Acustica( din gr.

Akouein = a auzi) este

acea parte a fizicii care se ocupa cu
studiul vibratiilor sonore ale mediilor
elastice din punctul de vedere al
producerii, propagarii, descrierii, utilizarii
efectelor produse.
Prin vibratie acustica se intelege
miscarea particulelor unui mediu elastic
de-o parte sau de alta a pozitiei de
echilibru.

Infrasunete (frecventa < 16 Hz)

Exemple: unde seismice
oscilatiile pendulului elastic

Ultrasunete ( frecventa > 20.000 Hz). Sunt

utilizate si in tehnica sau in natura.

Sunete (16 Hz < frecventa < 20.000 Hz)

sunete emise de delfin
sunete emise de liliac

Sunetele sonore sunt medii elastice

aduse in stare de oscilatie:

diapazon (lame elastice in general);

corzi vibrante (vioara, pian);
coloane de aer vibrante (orga, flaut);
placi si membrane vibrante (xilofon,
difuzor)

Mic instrument acustic

format dintr-o bar de
oel n form de U,
care vibreaz la lovire,
emind de obicei
nota muzical "la" i
servind la acordarea
instrumentelor
muzicale sau la
indicarea tonului
pentru un ansamblu
coral.

Vioara

Pian

Orga

Flaut

Xilofon

Difuzor

 De

la aceste surse, vibratiile se propaga prin

mediul elastic pana la receptor.

Urechea converteste vibratiile in impulsuri

nervoase, transmitandu-le apoi catre creier,
unde sunt interpretate ca sunete.
Sunetele pot fi receptionate si cu ajutorul
microfonului (care transforma undele
mecanice in semnale electrice, ce pot fi
inregistrate sau transmise mai departe).

A: Corzi vibrante
Coarda produce unde sonore cu frecventa
egala cu cea a vibratiilor produse la
randul lor prin interferenta (unde
stationare cu maxime de interferenta
ventre si minime de interferenta
noduri)
Distanta dintre doua ventre vecine este
/2, iar lungimea corzii trebuie sa fie
multiplu intreg al acestei distante l =
n/2.

 Vibraia unei

corzi,
frecvena
fundamental
i primele 6
armonici
superioare

Undele longitudinale
care se propaga in
lungul unui tub de
lungime finita, sunt
reflectate la
capetele tubului intrun mod asemanator
celui in care se
reflecta, la capete,
undele transversale
dintr-o coarda.

Cand se da o lovitura undei membrane flexibile,

intinsa, cum este cea a unei tobe, din punctul
lovit porneste un puls bidimensional divergent
care sufera reflexii multiple la marginile
membranei. Se vor forme unde stationare carora
le corespunde o anumita frecventa.

Frecventa cea mai joasa este frecventa modului

fundamental, iar celelalte sunt frecventele
modurilor armonice superioare.

Spre deosebire de cazurile precedente (coarde,

tuburi), modurile armonice superioare sunt
multipli intregi ai frecventei fundamentale.