INZESTRAREA GOSPODARIEI

Rolul datelor statistice in viata practica este surprinsa de marele Goethe care spunea: “ nu
numai ca cifrele genereaza lumea, ci ele arata cum lumea este guvernata”. Pe parcursul evolutiei,
in timp statistica si-a conturat un obiect de studiu si o metoda proprie de cercetare. Obiectul de
studiu al statisticii il constituie fenomenul de masa, care se caracterizeaza prin faptul ca:
- se produce intr-un numar mare de cazuri;
- rezulta din actiunea combinata a unui numar mare de factori de influenta cu grade
diferite de esentialitate si intensitate (sunt fenomene complexe).
- au forme individuale de manifestare in timp, in spatiu sau din punct de vedere
organizatoric (au un grad mare de variabilitate).
Avand in vedere aceste trei principale caracteristici se poate afirma ca statistica este
stiinta colectarii si intelegerii datelor, iar gandirea statistica este orientata contactul, intelegerea si
reducerea variatiei formelor concrete sub care se manifesta fenomenul. Cercetarea statistica se
bazeaza pe aspectul cantitativ, concret masurabil a fenomenelor fara sa excluda aspectele
calitative.
Etapele cercetarii statistice:
1. observarea statistica;
2. prelucrarea datelor statisticii;
3. analiza si interpretarea rezultatului.
In acest proiect s-a urmarit inzestrarea gospodariei, inzestrare care este de fapt un indicator al
calitatii vietii. An de an este realizat un sondaj care solicita pe cei intervievati sa raspunda la
urmatoarea intrebare:” Cum consideraţi că sunt, în prezent, condiţiile dvs. de viaţă
comparativ cu cele de acum un an? ”. Rezultatele obtinute sunt cele prezentate in tabelul
urmator:
In urmatorul tabel avem redata o statistica a bunurilor detinute intr-o gospodarie.

Ponderea gospodariilor care detin cel putin un automobil , pe total tara, se determina prin
raportarea numarului gospodariilor care detin cel putin un automobil, la numarul total al
gospodariilor care detin bunuri de folosinta indelungata, inmultit cu 100.
Ponderea gospodariilor care detin cel putin un televizor, pe total tara, se determina prin
raportarea numarului gospodariilor ce detin cel putin un televizor color, la numarul total al
gospodariilor care detin bunuri de folosinta indelungata, inmultit cu 100.
Comparand cele 2 tabele putem spune ca desi inzestrarea gospodariilor a cunoscut o evolutie
crescatoare, oamenii continua sa fie nemultumiti de conditiile lor de viata.
Locuinţa este elementul principal de suport în domeniul condiţiilor de viaţă iar marea majoritate
a gospodăriilor din care provin subiecţii deţin locuinţa în proprietate (94% în 1999).
Prin gospodarie, ca unitate de observare, se intelege un grup de doua sau mai multe
persoane, care in mod obisnuit locuiesc impreuna, au in general legaturi de rudenie, se
gospodaresc (fac menajul) in comun, uneori lucreaza impreuna in gospodarie, consuma si
valorifica in comun produsele obtinute, participa integral sau partial la formarea si utilizarea
bugetului de venituri si cheltuieli al gospodariei. Gospodaria poate fi compusa si dintr-un grup de
doua sau mai multe persoane, cu sau fara copii, intre care nu exista legaturi de rudenie, dar care
declara ca, prin intelegere, locuiesc impreuna si au buget comun. Persoanele care locuiesc si se
gospodaresc singure si care nu apartin de alta gospodarie se considera gospodarii formate dintr-o
singura persoana.  
Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata reprezinta numarul de bunuri de
folosinta indelungata in stare de functionare care revin in medie la 1000 locuitori sau la 100
gospodarii ( exclusiv bunurile inchiriate sau imprumutate). 
 Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata se determina pe baza formulei
balantiere:

Stocul de bunuri la populatie la

inceputul anului
+
Productia in cursul anului
+ Stocul de bunuri existente la populatie la
Importul sfarsitul anului, care se raporteaza la
+ = numarul populatiei la sfarsitul anului
Stocul in industrie si comert la
inceputul anului
-
(Exportul + Stocul in industrie si
comert la sfirsitul anului +
Scoaterile din uz in cursul anului)

Rezultatele inregistrate in balanta se exprima in unitati fizice la 1000 locuitori sau la 100
gospodarii. Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata se exprima prin numarul de
bunuri durabile care revine la 1000 locuitori.
Gradul de inzestrare (Ip) se stabileste pe baza formulei:

