Drept International Privat

Curs 2 D. Sitaru

Importanta solutionarii conflictului de calificari

- deoarece de conflictul de calificari depinde solutia pe fondul cauzei. Daca ceea ce se califica
este continutul normelor conflictuale, din modul de solutionare a conflictului de calificari depinde insasi
determinarea normelor conflictuale aplicabile. Situatia de fapt o includem in continutul uneia sau alteia
dintre normele conflictuale.
Daca se califica legatura normelor conflictuale, de asemenea se schimba legea aplicabila.Dupa ce
lege se face calificarea?
Regula generala = calificarea se face dupa legea instantei sesizate ( lex fori).art. 2558
C.Civeste o norma conflictuala formulata unilateral, dar principiul este acela ca regula e a calificarii
dupa legea instantei sesizate.
Argumentele aplicarii acestei reguli:
1. normele conflictuale sunt cuprinse in sistemul de drept al instantei sesizate, de principiul
instanta sesiz aplica propriile ei norme conflictuala si e firesc ca interpretareasa se faca de acest sistem.
Regula:interpretarea revine celui care a redactat norma
2. Al doilea argument este un argument de reducere la absurd al alternativei care este solutionarea
dupa legaea aplicabila fondului: lex causae. Aceasta calificare nu se poate face dupa legea aplic
fondului deoarece legea aplicabila nu este cunoscuta in mom in care se face calificarea. Ea urmeaza sa
fie determinata ca urmare a solut conflictului.
Exceptii :
Acele situatii in care calificarea nu se face dupa lex fori ci dupa alte sitseme sau alte criterii :
1. Calificarea voluntara: dupa vointa partilor este permisa de NCC, fiind prevazuta in art. 2558
alin 5.
2. Calificarea secundara: secundar nu exprima ideea ca ar fi mai putin importanta ci e vorba de
calificarea care se face ulterior calificari principale. Este calificarea care intervine dupa calificarea
principala, in mom in care legea aplicabila este deja cunoscuta si se face dupa legea aplic fondului.
Exemple:
Art 2558 alin 3: natura mobiliara sau imobiliara a bunurilor se determina potrivit legii locului
unde bunul se afla sau este situat= legea aplicabila regimului real.

Un alt exemplu 2569 NCC- calificarea cetateniei: determinarea cetateniei unei persoane se face
in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca.
3. A treia exceptie de la regula: situatia calificarii notiunilor dintr-o norma conflictuala straina in
caz de retrimitere: atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sist de norme conflictuale
straine.
4. Calificarea institutiilor juridice necunoscute dreptului forului- art. 2558- alin 4 NCC, daca
legea romana nu cunoaste o institutie juridica straina sau o cunoaste sub o alta denumire sau sub un alt
continut se va lua in consid calificarea juridica facuta de legea straina.
5.Calificarea pe care arbitrii o fac in cadrul arbitrajul international ad- hoc: ei califica dupa
sistemul pe care ei il considera cel mai potrivit a se aplica in speta.

Situatia speciala a dreptului european - principiul calificarii autonomate a institutiilor din dr

european: regulamente, decizii, celelalte acte cu put de lege ale UE se interpreteaza autonom, iar nu
potrivit sistemelor de dr. nationale.
Cum se exprima acest pp?
1. Prin calificarea anumitor institutii de drept de catre chiar Regulamentele UE.
Ex.: Regulamentul Roma I, art. 19secalificanotiunea de resedintaobisnuita =
principaulpunct de legaturaptsubiectelerjur contractual ( fie ca e vb de societati, fie ca e vb de
persoanefizice) = loculpricipaluluisediu
Regulamentul Roma II notiunea de prejudiciu = oriceconsecinta a uneifapteilicite
2. A doua calificare: calificarea facuta de Curtea Europeana de Justitie. Instntele romane au
dreptul sa se adreseze CJUE, atunci cand o notiune dintr-un regulamenta sau o alta notiune din dr.
european pare a fi ambigua. Ex: sintagma "in materie civila si comerciala" folosita cam in toate
regulamentele UE: asta inseamna drept privat.
Sunt in anumite cazuri permise si exceptiide la calificarea autonoma:calificarea se face dupa
lex fori, dar trebuie prevazute expres.
Lipsa unei calificari unitare a conceptelor juridice la nivelul UE s-a resimtit, motiv pentru care in
2009 -de catre o comisie specializata, s-a intocmit o lucrare ampla:Principii, definitii si reguli model
ale dreptului privat european. Proiectul cadrului comun de referinta. Ac. Cuprinde diverse capitole
in care, incepand cu actul juridic, toate notiunile juridice principale sunt calificate in mod unitar. Rolul
acestei lucrari este acela de uniformizare a calificarii notiunilor UE: nu se impune, nu se aplica cu forta
unui regulament.
Conflictul in spatiu al normelor conflictuale
Care pune problema retrimiterii.

