calculul puterii necesare antrendrii transportoarelor se face in doud etape:

In prima etapd se face un calcul preliminar in care se utilizeazd coeficienti de coreclie.

Forfa ;ezistentA tohl6 la depJasarea sarcinilor:
Ft - (4 * Fin, * Fd"r, n F o)" n
(21)

a)

k = ki

'ki - coeficient care ia in considerare rezistenlele datorate rigiditdlii benzii la

trecerea peste tamburele libere gi rolele de sustinere a benzii.

kz=1,05-1,11 - pentru unghiuri de infigurare mai mari de n, m fiind numdrul

acestor

tambwe sau role

k+ =1,02-1,05 - pentru unghiuri de infbgurare a benzii pe tambur

,1, " fiind num[rul

acestor tambure sau role

Puterea necesard pentru antrenare este dat6 de relatia:

r=4_p
10'

(22)

6w1

cs- coeficient ce ia in considerare rezistentele datorate rigiditAfli benzii la trecerea

peste

tamburul de antrenare gi frecdrii in lagdre

Puterea motorului de aclionare se calculeazd fin6nd seama de suprasarcinile ce apar in
momentul pomirii fransportorului in sarcin6 gi de randamentul transmisiei.
P
Pm - I,25
(23)

'

An

r7,, = 0,85

- 0,95 - randamentul

transmisiei

b) in etapa a doua se face calculul

de verificare. Se imparte intregul traseu strdbdtut de

band6, incepdnd cu sustinerea de desfbgurare de pe tamburut de antrenare, in zone cu
aceleagi carcteristici (aceeagi incdrcare, aceleaqi organe de suslinere, aceeagi inclinare,
etc.)

..j i "a

**"
{{
1,'"*"',

r++" 4--4-n

*...".*.*a

bandd

Figura 1.10. Schema de calcul a transportorului cu

Aceste zone se delimiteazd prin cifre 1,2, ....n. Rela{iile dintre doud zone vecine este:
Fi*r = Ft

t Fr,r*t

'

(24)

unde .{.,;*1 este forfa rezistentd la deplasareaberuii intre cele doud sectiuni. De exemplu, pentru
transportorul din figura 1.10 sistemul de ecuatii este:

Ft = Fauf
F2

= F1+ F12

F3 = F2

-t

F23

(2s)

Fq: kz'Ft
Fs=Fq*Fi
F6=F5*F56
Ft=Fe+F67+Fins

Fa^fr@ relatia lui Euller (e =1,2 coeficient de sigurantd)

Din cele 8 ecualii se calculeaz[ fo{a din bandd in fiecare secliune. Se stabile$te fo4a
cFinf =

minimd din band6.

Se determind forta de intindere abenzii
Fint = F3+F4

(26)

Cunoscdnd forla ma:rimd din bandd se poate trece la calculul benzii.

l.l.

Calculul benzii

Avind in vedere capcitatea'de transport a benzii, caracteristicile produsului transportat gi

fo4a maxim6 de trac{iune se,determin6 sau verificd ldlimea qi grosimea benzii.
in cazul rnaterialelor vdrsate, suprafata sectiunii transversale a stratului de material depinde
de forma benzii,unghiul de taluz natural al produsului Y, unghiul de inclinare s al benzii, virteza
benzii, etc.
i" .u^t benzii plate (fig. 1.1 1 ,a) aria sectiunii transversale a materialului este:
0.8-B
-'-- 0.8.8
(27)

---'

A=k-u22

.:tgv

(28)

A = 0,l6kaB2tgV
kar - coeficient care ia in considerare unghiul de inclinare al transportorului
r4 - unghiul de taluz natural dinarnic
Capacitatea de transport se poate calcula cu relalia:

(2e)

Q=A'%'P[th]
vb - vitezabenzii
p - densitatea materialului transportat.

A v'\

'r 2A0

'0148',
0,88
b.

a"

Figurq
Tn cazvlberuii plate:

-0,1 6 'ka'Bz

'tgV'vb'P

- 9*

I"lI"

a
B-- l-0J6"k*r,9"W

(30)

\f

Pentru banda in formd de jgheab (fig. 1.1 1.b)

A- ko9'18 !o'gn o,2Btgzlo

6koB'tgw
-)-'---(r'/ () + 0,1

(3 1)

A - koBz (o,o+35 + o,r6tgv/)

{32)

B:^

tt*(o,t 6tgt// +0,043 sbu.

