decurge din insusi principiul legalitatii.
Tot o ramificatie a principiului legalitatii este si faptul ca avocatul este limitat la a
exercita in activitatea sa profesionala doar acele activitati prevazute de Lege.
In virtutea legalitatii, avocatul poate invoca, in exercitarea profesiei sale, doar
legislatie nationala, comunitara sau internationala, daca e consacrata prin tratate
internationale la care Romania este parte sau a aderat ulterior. De asemenea, avocatul
promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime (conforme cu legea) ale
clientilor sai.
Avocatul poate oferi clientului sfaturi juridice exclusiv corespunzatoare legii. El
poate actiona doar in limitele Legii, Statutului si Codului deontologic, potrivit crezului sau
profesional. Este tot o aplicatie a principiului legalitatii, care guverneaza exercitarea profesiei
de avocat, in ansamblul sau.

Sectiunea 3. Reguli deontologice privind

relatia avocatului cu magistratii

In continuare, vom exemplifica in extras cateva prevederi din Lege si Codul

deontologic care evidentiaza importanta regulilor de deontologie profesionala in exercitarea
profesiei de avocat.
Art. 2 alin. (3) din Lege statueaza ca avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte
persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de
jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in
fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului
desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
Avocatul care se prezinta in fata Curtilor si Tribunalelor sau care participa la o
procedura trebuie sa respecte normele deontologice aplicabile in jurisdictia respectiva.
Intrucat se supune regulilor deontologice, avocatul trebuie sa respecte, in orice circumstanta,
caracterul contradictoriu al dezbaterilor.2
Totodata, avocatul trebuie sa dea dovada de respect si loialitate fata de oficiile
judecatorului, dar, in acelasi timp, isi va apara clientul in mod constiincios si fara teama, fara
a tine cont de propriile interese si nici de vreo consecinta de orice fel ce l-ar putea privi pe el
sau pe oricare alta persoana.3
Normele aplicabile in cazul relatiilor dintre un avocat si un judecator se aplica, in egala
masura, si in cadrul relatiilor avocatului cu arbitrii si cu orice alta persoana care exercita o
functie judiciara sau semijudiciara, chiar ocazional.4
Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca
cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei
2 art. 4.1 din Codul deontologic
3 art. 4.3 din Codul deontologic
4 Ibidem

completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor

acestora din proces.5
Avocatul are obligatia sa poarte roba, in conditiile Legii, in fata tuturor instantelor
judecatoresti, precum si in fata Curtii Constitutionale din Romania. Roba poate fi purtata si
in fata instantelor judecatoresti din alte state, cu respectarea conditiilor impuse de legislatia
nationala a statului in cauza, precum si in fata jurisdictiilor internationale a caror activitate
poate fi asimilata cu cea a instantelor jduecatoresti, cu respectarea conditiilor impuse de
normele specifice ale acestor jurisdictii.6

5 art. 39 alin. (6) din Legea avocatului

6 art. 236 din Statut

Sectiunea 4. Pastrarea secretului

profesional
Avocatul este cel care e menit sa pastreze secretul clientului sau si destinatarul
comunicarilor confidentiale. Fara garantarea acestei confidentialitati, increderea profesionala
nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotriva un drept
si o indatorire primordiala si fundamentala a avocatului. Obligatia avocatului cu privire la
secretul profesional serveste atat intereselor administrarii justitie, cat si intereselor clientului.
In consecinta, acesta trebuie sa beneficieze de o protectie speciala din partea statului.7
Avocatul trebuie sa respecte secretul oricarei informatii confidentiale de care ia
cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale.8
Totodata, avocatul impune angajatilor sai si oricarei persoane care colaboreaza cu el in
activitatea sa profesionala sa respecte secretul profesional.9
Trebuie mentionat ca obligatia pastrarii secretului profesional a avocatului nu are naturala
contractuala, ci una legala, fiind de ordine publica. Pastrarea secretului profesional este o
obligatie absoluta, nelimitata in timp si vizeaza orice aspect al cauzei care a fost incredintata
avocatului.10 Aceasta obligatie se extinde si la toate persoanele cu care avocatul colaboreaza
in exercitarea profesiei sale si cuprinde toate activitatile exercitate, inclusiv raporturile cu alti
avocati.
Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si pe
orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in
legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente
redactate de avocat, care contin sau se fundamenteaza pe informatiile sau datele furnizate de
7 art. 2.3.1 din Codul deontologic
8 art. 2.3.2 din Codul deontologic
9 art. 2.3.4 din Codul deontologic
10 Ligia Catuna, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Universul Juridic,
Bucuresti, 2012, p. 217

