Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
207
la sud de ei. Vor mai trece 1000 de ani p~n` la sosirea ungurilor \n C~mpia
Panonic`, pe care ne vor ocupa-o. Nordul ne va fi [i el ocupat de o alt`
grupare slavic` [i \nc` exist`m! i ast`zi Ei se g~ndesc dac` s` ne primeasc` ori nu pe Noi \n Europa! Noi am fost dintotdeauna aici. Noi nu am
venit de nic`ieri. C~nd grecii (acheii) au sosit \n Europa (1900-1400 \.d.H.),
noi eram aici; Herodot ne numea oamenii locului, pelasgi.
209
210
211
212
213
urat lui [i tuturor oamenilor lui bun venit \n ora[ul ei. Ea a dat un
splendid banchet \n cinstea troienilor. Enea i-a povestit \ntreaga
lor istorie de la c`derea Troiei p~n` la sosirea la Carthagina.
Pentru Didona erau suficiente faptele eroice auzite ca s` se
\ndr`gosteasc` de Enea; dar [i Cupidon era prezent ca s` faciliteze
lucrurile. Bine\n]eles c` Didona se \ndr`gostise \n a[a chip \nc~t
l-a f`cut p`rta[ la conducerea ora[ului, i-a convins pe concet`]enii
ei s`-l accepte ca pe un conduc`tor,s` dea serb`ri \n cinstea lor [i
s` organize v\n`tori pentru ei. Ea nu cerea \n schimb altceva
dec~t... dragostea tracului Enea. Acesta era at~t de mul]umit de
schimbarea lucrurilor \nc~t se g~ndea foarte serios s` r`m~n`
definitiv la Carthagina. Dar Jupiter nu dormea. El promisese fiicei
lui, Afrodita, c` Enea \[i va urma soarta [i va crea \n Italia un
popor care, c~ndva, va supune [i conduce lumea. A[adar el l-a
trimis pe zeul Mercur cu un mesaj f`r` echivoc pentru Enea.
Mercur l-a \nt~lnit pe Enea, singur, plimb~ndu-se pe malul m`rii,
\mbr`cat \n haine scumpe [i \ncins cu arme artistic lucrate, toate
daruri ale Didonei.
C~t vei mai pierde timpul t`u aici \n lux? o voce sever` l-a
oprit pe loc. Enea se \ntoarse [i zeul Mercur era \n fa]a lui.
Conduc`torul cerului m-a trimis s`-]i spun s` p`r`se[ti
Carthagina [i s` cau]i regatul care este destinul t`u. Cu aceste
cuvinte zeul disp`ru, l`s~ndu-l \ng~ndurat pe Enea, convins c`
trebuie s` \ndeplineasc` ordinul lui Jupiter, con[tient, \ns`, c~t de
dificil` va fi desp`r]irea de Didona. Enea \[i chem` oamenii [i le
ordon` s` fie preg`ti]i pentru plecare, dar s` fac` totul \n secret ca
s` nu se afle. Totu[i Didona a aflat [i a trimis dup` el. La \nceput
Didona a fost amabil` cu el [i i-a reamintit tot ceea ce f`cuse ea
pentru el [i pentru oamenii lui. Enea \i r`spunse c` el nu este omul
care s` nege tot binele pe care l-a f`cut lor, dar c` el nu s-a
c`s`torit cu ea [i c` este liber s-o p`r`seasc` oric~nd dore[te; [i c`
Jupiter i-a ordonat s` plece [i... el trebuie s` se supun`. Didona a
fugit [i s-a ascuns \n palat, extrem de \ndurerat`. n aceea[i sear`
troienii s-au \mbarcat [i au p`r`sit Carthagina. De pe mare, Enea
[i-a aruncat o ultim` privire \nspre ora[ul \n care tr`ise fericit [i a
v`zut zidurile ora[ului luminate de un mare foc, f`r` s` [tie c`
214
215
216
217
218
219
Note:
a. Legenda spune c` Priam [i Hecuba au avut 49 copii.
b. Dardanus a fost fondatorul Troiei [i str`mo[ul dinastiei regale din Troia.
c. Ilus, rege legendar al Troiei; mormntul lui se afl` n afara zidului cet`]ii.
d. Laomedon, rege al Troiei, tat`l lui Priam.
e. Assaracus, fratele lui Ilus.
f. IULIUS (Ascanius), fiul lui Enea [i al Creusei, a domnit ca rege al Latiului, dup`
tat`l s`u, [i a fondat ora[ul Alba Longa. El este str`mo[ul familiei Julia, din care
pretindea Caesar c` se trage.
