Drept International Privat

Curs 3 D. Sitaru

Cazuri de inlaturare a aplicarii legii straine cand exista o norma de trimitere in dreptul roman :
1.Incalcarea ord. publice de dr. international privat roman
2. Frauda la lege
Frauda de lege
CONDITII :

1.

2.partile sa foloseasca un mijloc de drept international privat care prin el insusi este licit ( pot sa-mi
schimb cetatenia daca vreau) aparente licite
3.scopul urmarit de parti sa fie unul ilicit. Frauda de lege: elementul subiectiv defineste frauda la lege.
4.Rezultatul sa fie unul ilicit, scopul ilicit viciaza si operatiunea, rezultatul este ilicit. Care este sactiunea
aplicata fraudei la lege ?
Sanciunea este diferita dupa cum este fraudat dreptul roman in favoarea unui sistem de drept strain sau
dimpotriva.
Art. 2564 NCC reglementeaza numai acea situatie, in care frauda dreptului roman este facuta in
favoarea sistemului strain si sanctiune este inlataturarea de la aplicare a dr strain si aplicarea dr roman
carear fi fost normal competent sa se aplice. Frauda la lege produce doua efecte:
Unul negativ: inlaturarea de la aplicare a sistemului strain. Cum? Prin inopozabilitatea actiunii
respective in fata autoritatii romane sau daca este sa fie anulat va fi anulat pt frauda (?)
Si un efect pozitiv: consta in aplicarea dr roman in locul lasat prin eliminarea sistemului de dr strain.
Codul nu reglementeaza frauda dreptului strain in favoarea celui roman. Sau cand este fraudat un sistem
strain in favoarea altuia strain. Dar in doctrin si jurisprudenta este limpede: sanctiunea este aceeasi, pt
identitate de ratiune.
Pt urmatoarele argumente:

-dr. strain este si el un element de dr. in conceptia noastra, trb protejat ca sistem national ;
- daca fraudez incalcnorma romana in primul rand
- fraus omnia corumpit= atunci cand este frauda actul se anuleaza indif erent de alte elemente, aspecte
etc.
O problema delicata: proba fraudei. Se poate dovedi prin orice mijloc de proba fiind o situatie de fapt.
In istorie- domenii predilecte pt frauda la lege si spete celebre :
- in materia starii civile, capacitatii si relatiilor de familie :pers fiz, cand se schimba in mod fraudulos
cetatenia, domiciliul, resedintei obisnuite.
Speta bertora: 2 soti italieni, se interzicea divortul atunci ...
2596 NCC : legea resedintei obisnuite comune, legea cetateniei comune a sotilor continua sa
reglementeze efectele casatoriei in cazul in care unul dinte soti isi schimba resedi sau cetatenia, ramane
aplic legea veche.
-in materia statutulutai organic al pj (schimb sediul) NCC nu a putut sa mearga prea restrictiv, ca
majoritatea uzeaza corect nu fraudulos; art. 2571: legea sediului social, sediul potrivit actului constitutiv
care este o usa deschisa pt frauda la lege. 2571:reglementare care se aplica mult mai general: mai multe
sedii statutare: se aplica sediul social real: unde isi are centrul principal de producere si gestiune.
-regimul juridic al bunurilor mobile: ca sa scap ca bunul e in patrimoniul national si are un circuit
civil restrans in cco modalit de transmitre etc.
2615 remediu - se refera la sit tipica, se ev un bun furat sau exportat in alta tara : in ac ipoteza, prop
originar are dr sa aleaga ca legea aplicabila fie: legea statului pe teritoriul caruia bunul s-a aflat inainte
de a fi furat sau exportat:

legea romana daca a plecat de aici,

legea straina a statului pe teritoriul caruia se afla.