client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de

client.11
Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client,
intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, este
confidentiala.12
Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele ambilor sau tuturor clientilor
implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional
risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.13
Avocatul nu poate accepta o cauza unui nou client, daca secretul informatiilor
incredintate de un vechi client risca sa fie violat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a
cauzelor vechiului sau client ar favoriza pe noul client in mod nejustificat.14
Mai mult decat atat, avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii
niciunei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are
dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Cu
toate acestea, calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele
si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant
al vreunei parti in cauza.15

11 Ibidem
12 art. 10 alin. (1) din Statut
13 art. 3.2.2 din Codul deontologic
14 art. 3.2.3 din Codul deontologic
15 art. 46 alin. (2) si (3) din Legea avocatului

Sectiunea 5. Reguli deontologice privind

relatia dintre avocat si client

Avocatul nu actioneaza decat atunci cand este imputernicit de clientul sau. Avocatul poate
totusi sa actioneze intr-un caz in care a fost insarcinat de un alt avocat care il reprezinta pe
client sau in care a fost numit de o instanta competenta.16
In continuare, vom enumera cateva elemente care tin de relatia dintre avocat si client, fara
a epuiza subiectul.

1. Inceputul si incetarea relatiilor dintre avocat si client.

Dreptul de asistenta, reprezentare sau de exercitare a oricarei alte activitati
specifice profesiei (in raport cu clientul) se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat
in forma scrisa intre avocat si client ori mandatarul acestuia. Forma, continutul si efectele
contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin Statut.17
Cand participa la o operatie juridica, avocatul are obligatia de a se retrage din cauza
de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare
de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.18

16 art. 3.1.1 din Codul deontologic

17 art. 108 alin. (1) si (2) din Statut
18 art. 120 alin. (3) din Statut

Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si

intereselor legitime ale clientului.19
Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios,
corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost
incredintat.20
Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine,
sinceritate, loialitate si confidentialitate.21 Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea
avocatului sunt conditii ale credibiltiatii avocatului si profesiei.22
O importanta prevedere o gasim in art. 118 din Statut: Avocatul va incerca in
momentele oportune sa isi consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui
conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a proteja drepturile si
interesele legitime ale acestuia.23 Astfel, aceasta norma il impiedica pe avocat de a insista in
declansarea unui proces sau a altei proceduri contradictorii, in conditiile in care exista
alternative mai avantajoase pentru client, din punct de vedere financiar, temporal sau pe fond.
Avocatul nu va putea sa exercite dreptul sau de a nu se ocupa de o cauza in asa fel sau
in astfel de circumstante incat clientul sa nu mai poata gasi alta modalitate de a fi asistat
juridic la timp, pentru a se putea preveni prejudicierea clientului. 24 Astfel, este indatorirea
avocatului de a-si ierarhiza angajamentele in asa fel incat niciun client sa nu ramana
prejudiciat de lipsa de timp a sa; in conditiile in care, in ultima instanta, avocatul nu mai are
timp pentru noi clienti, conform acestei prevederi, el este obligat sa refuze un nou
angajament, stiind ca nu poate face o aparare calificata in acel caz.

2. Conflictul de interese

19 art. 110 din Statut.