Ip=Ef/Psf*1000
in care:
Ef - existentul de bunuri de folosinta indelungata, la populatie, la sfarsitul anului de referinta;
Psf - populatia stabila la sfarsitul anului de referinta;
Ef - se determina pe baza relatiilor bilantiere: Ef = Eo - S + Rd si Rd = P + I - EX - VS
unde:
Eo - existentul de bunuri de folosinta indelungata, la populatie, la inceputul anului;
S - numarul bunurilor scoase din uz in anul de referinta;
Rd - resursele disponibile de bunuri de folosinta indelungata;
P - productia de bunuri in anul de referinta;
I - importul de bunuri in anul de referinta;
EX - exportul de bunuri in anul de referinta;
VS - variatia stocurilor de bunuri de folosinta indelungata in anul de referinta.
Pentru datele inregistrate in tabelele de mai sus se fac urmatoarele precizari:
 Numarul telefoanelor mobile se refera numai la persoanele fizice.
 Datele sunt disponibile incepand cu anul 1995 deoarece metodologia privind inzestrarea
cu bunuri de folosinta indelungata s-a definitivat in acest an.
 Pentru anul 2007 vehiculele inmatriculate la data de 31.12.2006 (autoturisme,
motociclete si motorete) au fost radiate automat in cazul in care certificatele de
inmatriculare nu au fost schimbate. 

1) In continuare vom analiza o serie de indicatori pentru valorile obtinute pentru principalele
bunuri de folosinta indelungata la 100 gospodarii:

Abateri absolute Indici(I) Ritm

Televizoar
ANI e (Y) B.fixa B.lant B.fixa B.lant B.fixa B.lant
1995 67.1 0 0 0 0 0 0
1996 69.5 2.40 2.4 103.5767 103.5767 3.576751 3.576751
1997 69.5 2.4 0 103.5767 100 3.576751 0
1998 73 5.9 3.5 108.7928 105.0359 8.792846 5.035971
1999 75.7 8.6 2.7 112.8166 103.6986 12.81669 3.698630
2000 78.2 11.1 2.5 116.5424 103.3025 16.54247 3.302509
2001 85.7 18.6 7.5 127.7198 109.5907 27.71982 9.590792
2002 96.9 29.8 11.2 144.4113 113.0688 44.41132 13.06884
2003 107.3 40.2 10.4 159.9105 110.7327 59.91058 10.73271
2004 122.3 55.2 15 182.2652 113.9794 82.26527 13.97949
2005 133.3 66.2 11 198.6587 108.9942 98.65871 8.99427
2006 143.6 76.5 10.3 214.0089 107.7269 114.0089 7.726931
2007 155 87.9 11.4 230.9985 107.9387 130.9985 7.938718

Fiecare termen al seriei reprezinta un indicator de nivel si insumand acesti indicatori

putem obtine nivelul totalizat al termenilor. Calculul indicatorilor absoluti se rezuma la
determinarea modificarilor absolute interpretate ca si cresteri sau scaderi de la o perioada la alta.
Modificarea absoluta cu baza fixa

Modificarea absoluta cu baza lant

Indicatorii relativi sunt utilizati pentru a arata de cate ori nivelul dintr-o anumita perioada se
modifica fata de nivelul atins de perioada de baza, sau pentru a determina acelasi lucru in
procente.
Indici cu baza fixa

Indici cu baza lant

Ritmul de crestere (descrestere) exprima cu cate procente nivelul atins in perioada curenta
depaseste nivelul atins in perioada considerate de comparative.
Ritm cu baza fixa

Ritm cu baza lant

Indicatori medii:
t

1. Nivelul mediu al seriei

∑Yi 1277.1
Ý = i=1 = =98,2384 televizoare
t 13
Y t−Y 0 155−67.1
2. Modificarea medie absoluta ∆´ = = 13−1
= 7,325 televizoare
t−1
Modificarea medie absoluta se determina din modificarile absolute cu baza in lant.
In medie, in fiecare an, numarul televizoarelor la 100 de gospodarii a crescut cu 7,325 unitati.
Yt 155
3. Indicele mediu Í ¿
√ √
t −1

Y0
¿
12

67.1
¿1,0131 = 101,31%

Indicele mediu de dinamica reprezinta valoarea care, daca ar substitui indicia de baza in lant,
procesul acestora nu s-ar modifica. De mentionat faptul ca acest indice mediu se determina
atunci cand indicia cu baza in lant au valori aproximativ egale.
 4. Ritmul mediu arata cresterea procentuala a fenomenului sau procesului studiat in medie
de la o perioada la alta.

Ŕ = 1,31%
2) In tabelul urmator vom analiza o serie de indicatori pentru valorile obtinute pentru numarul
de telefoane mobile existente la 100 de gospodarii:

Abateri absolute Indici(I) Ritm

Telefoane
ANI B.fixa B.lant B.fixa B.lant B.fixa B.lant
mobile (Y)
199
2.9 0 0 0 0 0 0
7
199
7.2 4.3 4.3 248.27 248.27 148.27 148.27
8
199
14.6 11.7 7.4 503.44 202.77 403.44 102.77
9
200
26 23.1 11.4 896.55 178.08 796.55 78.08
0
200
60.2 57.3 34.2 2075.86 231.53 1975.86 131.53
1
200
69.2 66.3 9 2386.20 114.95 2286.20 14.95
2
200
95.3 92.4 26.1 3286.20 137.71 3186.20 37.71
3
200
138.7 135.8 43.4 4782.75 145.54 4682.75 45.54
4
200
181.1 178.2 42.4 6244.82 130.56 6144.82 30.56
5
200
236 233.1 54.9 8137.93 130.31 8037.93 30.31
6
200
309.8 306.9 73.8 10682.75 131.27 10582.75 31.27
7