(3 3)

Valorile oblinute cu rela{ia (30) sau (3 1) se rotunjesc la cea mai apropiatl,l61ime din STAS
207711-95"

In eazul sarcinilor individuale:

B>a+0,1. (m)
a

(34)

* dimensiunea maximd a materialului

transportat, m

2. Transportoare cu raclete
2.1. Destinafie gi clasificare
Transportoarele cu raclete se folosesc pentru sarcini variate care nu se aglomer eazd ginici nu
aderd p9 suprafelele cu care vin in contact.
in fermele zootehnice, transportoarele cu raclete sunt folosite pentru distrib4ia hranei, la
evacuarea gunoiului din addposturi, la colectarea oudlelor, in cadrul fabricilor de nutreturi
combinate pentru transportul diverselor componente frrajere etc.
. Transportoarele cu raclete sunt formate din unul sau doui organe flexibile de tractiune
(lanfuri, cabluri) pe care se fixeazi, la intervale egale niqte organe de lucru (raclete) ce au formd
corespunzdtoare sectiunii transversale a jgheabului sau tubului prin care este transportat materialul.
Fluxul de sarcind la transportoarele cu raclete poate fi discontinuu sau continuu (fig.2.1.).

Figtra 2. l. Transportoare cu raclete

jgheab;
tr".lant; 2; raclete; 3.
4. sistem de alimentare; 5. jgheab de descdrcare;6. roatd,de lant
motricd; 7. roatd.de lanf de intindere.
.
La transportorul discontinuu (fig.2,I.a) materialul se dispune sub fofmd de grdmezi in fala
fiecdrei raclete, iar in cazul transportoarelor cu flux continuu (fig.2.1.b) materialul formeazd o masd
compactd continud a cdrei indlJime este mai mare ca iniltimea racletelor (raclete incdrcate)"
Deplasarea stratului de material in lungul jgheabului are la bazd, faptul c5 rezistenta la
forfecare a materialului de cdtre raclete este mai mare decdt rezistenta datoratd frecirii acestuia de
perelii jgheabului. Acest lucru este posibil numai dacdviteza este micd (0,2-0,3 m/s).
Dupd cinematica organului de tracliune se deosebesc: transportoare cu raclete cu migcarea
lanfului intr-un singur plan orizontal in circuit inchis, sistem intdlnit la distribuirea hranei la pdsdri
Ei la evacuarea gunoiului din addposturile de bovine; transportoare cu raclete cu migcarea lanlului in
doud plane orizontale suprapuse, suprafata purtdtoare de sarcin6 fiind dispusd pe ramura inferioard;
: transportoare cu raclete cu migcarea lanfului intr-un plan inclinat.
Dupd madul de folosire transportoarele cu raclete pot fi fixe sau deplasabile (mobile).

'

.,

*]l

Transportoarele cu raclete au urrnitoarele avantaie:

I construcfie relativ simpl6;
posibilitatea deplas6rii.sarcinilor pe trasee sub orice utghi de inclinare fatd de planul
orizontal.
Aceste transportoare prezintd gi o serie de dezavantaje:
r rezistenle mari la deplasarea sarcinilor;
r consum de energie ridicat;
. uzurl rapidd a organului de tracliune qi a jgheabului;
' vatdmarea produsului ca urmare a prinderii intre raclete qi jgheab.

2.2. Construc{ia transportoarelor cu raclete

La transportoarele cu raclete se utilizeazd urmdtoarele tipuri de lanluri: cu eclise qi bolfuri,
cu eclise bucqe qi role gi cu c6rlige. Lanturile cu eclise, bucge gi role (fig.2.2.) asigurd o fo4a de
tracliune foarte mare in comparatie cu celelalte tipuri de lanEuri.

,":i't

3i

ft'l

"-l i

Figura 2.2. Lanluri cu eclise, bucse Si role

a., c. constructie simetrics cu dezaxarunicd,,r:;3pT:11"ffi; b.,d. construclie asimetrics cu

Construclia lanturilor cu raclete (STAS 2577-67) este prezentatd

transportoarele cu raclete.se mai pot folosi lanfuri cu eclise bloc (fig.2.3.d).