20 art. 111 din Statut
21 art. 6 alin. (4) din Statut
22 art. 112 din Statut
23 art. 118 din Statut
24 art. 3.1.4 din Codul deontologic

Conform Statutului25, exista conflict de interese in situatiile urmatoare:

a). in activitatea de consultanta cand, la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da
clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu isi poate indeplini misiunea fara

a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin
utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmarit
b). in activitatea de asistare si aparare, atunci cand, la data sesizarii sale, asistarea mai multor
parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat daca
i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste
tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii
c). atunci cand, prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul
descopera una din dificultatile aratate la lit. a) si b)
Contrarietatea de interese poate fi inlaturata de avocat prin informarea clientilor si
obtinerea acordului acestora pentru a incerca sa concilieze aceasta situatie sau daca toti clientii
isi dau acordul expres si prealabil pentru prestarea activitatii de asistenta juridica in continuare.
Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina a se ocupa de
cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul
apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in
parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.26

3. Onorarii. Pactul de quota litis.

Onorariile vor fi stabilite de catre avocat, in raport cu dificultatea, complexitatea,
durata cazului. Avocatul trebuie sa il informeze pe client cu privire la tot ceea ce se cere cu titlu
25 art. 115 din Statut
26 art. 117 din Statut

de onorariu, iar valoarea insumata a onorariilor sale trebuie sa fie echitabila si justificata, in
conformitate cu legea si normele deontologice la care avocatul este supus.27
Onorariile pot fi stabilite astfel:

onorarii orare (pe ora)

onorarii fixe (forfetare)
onorarii de succes
onorarii formate din combinarea celorlalte trei variante

Primele doua se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea

serviciilor profesionale. Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa
obtine si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul
furnizat. Acesta consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a
unui rezultat concret. Onorariu de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix.
Pactul de quota litis este conventia incheiata intre avocat si client, inainte de incheierea
definitiva a unei cauze de interes pentru respectivul client, conventie prin care clientul se
angajeaza sa ii verse avocatului o parte din ceea ce rezulta de pe urma cauzei, fie ca aceasta
consta intr-o suma de bani, fie in orice alt bun sau valoare.
Este interzis avocatului sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis. Onorariile
reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor aporturi din afacere (activitatea juridica
realizataa de catre avocat) sunt interzise.28

27 art. 3.4 din Codul deontologic

28 art. 130 din Statut

Sectiunea 6. Concluzii
Legea care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei de avocat
reglementeaza o materie atat de dinamica, incat necesita completari si modificari aproape in mod
constant, insa deontologia profesionala a avocatului este un element care nu sufera schimbari
conceptuale, ramanand neschimbata in fata schimbarilor evolutive socio-economice care
determina revizuirea prevederilor legale, ca ansamblu.
Este de mentionat ca, desi reglementarea deontologiei avocatului in actele
normative mentionate este una amanuntita si aproape deloc lacunara, neajunsurile care frizeaza
aceasta tagma in Romania a facut ca teoria si realitatea practica sa coincida foarte putin. Astfel,
nerespectarea anumitor principii deontologice, din pacate, nu este de neconceput.
Deontologia profesionala a exercitarii profesiei de avocat este un element demn de
luat in calcul pentru tinerii aspiranti ai sistemului judiciar romanesc, care poate determina
alegerii unui drum sau a altuia, din punct de vedere profesional. Este o conditie sine qua non
studierea acesteia pentru a verifica daca aceasta profesie se potriveste candidatului, pentru ca,
mai presus de statutul social, remuneratia financiara etc., etica profesionala specifica unei
profesii este cea care defineste persoana care o exercita, iar in cazul unei neconcordante, nici
exercitarea profesiei nu poate fi una completa si calitativa.

BIBLIOGRAFIE:
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, republicata in temeiul art. VI din Legea nr. 270/2010 privind
modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 (publicata in M. Of. nr.
872 din 28 decembrie 2010), cu modificarile si completarile ulterioare
Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea nr. 64/03.12.2011
a Consiliului UNBR, publicata in M. Of. nr. 898 din 19 decembrie
2011
Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, adoptat in
Sesiunea Plenara din data de 28.10.1998 si ulterior modificat, in
Sesiunile Plenare ale CCBE din 28.11.1998, 06.12.2002 si 19.05.2006
Ligia Danila Catuna, Organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, Universul Juridic, Bucuresti, 2012