Abateri absolute
Baza fixa = Yt-Yo
Baza lant = Yt-Yt-1
Indici
Baza fixa = (Yt/Yo)X100
Baza lant = (Yt/Yt-1)x100
Ritm
Baza fixa = (It/o)-100
Baza lant = (It/t-1)-100
Indicatori medii:
t

1. Nivelul mediu al seriei

∑Yi 1141
Ý = i=1 = =103,72 telef . mobile
t 11
Y t−Y 0 309.8−2.9
2. Modificarea medie absoluta ∆´ = = 11−1
= 30,69 telefoane mobile
t−1
Modificarea medie absoluta se determina din modificarile absolute cu baza in lant.
In medie, in fiecare an, numarul telefoanelor mobile la 100 de gospodarii a crescut cu 30,69
unitati.
Yt 309.8
3. Indicele mediu Í ¿
t −1

√ √Y0
¿
10

2.9
¿1,1571 = 115,71%

Indicele mediu de dinamica reprezinta valoarea care, daca ar substitui indicii de baza in lant,
procesul acestora nu s-ar modifica. De mentionat faptul ca acest indice mediu se determina
atunci cand indicii cu baza in lant au valori aproximativ egale.
4. Ritmul mediu arata cresterea procentuala a fenomenului sau procesului studiat in medie
de la o perioada la alta.

Ŕ = 15,71%
3) In tabelul urmator vom analiza o serie de indicatori pentru valorile obtinute pentru numarul
de telefoane mobile existente la 100 de gospodarii:

Abateri absolute Indici(I) Ritm

ANI Masini
electrice de
spalat rufe (Y) B.fixa B.lant B.fixa B.lant B.fixa B.lant
199
44.1 0 0 0 0 0 0
5
199
45.1 1.00 1 102.26 102.26 2.26 2.26
6
199
44.5 0.4 -0.6 100.90 98.66 0.90 -1.330
7
 199
44.8 0.7 0.3 101.58 100.67 1.58 0.67
8
199
43.9 -0.2 -0.9 99.54 97.99 -0.45 -2.01
9
200
44.1 0 0.2 100 100.45 0 0.45
0
200
46.4 2.3 2.3 105.21 105.21 5.21 5.21
1
200
49.9 5.8 3.5 113.15 107.54 13.15 7.54
2
200
55.4 11.3 5.5 125.62 111.02 25.62 11.02
3
200
62.5 18.4 7.1 141.72 112.81 41.72 12.81
4
200
68.9 24.8 6.4 156.23 110.24 56.23 10.24
5
200
74.3 30.2 5.4 168.48 107.83 68.48 7.83
6
200
77.4 33.3 3.1 175.51 104.17 75.51 4.17
7

1. Nivelul mediu al seriei

∑Yi 701.3
Ý = i=1 = =53,94 masini spalat
t 13
Y t−Y 0 77.4−44.1
2. Modificarea medie absoluta ∆´ = = 13−1
= 2,775 masini spalat
t−1
Modificarea medie absoluta se determina din modificarile absolute cu baza in lant.
In medie, in fiecare an, numarul masinilor electrice de spalat rufe la 100 de gospodarii a crescut cu
2,775 unitati.
Yt 77.4
3. Indicele mediu Í ¿
t −1

√ √Y0
¿
12

44.1
¿1,0088 = 100,88%

Indicele mediu de dinamica reprezinta valoarea care, daca ar substitui indicii de baza in lant,
procesul acestora nu s-ar modifica. De mentionat faptul ca acest indice mediu se determina
atunci cand indicii cu baza in lant au valori aproximativ egale.
4. Ritmul mediu arata cresterea procentuala a fenomenului sau procesului studiat in medie
de la o perioada la alta.
 Ŕ = 0,88%

Concluzii
Monitorizarea procesului de dezvoltare socială implică utilizarea unui număr foarte mare
de indicatori.
Analiza proceselor sociale cere evidenţierea factorilor de influenţă şi pregătirea şirurilor
dinamice în preţuri comparabile.
Nivelul de trai poate fi descris doar analizând diferite sfere ale vieţii sociale, indicatorii
macroeconomici ne permit să vedem doar tabloul general.
Pentru analiză trebuie utilizaţi, atât indicatori absoluţi, cât şi relativi, care permit
estimarea deterministă a influenţei factorilor.
Trebuie acordată mai multă atenţie surselor de informaţie, atât din punct de vedere
metodologic, cât şi asigurare cu resursele financiare şi umane necesare.