Mai sunt si alte domnenii de aplicare a fraudei la lege: curs, forma actului, forma testamentului,
continutul contractelor, puncte de leg mobile.
Comparatie: frauda la lege in dip si alte instit. de dr apropriate.
1. Cu frauda la lege in dr intern.
- se aseamana prin faptul ca de principiu conditiile sunt aceleasi ( vointa a partilor, scop ilicit, rez ilicit,
mij licit in esenta) e
x: buletin de buc inainte de 89, ma casatoream sa obt buletin de Buc.
- deosebiri

In dr intern fraudez o lege interna, ii deturnez finalitatea obtin un rezultat fraudulos, dar in cadrul
aceluiasi sist de dr, in dip de la un sist de dr la un alt sist de dr. deturnez legea romana sa aplic un
sistem de drept strain .

Mecanismul fraudarii: in dr intern se schimba continutul faptic al raportului juridic, in dip

schimb elementele normei conflic: legatura, continut .

2. Intre frauda la lege si ordinea publica

- ambele sunt cauza de inlaturare de la aplic a unui sist
-deosebire:

cauza neaplicarii: la frauda la lege

- legea straina nu se aplica:intentia frauduloasa a partilor, elementul subiectiv;

-la ordine publica, cauza obiectiva: dr strain e incompatibil cu principiile mele de drept .

Sanctiunea :

-la ord publ sanct este impiedicarea prod ef pe terit Romaniei a legii straine.
-la frauda la lege aceasta sanctiune este inopozabilitatea dar pot sa si anulez de multe ori.

Rolul instantei de judecata in aprecierea celor 2 situatii

- la ord publ: instanta face rationam conlift, aplic norma de conflic romana, ma trimite la un sitmen
strain, constata ca in acest sistem este o dispozitie incompatibila cu legea romana, discrimineaza intre
soti (spre ex si inlatura aceasta discrimin, analizeza continutul legii straine sa vad daca e contrara. La
frauda la lege ma intereseaza mai putin ce spune legea straina sau nu ma intereseaza deloc, poate sa nu
fie contrara ordinii publice, dar aici sanctionez frauda in sine si inlatur de la aplicare legea straina, chiar
daca nu e contrara)
3.Frauda de lege si simulatia
- asemanari: multe elemente, este o intentie , se creaza artificial un conflict de legi, mijloacele sunt
licite ;
- deosebiri:

frauda pp aj fraudulos, la simulatie 2 acte jur, unul real unul aparent dar mincinos ;

Frauda la lege pp o operatiune efectiv materiala de deplasare a punctului de leg:stabileste sediul

in strainatate: paradis fiscal, la simulatie totul e fictiv, scriu pe hartie cave acolo, dar e aici, e alt
rationament logic.

Ncc in art 2565 mai introduce o situatie noua: inlaturarea exceptionala a legii aplicabile.

In mod exceptional, aplic legii determina potriv prezentei cartii- c7, poate fi inalaturat daca potrivit
circumstantei cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu acea lege. In ac caz se aplica
legea cu care rj prezinta cele mai stranse legaturi. Aceste dispozitiv din alin 1 nu sunt aplicabile legilor
privind starea civila si capacitatea persoanelor si nici cand partile au ales legea aplicabila.
Legiutorul a dorit sa ofere judecatorului sau arbitrului o masura in plus cand legea aplicabila prin
mecanismul normei conflictuale nu are nicio legatura cu rj respectiv- foarte indepartata. Aceasta situatie
o vom mai int in multe ocazii: extrapolarea unei teorii: legea proprie: a contractului, in materia relatiilor
de familie- a aparut prin legea 105/ 1992
Ce este important de subliniat din aceste institutii?
- din formularea textului se aplica ambivalent: si cand nc trimite la o lege straina care n-are nicio
legatura cu rj si atunci cand trimite la legea rom care n-are leg cu rj .
Inlaturarea nu e obligatorie, poate, va aprecia de la caz la caz.
Ce efect produce:

ef negativ: inaltura.
ef pozitiv: ce cred eu ca judecator si arbitru ca are legatura.

Numai ca cele 2 exceptii restrang major aplicarea textului , in caz de :

starea civila
capacitatea
partile au trimis explicit la acea lege. Ori chiar aici pot aparea probleme.

