Despre ce tcem

O vorb din btrni spune: ascult cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura. Dar
ce poi face cnd ai o piatr pe inim sau ajunge cuitul la os, sau cau i i n
mmlig spini. Faci pe cine nimereti cu ou i cu oet, iar apoi crap obrazul de
ruine, se face negru naintea ochilor i-i d ca un cuit prin inim, i nghea
limba n gur. Aa peti dac te aprinzi ca paiul, tu arzi, dar sracul om sufer
cci cnd te doare pn la os uii s mai vorbe ti frumos i toat pasrea pre limba
ei piere, i atunci cnd i ari colii i mnnc cioara colacul.
Mai tii cred c i vorba mult nu e fr de minciuni, i dac continum s
stingem focul cu paie putem spune c timpul cumpr paie iar nevoia le vinde cci
unde cnt cocoi muli, acolo ntrzie a se face ziua. Iar tcerea capul filosofiei
este i vorbele cele ferite n piatr sunt auzite i stpnete o vorb pn nu ai
vorbit cci unde e vorb mult acolo e treab scurt iar vorba dulce mult aduce,
ns sub piatra cea mai frumoas scorpia ascuns zace i sub frunza cea mai
proast cea mai bun poam zace. i ziua bun mult nu ine, ine capul jos dar
inima sus i totui tcerea e de aur iar suprarea aduce boli rele. Toate la vremea
lor. Tcerea nu sparge capul. i tainele voastre n urechile noastre. Toat lumea are
dor.
Putem s tcem ca piatra de mormnt sau putem s vorbim ca morile stricate,
conteaz ce iese din gur nu ce intr. E o art s poi s chibzuie ti cuvntul, s
poi s-l stpneti i pe nimeni s nu jigneti. Fr vorb viaa ar fi ca mncarea
fr sare. Totul are o limit i cu ulciorul spart nu te poi duce de multe ori la izvor,
odat i odat se ntoarce roata. Grbete-te ncet i totul va merge ca pe roate.