220
221
222
Dup` Time, Secrets of stone age, p.64, vol.145, No.6, feb.13, 1995. Time map by Joe Lertola and Paul J. Pugliese
Fig.84. Cea mai devreme migra]ie a speciei umane, care a \nceput \n urm` cu 200 000 de ani din Africa, va atinge Europa
\n urm` cu 40000 de ani, \n Balcani, p`[ind pe f~[ia de p`m~nt ce lega c~ndva Peninsula Balcanic` de Asia Mic` (care se
va scufunda \n Marea Mediteran`, 4000 \.d.H., l`s~nd \n locul ei o nou` mare: Tracic` Egee [i o mul]ime de insuli]e).
aspectul unei simple migra]ii pa[nice, fire[ti. Mult mai t~rziu, prin
jurul anului 3.000 \.d.H., aryenii-carpato-dun`reni, organiza]i
politic [i religios, civilizatori, vor recuceri aceea[i Peninsul`
Italic` de la fra]ii lor. Ace[ti noi cuceritori i fac [i ast`zi pe
istorici, arheologi, lingvi[ti, istorici ai artei etc. s` aib` re]ineri fa]`
de axiomele pe care le prezint` etruscii care au ap`rut n Peninsula
Italic` n apropierea anului 3.000 \.d.H. pentru a dispare sub
cucerirea roman`. At~t lumii antice c~t [i celei moderne, etruscii,
aryeni-carpato-dun`reni au ap`rut ca un popor straniu, cu o
civiliza]ie avansat`, ce nu aveau nimic n comun cu popula]iile
vecine (Raymond Block, Etruscii ).
Herodot (la mijlocul secolului al V-lea \.d.H.) i considera
urma[i ai lidienilor (popula]ie Tracic`). Vergilius, Ovidius [i
Horatius, sunt cu to]ii de aceea[i p`rere, n timp ce Nicolas Frere
(secolul al XVIII-lea d.H.) i considera pe etrusci ca fiind
cotropitori indo-europeni ce au cobor~t n peninsul` prin anul
2.000 \.d.H. Limba etruscilor nu se cunoa[te bine, exist~nd n
sensul acesta o mul]ime de ipoteze. Dar... n anul 1885, doi tineri
de la [coala francez` din Atena, Cousin [i Durrback, descoper` n
Insula Lemnos din Marea Egee, n apropiere de satul Kamina, o
stel` funerar` decorat` [i purt~nd o inscrip]ie (Fig. 85). Pe stela
funerar` este cioplit profilul unui r`zboinic sau zeu (Zalmoxis?)
narmat cu o lance [i dou` texte gravate: unul n jurul capului, altul
pe una dintre fe]ele laterale ale stelei. Acest monument, produs al
artei arhaice locale, dateaz` din secolul al VII-lea \.d.H., deci cu
circa dou` sute de ani nainte ca insula s` fie cucerit` de greci (n
jur de 500 \.d.H., sub Themistocles) de la neamul tracic al
sinthionilor (amintit [i n Iliada).
Literele sunt Etrusce, iar modul de scriere este bustrofedon
(de la dreapta la st~nga [i de la st~nga la dreapta). Iar dac` n 1963
Raymond Bloch n Ancient Peoples and Places nu le g`sise nici un
n]eles, nu acela[i lucru ne spune A. Bunescu n Dacia Secret`. n
traducerea acestuia, unul dintre texte aminte[te de faptul c`
Zalmoxis a tr`it 42 de ani, iar duhul acestuia a fost renviat [i
ap`rat de 10 nobili vrednici. Dup` cum am mai spus de multe ori,
nconjurat` de mistere, nv`luit` n legende, preistoria omenirii [i
n special a noastr`, este nc` o mare enigm`. Fiecare nou`
descoperire [tiin]ific` ne schimb` ideea despre trecut. C~nd vom
223
Fig.85. n anul 1885, doi tineri de la [coala francez` din Atena, Cousin [i Durrback, descoper`
\n insula Lemnos din Marea Egee, \n apropiere de satul Kamina, o stel` funerar`. Aceasta este
datat` ca apar]in~nd secolului al VII-lea \.d.H., deci cu 200 de ani \naintea cuceririi insulei de
c`tre greci sub Temistocle, 500 \.d.H. de la tracii Sinthioni. N. Densu[ianu consider` cele
dou` scrieri ca fiind pelasgice [i le traduce cam a[a: Iolaie b`tr~nul \n aceasta zace, bolnav
niciodat`, s`n`tos fuse; a fost interinat. Nu acela[i lucru poate spune 80 de ani mai t~rziu
Raymond Bloch \n Ancient people and Places. A. Bunescu \n Dacia Secret`, ne ofer` o
traducere mult mai sofisticat`, consider~nd literele etrusce, ca [i precedentul, iar modul
de scriere bustrofedon (de la dreapta spre st~nga [i de la st~nga spre dreapta).