Conflictul in spatiu: exista conflict in spatiu al normelor conflictuale atunci cand sistemele de
drept in prezenta (?) contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. Conflictul de norme
conflictuale este in spatiu pentru ca cele 2 norme conflictuale coexista in spatiu. Conflictul in spatiu : 2
feluri
1. Conflict pozitiv: fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sist de dr.
Ex.: in mat starii civile si capacitatii persoanei se aplica normele conflict nationale, lex patriae,
legea cetateniei. In dreptul englez: lex domicili. Atunci daca se pune o problema de stare civila si
capacitate a unui cetatean roman cu domiciliul in anglia,daca probl apare in fata instantei romane,
instanta romana se uita la cetatenie si aplica legea romana. Daca apare in fata inst. enegleze, se uita la
domiciliu, se aplica legea engleza. Aceasta nu genereaza retrimitre, se solutioneaza dupa alte reguli:
timp, prima instanta sesizata.
2. Conflictul negativ: cand norma conflictuala in prezenta dintr-un sistem de drept trimite la
sistemul de dret al celuilalt stat sau trimite la un sist de drept strain, adica al unui stat tert.
Ex.: cu punctele de legatura opuse: cetatean englez cu domiciliul in Rom, ele aplica legea invers
statului lor. Engl: legea rom, si rom: legea engl.
Conflictul negativ de norme conflictuale este prima conditie a instirtutiei retrimiterii:sa
existe acest conflict. Aceasta conditie este insa necesara, nu insa si suficienta. Cealalta conditie: Tine
de sensul trimiterii cum trimite norma conflictuala romana la sistemul de drept englez :
Aceasta poate trimite la un sist de dr strain in 2 moduri:
A. Poate trimite numai la dreptul material strain, substantial strain. Daca norma conflictuala
romana trimite la dreptul material englez, acesta se va aplica.
B. Sensul trimiterii poate fi la intregul sistem de drept strain inclusiv la normele conflictuale din
acel sistem de dr. Si atunci apare situatia in care norma conflictuala romana trimite la sistemul
englez( pt ca acolo are domiciliul) dar sistemul de drept englez trimite inapoi la sist rom( pt ca e
cetatean roman) dar eu ca judecator roman constat ca in dreptul roman exista o norma conflictuala care
nu primeste trimiterea si ma trimite inapoi la sist englez.
Conditiile pt retrimitere:

sa existe un conflict negativ de norme conflictuale

si norma conflictuala sa trimita la ingul sist de dr strain, inclusiv la
normele conflictuale din acel sistem de dr.

Ce este asadar retrimiterea?

Definitie: retrimiterea este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului,
norma conflict romana, trimite la un intreg sistem de drept strain, inclusiv la norme conflictuale din
acel sistem de drept , iar acest sistem de drept prin norma sa conflictuala nu primeste trimiterea ci
retrimite la dreptul forului, trimite inapoi sau poate trim mai departe la un sistem de drept al unui stat
tert.
3

Retrimiterea este o operatiune logico-juridica. Nu se confunda cu declinarea de competente=

o institutie de procedura ce implica transmiterea efectiva a dosarului la o instanta straina. Retrimiterea
este o operatiune pur logica, se desfasoara in mintea judecatorului sau arbitrului competent. A apatut
ca institutie de drept dr international privat ca urmare a unei spete solutionata de instantele franceze in
anul 1878- speta Fordo
Retrimiterea este de 2 feluri:
1. De gradul I sau trimitere inapoi: atunci cand norma conflictuala romana trimite la intregul
sistem de drept englez, iar acolo este o norma conflictuala care trimite inapoi la dreptul roman.
2. De gradulII: Cand norma conflictuala din sist de dr. englez trimite mai departe la un sist de dr.
al unui stat tert.
Dr roman admite NUMAI retrimiterea de gradul I

Art. 2559 alin. (1) - norma conflictuala rom trimite la intregul sist de drept strain.
Art.2559 alin.(2) - daca legea straina retrimite la dreptul roman, se aplica legea
romana.

