Referat

LA ISTORIE
Franta i relatiile sociale

Elev:Glc Felicia

Frana
oficial Republica Francez (n francez Rpublique franaise,Pronunie n francez: /epyblik
f sz/), este o republic constituional unitar avnd un regim semi-prezidenial, mare parte din
teritoriul su i din populaie fiind situat n Europa de Vest, dar care cuprinde i mai multe regiuni i
teritorii rspndite n toat lumea. Capitala sa este oraul Paris, limba oficial este franceza iar
moneda este euro. Deviza naional este Libertate, egalitate, fraternitate (n francez Libert,
galit, Fraternit), iar drapelul Franei este format din trei benzi verticale colorate, respectiv n
albastru, alb, rou. Imnul naional este La Marseillaise.

Axe de comunicaie i de transport[modificare | modificare surs]

Din pricina poziiei sale la rscruce, Frana este ar de tranzit. [b 17] Ea este, de fapt, traversat, n
mod obligatoriu, de persoanele i mrfurile care circul pe cale terestr ntre peninsula Iberic i
restul Europei i, dup deschiderea Eurotunelului n 1994,[22] ntre Regatul Unit i restul Europei.[b
17]

Ca o motenire a istoriei, reelele franceze de transport sunt foarte centralizate n jurul Parisului;[b

18]

aceast centralizare este deosebit de puternic n domeniul feroviar i aerian, de i a nceput s

se diminueze.[23]

Un TGV Duplex(fr) pe LGV Mditerrane

Principalul mijloc de transport utilizat n Frana este cel rutier, care, n 2007, reprezenta respectiv
86,5% i 79,9% din traficul de cltori i de mrfuri.[f][24] Frana numr, la nivelul anului 2005, peste
un milion de kilometri de osele, dintre care aproape toate sunt asfaltate sau pietruite.
[25]

Dup eliberare(fr), Frana i-a dezvoltat o reea extins de autostrzi(fr), care, n 2007, totalizau o

lungime de 10.991 km .[25] De cteva decenii, sunt dezvoltate politici publice cu scopul reducerii
accidentelor rutiere mortale, ale cror principale cauze sunt identificate ca fiind, n principal, viteza i
consumul de alcool,[j 1] i ncearc s reduc dependena francezilor de automobile, n beneficiul
altor mijloace de transport mai puin poluante.[i 1]
Reeaua feroviar francez dateaz i ea, n mare parte, de la mijlocul i de la sfr itul secolului al
XIX-lea, ajungnd s numere, n 2009, 29.473 km de linii, dintre care mai mult de jumtate sunt
electrificate.[26] Cea mai mare parte din trafic este derulat de compania public SNCF, pe liniile care
aparin gestionarului de infrastructur Rseau ferr de France(fr) (RFF). ncepnd cu anii 1980,
traficul de cltori n Frana metropolitan este n cretere, mulumit, pe de o parte, prelurii de
ctre regiuni a gestionrii traficului regional i local, dar mai ales apari iei reelei continue a liniilor de

mare vitez(fr) parcurse de TGV.[27] Pe de alt parte, principalele orae ale rii sunt dotate cu o reea
feroviar urban, de tip metrou, tramvai sau expres regional (RER); Metroul din Paris, nfiinat n
1900, formeaz una dintre cele mai dense reele din lume. [28]

Comert exterior si politici comerciale ale frantei in

perioada postbelica
COMERT EXTERIOR SI POLITICI COMERCIALE ALE FRANTEI IN
PERIOADA POSTBELICA
Rezumat
Prezenta lucrare realizeaza o analiza detaliata a starii si evolutiei activitatii de comert
exterior a Frantei in perioada postbelica, precum si a aspectelor legate de politica comerciala a
Uniunii Europene, cu o particularizare pentru Franta. Accentul este pus, in general, pe evolutia
fenomenelor in ultimii ani.
Structurata pe trei capitole, lucrarea urmareste urmatorul plan:
primul capitol este o descriere a cadrului general al economiei Frantei, prezentand
caracteristicile sale generale, domeniile economice importante, oferind astfel o imagine de
ansamblu, necesara intelegerii aspectelor comerciale.
cel de-al doilea capitol, de mari dimensiuni, realizeaza o analiza statistica a dinamicii,
volumului valoric si structurii comertului exterior francez, detaliat pe grupe de produse. Urmeaza
prezentarea orientarii geografice a fluxurilor comerciale ale Frantei, un subcapitol separat vizand
relatiile comerciale franco-romane.
capitolul trei urmareste aspecte legate de politica comerciala a Frantei, vazuta ca
membru fondator al Comunitatii Economice Europene (actuala Uniune Europeana). Sunt
urmarite problemele politicii agricole comunitare, istoricul realizarii uniunii vamale, politica
comerciala comuna fata de tarile terte, precum si o enumerare a principalelor acorduri de natura
comerciala incheiate. Particularitatile Frantei rezida in sistemul de taxe si accize, prezentat
separat.
Data fiind natura acestei lucrari, s-a acordat o mare atentie aspectelor statistice, nefiind
uitate evidentierea cauzalitatilor, sistematizarea materialului, reprezentarile grafice usurand
urmarirea ideilor.