Dup` Raymond Bloch, Etruscii, p.55, Ed. tiin]ific`, Bucure[ti, 1966.
224
225
Fig.86. Ficat etrusc de bronz, g`sit la Piacenza, \mp`r]it \n 45 de sectoare, fiecare din ele
av~nd un nume de divinitate.
226
227
228
229
230
CUCERIREA ANATOLIEI
DE C`TRE CARPATO-DUN`RENI
natolia (Fig. 88), zona central` a Turciei de ast`zi,
m`rginit` la nord de Marea Neagr`, la sud de Mun]ii
Taurus care coboar` lin pn` n Marea Mediteran` ce-i
desparte de insula Cipru, iar la est aceia[i mun]i ai Taurului ce se
mplnt` n nord n masivul Mun]ilor Pontici. Fluviul Eufrat [i are
originea n apropiere, iar ceva mai la est Tigrul ele vor delimita
Mesopotamia (Fig. 89).
n anul 1834 un arheolog [i explorator francez, Charles Felix
Marie Texier, a pornit-o de-a curmezi[ul Turciei pn` n centrul
Anatoliei cu visul s` descopere ruinele unui centru roman numit
Tavium. Peste tot el ntreba localnicii dac` au v`zut ni[te ruine sau
ziduri de fortifica]ii. ntr-un trziu, ajungnd ntr-un s`tule] numit
ast`zi Bozhazkale, cam la 90 de mile la est de Ankara, acolo
francezul Texier ntlne[te un s`tean doritor s`-i arate ceva
deosebit.
Dup` un drum lung de peste o or` pe poteci r`sucite, ajunge
ca ntr-o galerie natural` de pe ale c`rei ziduri l privea o procesiune de 66 de figuri sculptate, unele c`rnd s`bii curbe,
(dacice n.a.) al]ii purtnd coroane conice, peste tot aflndu-se
tot felul de hieroglife. De fapt, localnicii i spuneau Yazilikay sau
stncile cu inscrip]ii. Francezul Texier descoperea atunci n anul
1834 de fapt, capitala unui popor pierdut prin negurile istoriei,
hitti]ii. El redescoper` f`r` s` [tie un Imperiu Carpato-Danubian,
uitat de istorie, [i totodat` capitala acestuia, Hattusha. Ruinele
nengropate sub nisipuri, p`mnturi ori jungle (ca n alte p`r]i ale
lumii) erau doar cr`pate [i ruinate de nghe]uri, vnturi [i ploi, care
n final ne fac s` ne amintim de cineva care spunea c` n natur`
nimic nu se pierde, nimic nu se c[tig`, ci totul se transform`.
231
Fig.88-89. Anatolia, zona central` a Turciei de azi, un fost Imperiu Carpato-Danubian. n vecin`tate
estic` a Anatoliei se g`se[te spa]iul dintre dou` celebre fluvii: Tigru [i Eufrat unde va \nflori civiliza]i
sumerian` (de asemenea, carpato-dun`rean`) [i mesopotamian`.
232
233
234
235
Fig.90. n Anatolia se vedea dublu, putem spune, [i asta se datora predilec]iei evidente,
pe sculpturi [i basoreliefuri, pentru creaturi cu dou` capete.
Vulturul hittit-carpato-dun`rean cu dou` capete, unul privind spre Apus, altul spre
R`s`rit, idee ce va fi \mprumutat`, mai t~rziu, de Bizan], Rusia, Polonia, Imperiul
Austro-Ungar, Cehia, [i cine mai [tie de cine.