Conflictul de legi in timp si spatiu

Este ef. unui rj nascut, modif sau stins sub incidenta unui sist de drept, se cer apoi a fi recunoscute intrun alt sist de dr, intr-un alt stat. Acest conflict de legi se mai numeste recunoasterea dr. castigate in alta
tara.
Aici intervine elem timp, pt ca rap. jur s-a nascut candva in trecut sub incidenta unui sistem de dr strain,
m-am casatorit instrainatate in trecut si ma mut in Ro. Pana cand ef. casatoriei mele vor fi reglementate
de legea straina si de cand de cea romana? Sau numai legea straina? Sau numai legea romana retroactiv?
Formele confl de legi in timp si spatiu
1. Rj se naste in cadrul intern al unui dr strain : nu avea element de extraneitate cand s-a incheiat o
casatorie intre 2 francezi se casatoresc in Franta, apoi ei isi stabilesc resedinta obisnuita in Rom. Conflict
de legi in timp si spatiu .
2. Chiar inital rj a avut elem de extraneitate
Subdistinctie:daca initial era implicat si dreptul roman sau nu
4

Art. 2567 - dr castigate in tara straina sunt respctate in Romania. Deci probl se pune prin istitutia
drepturilor castigate.
Vom recunoaste sau nu?
De princpiu, legea romana prev ca sunt respectatecu respectarea a 2 conditii :
1. Sa fie legal nascut potriv legii straine: poate fi analizat pe planul dreptului material sau pe
planul dreptului procesual.
Pe planul dr. procesual, probl se pune mai ales cand solicit recunoasterea si
incuviintarea
executarii unei hotarari judecatoresti sau arbitrale straine in Ro- sa recunosc efectul autoritatii de lucru
judecat si efectul executoriu.
NCPC: 1095 pt ca o hotarare straina sa fie recunoscuta pe teritoriul Ro, este necesar sa fie definitiva
potrivit legii straine sub incidenta careia s-a pronuntat.
+ Art. 1103 si executorie in tara straina
Pe planul dreptului substantial exista reglementari care prevad ca drepturile dobandite in strainatate
raman bunuri dobandite.
Ex: cand se muta in Romania sau invoca dreptul aici 2575: schimbarea legii nationale a persoanei nu
aduce atingere majoratului dobandit potriv legii aplicabile la momentul dobandirii.
2. A doua conditie: sa nu incalce ordinea publ de dip.
Si aici exista reglem: 2567 NCC, 1078 NCPC : o hotarare straina nu va fi recunoscuta in Ro cand
respectica cauza era de competenta exclusiva a jurisdictiei romane.
Efectele recunoasterii dreptului
Un drept dobandit in strainatate produce in Romania aceleasi efecte ca si cele recunoscute de legea
straina. De pilda o pers jur care este recunoscuta in Ro de drept sau printr-o procededura ( la scop
nelucrativ) poate benef icia in Ro de toate drepturile.
Si un drept dobandit in strainatate nu poate produce in Ro mai multe efecte decat produce in tara de
origine:
Ex: dr. comercial internat: societatea straina ( banca) are in Ro o sucursala care inseamna personalitate
jurdica in dr. internatioal, at nu poate face in Ro decat ce face banca de origine in propria tara.

Conflictul mobil de legi

Exista conflict mobil de legi cand un rj este supus succesiv la 2 doua sisteme de dr diferite ca urmare a
deplasarii punctului de legatura a normei conflict.
Ex: 2 pers casatorte in tara lor isi schimba cetatenia devin cetateni romani.
Ce lege guv ef confl de legi ? Legea din tara lor, legea romana sau pana la un punct legea straina si de la
un punct legea romana ?

Comparatie: conflict mobil de legi si conflict de legi in timp si spatiu:

Intre cele 2 exista asemanari, in ambele cazuri sunt sist de dr care coexista si care au incid
succesiva asupra aceluiasi rap jur.

Deosebire: la confl de legi in timp si spatiu, la drepturile castigate, nu intervine o schimbae a

punctului de legatura a nc, ci drepturile dobandite acolo se cer a fi recunoscute in tara( hot
straina, ex). La conflictul mobil se schimba punctul de leg: casatoria in Franta si dupa 10 ani se
muta in Ro, se schimba punctul de legatura. Schimba cetatenia, domiciulul, resed. Aici se pune
problema conflictului mobil.