Capitolul 1. Prezentare generala a economiei Frantei

Cea mai mare tara (ca suprafata) din Europa Occidentala, Franta este una din primele 5 puteri ale
economiei mondiale, cu un PIB/locuitor de 18.200 $.
Dispune de variate resurse minerale (fier, bauxita, carbuni, petrol), dar cu productii modeste sau
in scadere, apeland in masura crescanda la importul de materii prime si semifabricate.
Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica, material rulant,
energetica nucleara, industria alimentara. Politica de reconversiune energetica (reducerea
dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor

nucleare in productia de energie electrica (ocupand astfel locul 1 pe glob). Cele mai importante
ramuri industriale sunt: industria siderurgica (otel si fonta), industria chimica, textila,
aeronautica, electronica, parfumerie si farmacie. Productia industriala este extrem de
diversificata, participare mai importanta la export avand industria autovehiculelor, utilajelor
industriale, aeronautica, chimia de sinteza si produsele alimentare (unt, branzeturi, vinuri).
Agricultura antreneaza 7% din populatia activa si, desi are o contributie redusa la PNB (3,3%),
prin volumul productiei situeaza Franta pe primul loc in Europa (ca producator si ca exportator)
si pe locul 5 in lume (la cereale). Conditiile naturale sunt foarte favorabile, terenul arabil
reprezentand 32% din suprafata tarii. Franta ocupa locurile 2-3 pe glob ca valoare a exporturilor
agricole. Se produc mari cantitati de cereale (grau, porumb, orez), sfecla de zahar, cartofi, fructe,
legume, s.a. Viticultura este bine reprezentata (locul 1 pe glob la productia de vin: podgorii mai
importante se gasesc in regiunile Languedoc, Bourgogne, Champagne). Cresterea animalelor
asigura 53% din valoarea productiei agricole: se cresc bovine, porcine, ovine (in zona muntoasa:
Alpi, Pirinei, Massif Central, dar si in zone agricole).
Turismul are o contributie importanta (peste 20 mild. $ anual) la balanta de plati. Exista doua
zone turistice mai importante: Paris si Coasta de Azur. Franta primeste anual 60 milioane de
turisti straini care cheltuiesc circa 130 miliarde FF;
Pe ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a erodat in ultimele doua decenii (in 1970
Franta reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar in 1990 doar 5,7%).

Capitolul 2. Comertul exterior al Frantei

1. Dinamica si volumul comertului exterior francez
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in perioada de deschidere catre exterior, Franta a
inregistrat aproape constant deficite ale balantei comerciale. Crizele petroliere din 1973 si 1986 ,
precum si recesiunea din 1992-1993 au afectat schimburile Frantei si implicit soldul balantei
comerciale. Ultimul deceniu in special este marcat de prabusirea exporturilor industriale. In 1989
deficitul ajunge la 66 miliarde FF, dupa care balanta se amelioreaza si evolueaza rapid, atingand
in 1996 un excedent record de 122 miliarde FF, in continua crestere. Si gradul de acoperire a
importurilor de catre exporturi a urmat aceeasi tendinta ascendenta.

Figura 1. Evolutia soldului balantei comerciale a Frantei

Pe etape, intre 1971-1982 comertul Frantei este afectat de factura petroliera supradimensionata,
precum si de aprecierea dolarului. Din 1982 pana in 1985, situatia se restabileste rapid, se
dezvolta exporturile, consumul energetic scade. Din 1986, deprecierea dolarului si scaderea
exporturilor catre tarile OPEC sunt compensate de scaderea pretului petrolului, generand o
factura energetica scazuta. Dupa 1987 balanta comerciala se deterioreaza constant pana in 1990.
La inceputul deceniului insa, intreprinderile franceze devin mai competitive, soldul comercial

inscriindu-se pe o curba ascendenta spectaculoasa in conditiile recesiunii economice din 19921993.

In ceea ce priveste nivelul importurilor si exporturilor Frantei, ele au crescut de circa 6 ori intre
1965 si 1995, o crestere relativ constanta.

Figura 2. Evolutia importurilor si exporturilor Frantei in perioada 1975 1996(date FOB/FOB)

Franta si-a mentinut pozitia de mare putere comerciala, ocupand in ultimii douazeci de ani locul
4 pe glob pentru exporturi si locul 5 pentru importuri. In 1996, importurile Frantei erau de 1.363
mild. FF, iar exporturile de 1.487 mild. FF (date FOB-FOB).
Interesanta de urmarit este si evolutia deschiderii economiei franceze (importuri/PIB). Se
observa o crestere ferma, continua, cu fluctuatiile de rigoare (crizele petroliere, in principal).
Economia Frantei este deci in continua deschidere. Evolutia exporturilor raportate la PIB este
aproape identica, in prezent aproape un salariat francez din patru lucrand pentru export.
Se observa, in urma studiului aprofundat al evolutiei si starii comertului
exterior francez, ca, pe total, Franta isi urmeaza drumul de mare putere
economica. Drumul parcurs de ea in perioada postbelica a fost presarat cu o
seama de dificultati care i-au marcat intr-o masura mai mica sau mai mare
economia: crizele petroliere din 1973 si 1986, recesiunea economica din
1992-1993, inflatia, perioadele de apreciere a dolarului, etc. Franta a stiut
insa sa le faca fata, si, ajutata si de factori conjuncturali, a reusit sa-si
continue dezvoltarea.