Retrimiterea de gradul II: sistem in care legea engleza trim la dr francez, spre exemplu, daca ar
merge pe domiciliul de origine.
2559(2) - daca legea straina trimite la dr altui stat se aplica legea romana
L. 10/ 1992 prevederea ca se aplica dreptul englez, nu dreptul roman.

Aplicarea legii straine ca lex causae

Norma conflictuala romana poate trimite la sistemul de drept roman: simplu, se cauta in sistemul
de dr roman care este legea care guverneaza domeniul in cauza.
Probleme apar in cazul in care norma conflictuala trimite la un sistem de dr strain. Problema care
se pune in legatura cu legea straina aplicabila: problema titlului cu care este aplicabil dreptul strain.
Oricat ar parea de neobisnuit in conceptia nostra ca juristi romani, dreptul strain nu este in toate
cazurile privit ca un sistem de drept, ca un elem de drept, dreptul roman l-a primit ca pe propriul sau
drept. Nu toate sisteme de drept fac acest lucru., ci il privesc ca pe un element de fapt.
Consecintele titlului cu care este aplicabil sistemul strain
1. Tine de invocarea legii straine in fata judecatorului forului, autoritatilor forului la modul
general.
Daca dreptul strain este un element de fapt, cum este in dreptul anglo-saxon, invocarea
legii straine in fata judecatorului englez se face de catre partea interesata. Numai asa judecatorul englez
4

se pronunta cu privire la dreptul strain, daca este invocat de catre o parte si mereu va exista una
interesata sa o faca. Nu se sesizeaza din oficiu, nu aplica din oficiu legea straina.
In dreptul roman (si in sistemele care privesc ca elem de drept), putem spune ca este o
impartire de sarcini. Instanta, in virtutea rolului sau activ poate invoca din oficiu si pune in disc partilor
aplicarea unei legi straine atunci cand este prevazut. Este chiar obligata sa invoce cand norma
conflictuala este imperativa. Pdap partea interesata este cea care o face si invoca dr strain in fata
judevcatorului rom. Este o imbinare intre rolul instantei si rolul parti in ceea ce priveste invocarea.
2. Din punctul de vedere al sarcinii probei legii straine
Dreptul strain elem de fapt - revine exclusiv partii intesate. Judecatorul nu trb sa faca
niciun efort propriu pt aflarea continutului exact si complet al legii straine.
In sistemul de dr roman, al dreptului strain element de drept, este de asemenea o
impartire a sarcinii probei intre jud si parte: inst trb sa intrep chiar si din oficiu toate demersurile
necesare pt aplicarea legii straine in continutul ei exact si complet. Exista totusi o deosebire intre
dreptul roman si cel strain. Dr strain este elem de dr si este indentic cu dr nat, dar nu sub toate
aspectele. Pt dr roman exista prezumtia ca judecatorul cunoaste legea: iua nobit curia. Legea este
premisa majora a silogismului juridic. Nu putem sa cunoastem toate sistemele de dr ale lumii. Acest
principiu nu se aplica pt dreptul strain, nu mai exista ac prezumtie. 2562 N
Interpretarea si aplicarea legii straine
Art. 2563 se interpreteaza si se aplica potrivit regulilor de interpret si aplicare existente in sist de
drept caruia ii apartine.
Caile de atac in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine.
Problema se pune mai ales pt calea de atac la insanta suprema a statului: la noi ICCJ, adica in
recurs, pentru ca imensa majoritate a instantelor curti in recurs judeca numai in drept, nu si in fapt,
numai pentru nelegalitate, nu si pt netemeinicie.
Daca dr strain este element de fapt incalcarea lui se ataca numai pentru netemeinicie si se ataca
numai in apel, nu ajunge in recurs niciodata
Cand este elem de dr, caile de atac ce sunt aplicabile pt gresita interp: pot face face si apel si
recurs pt ca daca este elem de dr: este o nelegalitate. Si celelalte 2 cai extrordinare de atac.
Dar nu pot face RIL- art 514 ncpc- doar pt dr roman, nu si interpret si aplicarea unitara a
sistemelor straine. Dar RIL poate fi formulat daca se pune problema de interpretare si aplicare a
normelor conflictuale romane.
Care sunt mijloacele de proba a legii straine
Art. 2562 NCC: continutul legii straine se stabileste de instantele judiciare prin atestari
obtinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat.