Confl mobil poate aparea ca si frauda la lege, numai unde exista puncte de legatura mobile. Sotii
schimba cetatenia, domiciliul, resedinta obisnuita, societatea comercila schimba sediul: soc italiana se
muta in Ro, italiana se muta in Ro.Ce lege si de cand se aplica?Sau schimb locul bunului mobil?Cum se
solutioneaza confl mobil de legi?
1. Legiutorul prevede in NCC ce lege se aplica: legea veche, legea noua sau indica de cand se aplica
aia veche si de cand aia noua, se stabileste o data de referinta .
2. Aplicarea legii mai favorabile

Aplicarea legii vechi

Exemplu 2590 ncc : legea aplicabila regimului matrimonial este legea aleasa de soti, ei pot alege legea
statului pe teritoriul caruia unul din ei isi are resedinta obisnuita sau cetatenia la data alegerii.
Daca ulterior sotii dobandesc o alta cetatenie sau isi stabilesc o alta resedinta obisnuita, regimul
matrimonial ales ramane supus legii vechi din mom alegeri.
Exemplu : Filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data
nasterii. Daca acel copil isi schimba cetatenia, legea nationala, filiatia lui ramane supusa legii cetateniei
de la data nasterii: legea veche.

Aplicarea legii noi

- 2633 ncc : mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut la data mortii
resedinta obisnuita.

Aplicarea legii noi si a celei vechi

Exista si situatii mai putine cand se impart cele doua legi:

Este situatia de pilda din 2591 ncc: sotii pot alege oricand o alta lege aplicabila regimului matrimonial.
Legea noua producand efecte numai pt viitor daca sotii nu au dispus altfel. Deci se poate aplica pana la
un punct legea veche si apoi legea noua.

Aplicarea legii mai favorabile

Ultima situatie este cea a aplicarii legii celei mai favorabile: mitio lex si aplica in 2575 spre ex:
schimbarea legii nationale a persoanei nu aduce atingere majoratului dobandit potrivit legii aplicabile la
momentul dobandirii .
2605 : legea nationala acopilului de la data nasterii, dar daca la data nasterii are mai multe legi nationale
deci mai multe cetatenii, se va aplic legea mai favorabila.

Normele conflict in diferte ramuri si institutii ale dreptului privat

In materia persoanelor fizice normele de conflict - starea civila si capacitatea si relatiile de familie
sunt reglem impreuna de NCC, dar noi le analizam separat.( familia) . In mat starii civei si capacitatii pf
exista o regula si exista situatii speciale :
Regula : starea civila si capacitatea sunt supuselegii lor nationale. Legea nationala 2568 : legea
cetateniei, cetatenia este punctul de legatura a normei conflictuale.
Continutul normei conflictuale il consituie starea civila si capacitatea persoanei fizice .
Punctul de legatura :cetatenia
In cazul in care persoana are mai multe cetatenii sau nu are nicio cetatenie, soluatia este
reglementata de art 2568 ncc: daca pers are mai multe cetatenii se va aplica in aceasta materie legea
aceleia dintre ceatenii cu care persoana are legaturile cele mai stranse, in special prin resedinta sa
obisnuita. Apatridul: este supus dpdv al starii civile si al capacitatii, legii resedintei obisnuite.
Ncc defineste si notiunea de resedinta obisnuita , art 2570 dupa cum este vorba de resedinta
obisnuita a persoanei juridice care nu actioneaza ca un profesionist si situatia profesionistului persoana
fizica.
Pt pers fizica neprof: acolo unde isi are locuinta principala, chiar daca nu au fost indeplinite
formalitatile de inregistrare,notiune noua in dip. L 105/1992 folosea notiunea de domiciliu si nc era lex
domicili. Regulamentele UE insa , atat Roma 1 cat si Roma 2 cat si Roma 3 folosesc notiunea de resed
obisnuita si NCC a preluat si el. Nu este f limpede. Retinem ca resedinta este o problema de fapt, chiar
daca nu s-a inregistrat,unde ai o legatura durabila cu un loc.
Pt profesionist: acolo unde isi are stabilimentul sau principal. Avocat: unde am cabinetul.
O problema importanta care se pune pt fiecare norma conflictuala care se aplica : domeniul de aplicare
al legii starii civile si capacit pf. cu instit domeniului ne vom intalni mereu. Ce inseamna domeniul de
aplicare al unei legi?
Domeniul de aplicare al unei legi reprezinta sa determini continutul acelei norme conflictuale pt a
vedea dpdv al dip ce materii se includ in acel continut.
Aceasta problema de determinare al domeniului de aplicare al unei norme de conflict este o
problema de calificare. A stabili domeniul de aplicare al normei conflictuale lex patriale sau al normei
conflictuale al resedintei inseamna a vedea ce se intelege prin stare civila si prin capacitate. Adica trb
7