236
237
Fig.91. Crucea Pelasgic`, simbol al vie]ii ve[nice la carpato-dun`reni (cea mai veche a fost
g`sit` pe teritoriul dacic sud-dun`rean, \n Bulgaria de azi, av~nd o vechime de 8000 de ani) o
g`sim [i la hitti]ii-carpato-dun`reni. Acest simbol va fi preluat [i el de ni[te iresponsabili [i
transformat \ntr-un simbol al intoleran]ei, cruzimii [i s`lb`ticiei, [i asta \ntr-o lume a[a-zis
civilizat`.
Fig. 88-91 au fost luate din Anatolia: Cauldron of cultures, Lost civilizations, Editors of Time-Life Books,
Alexandria, Virginia, 1995
238
239
Fig.92. Arheologia nu se mai practic` azi ca acum 200 de ani: trei cu sapa, doi cu mapa [i unul
cu roaba dec~t atunci c~nd nu vrei altfel. Azi se formeaz` o echip` multidisciplinar`, se
folosesc detectoare sonice [i chiar sateli]i. Poate c` este mai bine pentru Rom~nia c` se
a[teapt` o astfel de tehnologie, poate nu.
240
GA-RAMANII CARPATO-DUN`RENI,
CUCERITORI AI AFRICII DE NORD
` tracii au fost daci - ne-a spus-o [i Dio Cassius - iar faptul c`
dacii, ge]ii, ramanii, latinii, besinii (metalurgi[tii antichit`]ii)
f`ceau parte din aceea[i mare familie traco-dac`, nu mai
reprezint` nici un secret pentru nimeni.
Mai pu]in cunoscut` este explozia r`sp~ndirii acestora,
roirea r`zboinicilor carpato-dun`reni \n lumea antic`. Asia Mic`
era populat` de Ramani (cetatea Rama - \n care Irod a t`iat 14.000
de prunci este evocat` [i \n scripturi: Glas \n Rama s-a auzit,
pl~ngere [i t~nguire mult` - Matei, cap. II, 17), ori ramanii-troieni
etc. n vechile texte egiptene se men]ioneaz` sosirea din Asia Mic`,
\n jurul anului 1250 \.d.H., a unui popor al c`rui obiectiv a fost
cucerirea Egiptului. Ace[tia au cucerit \n final nordul Africii, zona
care ast`zi este parte din de[ertul Sahara.
Un arheolog italian, Salvatore Aurigemma, face o descoperire
ciudat` \n anul 1914. S`p~nd la ruinele unei vile romane, \n s`tucul
libian Zliten, la 97 de kilometri distan]` de vechiul ora[ roman
Leptis Magna, el descoper` un mozaic roman, pe care spre norocul
nostru \l fotografiaz` (spun spre norocul nostru, deoarece \n timpul
primului r`zboi mondial mozaicul a fost distrus). Scena din mozaic
reprezint` un t~nar alb, caucazian, sf~[iat \n buc`]i de un leopard.
Dou` alte victime, legate de m~ini [i de picioare \[i a[teapt` soarta.
Ace[ti prizonieri cu pielea roz-aurie, p`r drept, lung, nasuri acviline
[i b`rbi scurte au fost identifica]i ca fiind ga-ramani, popor ce a
condus Fezzan-ul, parte a Saharei ce se \ntinde la nord de Mun]ii
Hoggar. Cine au fost ace[ti ga-ramani constituie unul dintre marile
mistere ale Saharei. Herodot, la mijlocul secolului al V-lea \.d.H. \i
numea o mare na]iune, oameni care i-au \mpins pe negrii
troglodi]i, tr`ind \n pe[teri la o parte. n Sahara (probabil mai
pu]in arid` \n acele timpuri) mai pot fi \nt~lnite [i \n zilele noastre
st~nci [i pietroaie pictate de ga-ramani.
241
242
Fig.93. n anul 1958 exploratorul francez Henri Lhote descrie o serie de st~nci, pictate superb, \n ... Sahara. Astfel
putem vedea v~n`tori [i p`stori, albi [i negri, c~t [i cirezi de vaci cu ni[te coarne lungi p`sc~nd pe v`ile fertile [i
abund~nd \n vegeta]ie ale Saharei.
243
244
245
- Tamash vezi Tamash-Fal`u, de l~ng` Bra[ov) [i scrierea proprieTifinagh pe care au uitat s-o citeasc`.