#"

in fig,2.3. Pentru

**+ *w,
+& -{;W ll-*+{

fr

Figura 2.3. Lan{uri cu raclete $i lanfuri cu eclise bloc

a" cu raclet simplu; b. cu raclet dublu; c" cu furc6; d. lanl cu eclise bloc

*&*

Frecvent utilizate la transportoarele cu raclete sunt lanturile cu c6rlige (tip Ewarth) STAS
2s77-67 (frs.z.q.
Eclisele se executi prin qtan{are din tabl6 de o}el OL60 sau OLC 45. Bolfurile sunt executate
din OL 15, OL 20 qi se cimenteazd. Eclisele qi bofurile se cdlesc astfel ca duritatea lor sd ajungd la
40-50HRC.

Figura 2.4. Lanl cu eclise (tip Ewarth)

Racletele se executi din otel (tabh sau profile laminate), fontd maleabild, lemn, mase
plastice; par:r;il cauciucatd etc. Sectinea transversald a racletelor corespunde sectiunii jgheabului
prin,gare ,se face transportul materialului qi poate fi: dreptunghiulard, trapezoidald, circulard etc.
Raqletele pot fi montate simetric sau asimetric f4a de axa longitudinald a lanfului axat sau dezaxat
f{A de planul de miqcare a lantului.
I
,., Fasul,racletelor este un multiplu al pasului lanlului gi se alege din condilia de umplere gi de
rezisten{i'aimbindrii lant-raclete. Montarea racletelor pe lanlqile cu cdriige gi pe lanlurile cu eilise,
bucpe qi role este prezentatd in
:

.,

fig.2.5.

ia

fr

Figura 2.5. Montarea racletelor pe lan[uri cu cdrlige (a) sau pe lanyuri cu eclise Si rote (b)
1 . zona de lan!; 2. ruclete
,, 'tlna, din variantele constructive de transport cu raclete folosit la furajarea animalelor este
transportorul cu noduri la care elementul flexibil este unic (cablu sau lan{) avdnd fixate echidistant
nipte discuri (fig;2.6.). Datoritd elementului flexibil unic gi jgheabului in formi de tub, traseul de
transport poate avea o:configuralie complexS. Orificiile de golire a sarcinii pot fi prev5.zute oriunde
in lungul,traseului de ttansport. Consumatorii sunt alimentati succesiv gi dup6 umplerea tuturor
consumatorilor se deconecteazd motorul electric de cdtre un dispozitiv gravitalional (cupd) care
umplut ac\ioneazd un intrerupdtor.
:

)
J

1tr

t!
'@

Figura 2.6. Transportoare cu noduri

a. transportorul TN-35; b. transportorul TN-28
L disc; 2. jgheab;3. cablu; +. lanl; 5. piulifd; 6. bucqA; 7. corp de inchidere; 8. inel elastic

\r'

O alta variantd constructivi de transportor cu raclete este transportorul cu raclete batante

folosit la evacuarea dejecliilor in addposturile pentru taurine. Transportorul este alc6tuit din doud
sectqare:..un,transportor orizontal in interiorul ad[poshrlui care transporti..dejec{iile aflate in
canalele colectoare gi un transportor inclinat care preia dejecliile aduse de racletele batante spre a le

descdrca intr-o remorcd aflatd in afara addpostului. Organul flexibil de tracliune are o^miqcare
rectilinie altemativd, iar acliunea racletelor uriguta deplasarea sarcinii intr-un singur sens. in figura
2.7. este prezentatd" construclia racletelor batante.

Fiyura 2.7. Construclia transportoarelor cu raclete batante

I. raclete batante; ).A*a{e antrenare; ],lant; 4. rigold
Rotile de antrenare gi intindere pregum gi rotile de ghidarg se execut6 din fontd cenuqie Fc
20,Fc 30. Suprafa{a de lucru a dinlitor trebuie sd aibd o duritate HB > 360 ceea ce se obline printrun tratament termio de cdlire gi revenire. Pentru transportoarele se folosesc roti tumate cu dinti
neprelucrati gi mai rar cu dinli prelucrali prin ftezate.