vazut dpdv dip ce inseamna stare civila si ce inseamna capacitate. Pt ca daca o anumita situatie concreta
:
calificam ca o problema de stare civila :lex patriae,
daca o calificam ca de dr real: ii aplicam lex rei sitae

Domeniul de aplicare lex patriae/ legea resedintei :

Aspectele de stare civila: regimul filiatiei, casatoria, adoptia, rudenia.

Nu sunt probme de stare: regimul juridic al actului de stare civila: este supus legii locului
incheierii actului: lex loci actus. Nu stare civila: aspecte de procedura.

Capacitatea pers fizice:

Capacitate de folosinta : inceputul, continutul capacitatii de folosinta. Problema se pune mai mult pe
taramul incapacitatilor de folosinta; este diferita dupa cum este vb despre incapacitate cu caracter de
masuri de ocrotire a pf sau cum este vb de incapacitati cu caracter de sanctiune.
La incapacitatea cu caracterde masuri de orotire cum ar fi de pilda incapacitatea de a intra intrun anum rj, de a incheia un act juridic: in general sunt supuse legii rap jur prohibit. In alte cazuri
cum ar fi vorba de situatii cand se ocroteste un interes direct al unei pers, interdictia de a dispune
prin testament de pilda, pot merge dupa legea nat.
Interd cu caracter de sanctiune: legea nationala , decat din drepturile parintesti.Incapacitatea
medicului, farmacistului, preotului de a primi donatii sau legat din partea celor pe care i au avut
in grija.Tot aici intra si incetarea cap de folosinta: legea personala. Si declararea judecatoreasca a
mortii, fara aspecte de procedura (lex fori)

Cap de exercitiu este supusa in general legii personale. Si ncc in art 2572 enumera principalele aspecte
ce tin de capacitatea de exercitiu care intra sub incidenta legii personale: inceputul cap de exercitiu,
inclusiv cap de ex restransa. Continutul cap de exercitiu: ce acte poate face personal si singur, incap de
exercitiu, categ de acte jur pe care nu le poate face decat prin reprez parinte sau tutore sau cu asist
parintelui sau tut.
Dispozitii speciale in ncc sunt prev iccp ocrotirea pers majore.
ocrotirea persoanei majore art 2578 - exista o regula si exceptie :

Regula: art 2578 alin 1 - care prevede ca masurile de ocrotire a persoanei cu cap deplina de
exercitiu( majorii ) sunt supuse legii statului unde isi are resedinta obisnuita la data luarii masurii
de ocrotire respective. Textul reglementeaza si conflictul mobil de legi: la data de, in momentul
cutare, asta e ratiunea textului.

Exeptia: in masura in care este necesar pt ocrotirea pf autoritatea competenta a aplicat masuri
de ocrotire poate aplica o alta lege decat legea resedintei obisnuite, legea statului cu care situatia
juridica cu care prezinta legaturile cele mai stranse. Prin exceptie se aplica legea proprie,
autoritatea competenta poate sa aplice legea cu care situatia acelei persoane prezinta legaturi mai
stranse.
8

Ce intra in domeniul legii aplicabila ocrotirii majorilor : regimul masurilor de ocrotire, ce masuri,
existenta, intinderea si stingerea puterii de reprezentarepe care persoana majora ocrotita o poate
incredinta ocrotitorului atunci cand ea nu se poate ingriji de interesele sale.
Legea aplicabila ocrotirii tertilor .