Societatea tuaregilor era divizat`, p~n` nu de mult, \n 3 clase:
1. cea a nobililor
2. a conduc`torilor de c`mile [i negustorilor
3. a sclavilor negri (nu cumva se aseam`n` cu cea a aryenilor
carpato-dun`reni care au cucerit India?).
Femeile sunt tratate cu mult respect [i stim`, chiar idolatrizate
(prin compara]ie cu cultul musulman). Exist` o poveste care pare
a sus]ine leg`tura acestor tuaregi cu ga-ramanii carpato-dun`reni.
Conform unei legende tuarege, unul dintre str`mo[ii lor, regina
Tien-Hinane, a fost \ngropat` \ntr-un mausoleu de piatr` l~ng`
Abalessa, la sudul mun]ilor Hoggar. Un arheolog amator francez,
pornind de la aceast` legend`, a descoperit \n anul 1926 un
mausoleu din piatr` compus din camere [i tuneluri ai c`ror pere]i
erau decora]i cu semne [i inscrip]ii indescifrabile. S-au g`sit
dou`sprezece schelete - dup` toate aparen]ele apar]in~nd unor
nobili - ce au \nso]it-o pe regin` pe ultimul ei drum.
La aproape doi kilometri mai departe s-a g`sit [i o camer`
central` pe a c`rei podea era a[ezat un pat, asem`n`tor celor g`site
\n ruinele Cartaginei. ntr-un col] al camerei se afla un vas cu
insigna \mp`ratului Constantin cel Mare, iar scheletul din camer`,
apar]in~nd unei femei, era \mpodobit cu un colier din aur masiv,
av~nd ca pandantiv o column`, iar la \ncheieturile m~inilor cu
br`]`ri de aur. Dr. Leblanc, de la Facultatea de Medicin` a
Universit`]ii din Alger, \n urma examin`rii atente a scheletului, a
declarat c` acesta ar fi apar]inut unei femei de ras` alb`. Se crede
c` regina Tien-Hinane ar fi murit \n secolul al IV-lea d.H.
Identificarea scheletului ca apar]in~nd unei femei albe l-a
inspirat pe nuvelistul Benoit \n realizarea nuvelei Antinea (nume
atribuit de Platon reginei Atlantidei). Aceast` poveste romantic` se
bazeaz` pe relat`rile lui Herodot, care a descris un trib nordafrican numit ATLATES, iar continentul pierdut era plasat \n...
Sahara (dup` prof. Berlioux de la Universitatea din Lyon).
Personal, nu v`d ce mi[c`ri tectonice ar fi putut avea loc \n
Sahara care s` distrug` p~n` la dispari]ie fabuloasa Atlantida peste
noapte. Poate numai o explozie de tip nuclear! A[a c`, povestea
scriitorului francez Benoit r`m~ne o poveste, cel pu]in p~n` azi.
246
CUCERIREA JAPONIEI
DE C`TRE POPORUL
CARPATO-DUN`REAN
~nd n vara anului 1997 c`l`toream prin insulele M`rii
Tracice (Egee), n principal fiind interesat de micu]a insul`
Santorini, i spuneam colegului [i prietenului meu,
Dr. erban Cocioba, c` suntem pe urmele Marelui Imperiu
Pelasgic.
Santorini are o caracteristic` unic`: p`streaz` sub cenu[a
vulcanic` o civiliza]ie care a disp`rut cu 1000 de ani naintea
sosirii grecilor din estul M`rii Caspice (1900-1400 \.d.H., n patru
valuri: ahei, ionieni, dorieni [i eolieni).
Am reg`sit acolo, pe o amfor` mai nalt` de un metru, spirala
dacic` (pelasgic`), iar pe o fresc`, Soarele lui Alexandru
Macedon creat cu cteva mii de ani nainte de na[terea acestuia.
n treac`t fie spus, grecii [i adjudec` acest simbol n lupta politic`
mpotriva noii Republici Macedonia. Dup` cum am spus
ntotdeauna, istoria este ciudat` [i depinde de cine o scrie [i...
pentru cine.