Legea romana este flexibila in ceea ce priveste mijloacele de proba ale legii straine,
principiul libertatii in a determina mijlocele adecvate de proba a continutului legii straine.In dreptul
rom, un act normativ esential in materie este Legea 189/2003 privind asistenta judiciara internationala
in materie civila si comerciala.
Aici se prevad anumite competente ale Ministerului Justiei care este autoritate centrala
competenta pentru obtinerea de informatii pt instanta de judecata. Exista si o conv intnationala f
importanta. Este o conv europeana: conventia europeana in domeniul informarii asupra dr strain,
semnata la Londra in 1968, protocol din 1978. Romania a aderat dupa revolutie 1991. Conv prevede
oblig statelor, parte la conv de a transmite inform privind dreptul lor, civil si comercial si fiecare stat
numeste un organ national de legatura. Roma a declarat ministerul justitiei ca fiind autoritatea centrala
si in temeiul conv de la Londra.
Care sunt mijl de proba, din ratiuni teoretice exista 2 categ:
1. Directe - textul legii straine, adaugam culegerea de jurisprudenta ( in dr anglo sax,
precedentul!!!), coranulNiciodata nu este utilizat singur, mai mereu este cu un mijl indirect .
2. Indirecte- apelarea la mijl de probe provenite de la autorit statului strain: Ministerul justitiei
din Ro poate solicta un aviz de la un min just strain. In unele cazuri camerele de comert si industrie din
tara respectiva au in competemta lor asa numitele certificate de cutuma.
In al doilea rand pot fi surse de inform obtinute chiar pe plan intern: certificat eliberat
chiar de catre ambasada statului strain in ro, sau de la un organism de cult sau prin avizul unui expert
caruia ii cer o opinie legala in priv dr din tara sa.
Ultima problema care apare ce se intampla in ipoteza in care dr strain nu poate fi dovedit.
E putin probabil, in acest caz 2562 : in cazul imposibilitatii de a stabilii intr-un termen rezonabil
continutul legii straine, se aplica legea romana.
Termen rezonabil: nu posibilitate aparenta, trb sa depuna diligente instanta, sa efectueze
demersuri. De ce sa aplici legea romana ? Nu poti lasa litigiul nesolutionat, nu poti sarespingi actiunea,
sarcina probei nu revine exclusiv partii, ci si instantei si atunci gandesti ca cine a ales instanta putem
prezuma ca a ales si dreptul.
Problema cazurilor de inlaturare de la aplicare a legii straine. Legea straina trebuie sa se aplice
daca norma conflictuala romana trimite la ea. Exista insa anumite cazuri in care legea straina nu se
aplica.In primul randexista doua cazuri generale:
1.incalcarea ord. publice de dr. international privat roman
2. Frauda la lege
3. Un caz exeptional, nou, introdus de ncc, este prev de art 2565. Ncc
Ordinea publica de drept international privat roman
2564 NCC - defineste intr-un fel ordinea publica de dr. international privat. Aplicarea legii
straine incalca ordinea publica de dr. international privat roman in masura in care ar conduce la un
6

rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dr.Roman ori ale UE ori cu dr. fundamentale ale
omului.
Elemente definitorii ale ord.Publ. de dip roman :
A. Continutul notiunii
B. Principiile fund ale dr rom, dr ue si dr fund ale omului.
Ord publica se exprima prin ceea ce numim exceptia de ordine publica, in pp. Este o exceptie
absoluta, de fond care poate fi invocata in orice faza a procesului, de partea interesata sau de instante
din oficiu.
Efectele ordinii publice: exceptia de ord publ admisa are ca ef impiedicarea producerii pe
teritoriul roman a efectelor legii straine contrare dr rom.
Comparatie intre ordinea publica in dr. intern si ordinea publica de dip
Ne referim la ord publica de dr. international privat. Dar cunoastem institutia ordinii
publice de dr intern. Intre cele 2 institutii o asemnare- exista in ambele cazuri o inlaturare de la aplicare
o lege pt ca acea lege contravine unor principii de drept, dar deosebirile sunt esentiale. ?
1. Cele 2 institutii au functii juridice diferite:

cea de dr. intern inseamna in pp dispozitii imperative din sistemul de dr rom , are ca
ratiune de pp limitarea autonomiei de vointa a partilor, adica partile nu pot face acte
juridice care sa incalce dispozitiile imperative ale legii.
in dip functia ordinii publice este aceea de a impiedica producerea ef pe teritoriul rom a
unei legi straine. Limiteaza aplicarea legii straine pe terit rom.

2. Cele doua instititutii, notiuni, au sfere de aplicare diferite.

Ord. publica in dr intern este mai larga decat ord. publicade dip. Adica sunt mai multe
interd de ordine publica in dr intern decat in dip.
Aceasta pt ca pe plan intern legiuitorul intervine pt protejarea sistemului si poate interveni
teoretic nelimitat, pe plan international intervine o coliziune cu alte sist de dr, aici nu
potinsa sa transforme orice deosebire in sistem intr-o problema de ord publica. Ar
disparea orice forma de colaborare, ar impiedica producerea unor efecte din legile
straine.

Ex: casatoria religioasa nu prod efecte pe planul dr. national. Daca insa o casa religioasa intre 2
straini sau chiar strain- roman a fost incheiata in strainatate intr-un sistem de drept care recunoaste
efecte acesteia, efectele acestei casatorii vor fi recunoscute pe terit. Romaniei.
Ex: motivarea hotararii in majoritatea cazurilor in Ro, in alte sisteme este permisa nemotivarea in
mult mai multe cazuri. Daca vine o hotarare nemotivata dedivot a unui cetatean roman i se recunosc
efectele. A nostra e nula pt noi.
Comparatie- ordinea publica de dip si normele de aplicatie imediata.
7

Si aceste norme si ord.publica au ca ratiune de a exista pt ocrotirea unor pp fundamentale de dr

ale statului forului. Au o finalitate convergenta. In ambele cazuri au un efect echivalent, nu aplic legea
straine, dar pot aplica in locul eilegea romana.
Deosebirea majora tine de mecanismul logic al aplicarii ei.norma de aplicare imediata se
aplica inaintea rationamentului conflictual-exemplu : trece o marfa granita, nu ma intereseaza ce lege
guverneaza contractul, taxele pe legea statului. Ordinea publica se aplica , se prod la finalul
rationamentului conflictual.
Ord publica este f des prevazuta atat in dreptul intern cat si in regulamentele UE si conventiile
internationale.Ordinea publica este o clauza de stil, este prevazuta peste tot ca o exceptie.
Ex: 2567 -acesta este un text general in care se vorbeste despreord. publica. Exista texte care
ocrotesc ord. publica in concret 277NCC
Regulamentele UE: R1 si R 2 reglementeaza la modul general ordinea publica ca o exceptie de
la aplicarea sistemelor de drept la care trimit si sunt concrete in care ord publica este socotita incalcata.
Caracterele ordinii publice:
1. Ord publ are dpdv spatial are de principiu un caracter national. Ocroteste principiile de drept
ale statului rom, dar cum este cazul unei tari membre UE, acest caracter national este siun caracter de
uniune si dreptul si pp fundamentela ale dreptului UE sunt ocrotite in acelasi mod.
2. Dpdv temporar, ordinea publica are un caracter actual, de principiu.
3. Dpdv material, de fond, ordinea publica este o exceptie si de aici decurg toate consecintele pe
care o exceptie le produce de stricta interpretare, impiedica producerea efectelor legii straine pe
teritoriul Rom fara a putea avea o influenta asupra dr. strain insusi, si nu poti deroga de la ea.
Efectele ordinii publice in mom in care se admite ca exista o incalcare, 2 efecte:
- efect negativ : se inlatura de la aplicare legea straina 2564, 2586 daca legea straina prevede un
imped care potrivit dreptului rom este incompatibil cu libertatea incheierii casatoriei, acel impediment
se inlatura .
- efect pozitiv: in cazul in care in golul lasat prin neaplicarea legii straine, aplic legea romana.
2567
Sferele notiunii de ordine publica in dip- ordinea publica in dip rom este analizata in 2 situatii :
A. In cazul conflictului de legi in spatiu, in mom nasterii rap jur. Aceasta inseamna ca nu
voi incheia un raport juridic daca este contrar ordinii publice de DIP Roman.
Exemplu : situatia casatoriei bigama - nu ii casatoresti daca mai vrea cu inca o sotie, legea
romana nu permite.
B. Conflictul de legi in timp si spatiu:daca casatoria a intervenit in strainaite intr-un
sistem de drept care permite poligamia si sotii vin in Romania si sotia parasita cere pensie
de intret: nu ii dau. Se pune problema recunoasterii efectelor unei situatii juridice nascute
in strainatate.
8

Ordinea publica in conf de legi in timp si patiu este mai restransa decat atunci cand se pune in
mom nasterii.