Vorbeam cu erban ntr-o noapte frumoas` despre istoria
neamului. i i-am spus de cartea lui V. Gordon Childe, The
History of Civilization The Aryans, care la paginile 176-177 are
o hart` (Fig. 48) a r`spndirii poporului proto-european (aryan,
carpato-danubian, pelasgic ori cum vre]i s` ne numim) din zona
Carpa]i-Nistru-Balcani n Mesopotamia, Persia, Sudul Chinei,
India, Himalaya [i pn` n insulele Japoniei de azi. Dr. Cocioba
a reac]ionat imediat cu rsul lui de bon homme [i
spontaneitatea care-l caracterizeaz`, replicnd: Hai m`i, Miky,
te-am n]eles cnd ai scris c` noi nu suntem urma[ii Romei, ci ei
247
248
Fig.94. Sub cenu[a vulcanic`, \n micu]a insul` Tera (Santorini), din Marea Tracic` (Egee), g`sim anfore decorate cu
Spirala Pelasgic`, cu aproape 1000 de ani \nainte de sosirea grecilor \n Europa.
Fig.95. Pe urmele
Marelui Imperiu
Pelasgic, \mpreun`
cu doi prieteni,
dr. erban Cocioba
primul din dreapta,
av~ndu-l al`turi de
dr. Sa[a Badlani
(n`scut brahman, azi
specialist \n boli de
pl`m~ni
\n New York).
I-am c`rat, c`lare pe
m`gari, p~n` \n
v~rful vulcanului din
Tera-Santorini. Tot
drumul m` \ntrebau:
De ce ne-ai adus
aici? Odat` ajun[i
pe buza vulcanului,
priveli[tea era a[a de
fascinant` \nc~t
durerea de [ezut,
de la c`l`ritul pe
m`gari, nici nu mai
conta. Cu toate
astea, erban nu s-a
putut ab]ine s` nu se
\ntrebe cu voce tare:
i ne vom \ntoarce
tot c`lare pe bestiile
alea? C`l`ritul pe
m`gari nu este a[a
de romantic cum se
crede. Ei caut` s` se
\ntreac` unul pe
altul [i nu le pas` de
ce st` pe spatele lor;
ba pot spune c`
ur`sc c` trebuie
s-o fac`, [i-[i dau
toat` silin]a s-o
dovedeasc` tot drumul, f`c~ndu-te s` sim]i asta. Noi am sin]it-o din plin, c~teva zile dup`
aceast` aventur`, statul pe scaun devenind un proces de con[tiin]`: nu vom mai abuza
niciodat` de acele animale patrupede denumite [i m`gari.
249
Fig.96. Pe unul
din zidurile
interioare ale
unei case,
chiar aproape
de u[`, a fost
pictat` scena
luptei dintre
doi tineri,
locuitori ai
TereiSantorini.
Reprezint` de
fapt cea mai
veche imagine
a doi boxeri.
P`rul lor este
sofisticat
aranjat,
dovedind
rafinament.
Mul]i \i
consider` pe
vechii locuitori
ai Terei ca
fiind acei
atlanzi,
descri[i de
Platon, care vor dispare \n urma erup]iei vulcanice. Ce este ciudat, nu s-au g`sit resturi
omene[ti acoperite de lava vulcanic` (ca la Pompei, de exemplu), dovedind c` au putut p`r`si
locurile \n timp. Unde s-au dus ei, r`sp~ndindu-[i cultura, r`m~ne de dedus.
250
Fig.97.
Doamna
de pe unul
dintre pere]ii
picta]i, a fost
g`sit` \n
a[a-zisa
Casa
Doamnelor;
este de
m`rime
natural`,
av~nd un p`r
negru, foarte
sofisticat
str~ns sub
un
acoper`m~nt
albastru,
l`s~nd totu[i
s`-i cad` pe
frunte o
[uvi]` rebel`,
iar la spate o
coad` de cal, ingenios [i elegant aranjat`. Cerceii de aur [i buzele rujate te \mpiedic` s`
g~nde[ti c` aceasta era moda, atunci, la atlante, acum mai bine de 4-5000 de ani. mi pare
r`u c` spa]iul nu-mi permite s` v` ar`t [i alte frumoase ale acelor vremuri. Kimonoul pe
care-l poart` are partea de sus aproape identic` cu haina lui Mircea cel B`tr~n, vezi Fig. 49.
Dup` The Wall-painting of Thera, Alex & Christos Doumas, The Thera Foundation, Athens, 1992
251
252
253
254
255
256