C 016-1984 Normativ Pentru Realizarea Pe Timp Friguros A Lucrarilor de Constructii Si A Instalatiilor Aferente

1
Page 1 of 160
NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRRILOR DE CONSTRUCTII SI

A INSTALATIILOR AFERENTE
Indicativ C 16-84
nlocuieste C 16-79
Cuprins
* PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRRILOR
* PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRRI
* PARTEA III-a ANEXE
* SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE N ANEXE
PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRRILOR
1. PREVEDERI GENERALE
Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului
1.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toate organizatiile de proiectare si de executie din tar, indiferent
de subordonarea lor, si se refer la asigurarea calittii lucrrilor de constructii si a instalatiilor aferente, executate n conditii climatice
specifice perioadei de timp friguros.
1.2. Lucrrile de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi executate n conditii climatice specifice perioadei
de timp friguros numai n msura n care se respect prevederile legale si se asigur conditiile materiale de care este determinat
calitatea lor.
Msurile prescrise trebuie s fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale si n special de energie.
calittii.
Conductorii activittii de productie au obligatia de a nu dispune executarea lucrrilor ce nu au conditii pentru asigurarea
Timp friguros si factori climatici specifici

1.3. Parametrul de baz pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se msoar la
ora 8 dimineata, la umbr, la 2,00 m nltime de la sol si la distanta minim de 5,00 m de cldiri sau de orice alt constructie.
1.4. Zi friguroas" se numeste ziua n care temperatura aerului exterior, msuratconform pct.1.3., este inferioar valorii de
+5C si nu are tendint de urcare.
1.5. Scderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5C este nsotit si de alte fenomene meteorologice ce
influenteaz defavorabil activitatea de constructii si care apar cu frecvent mare n
perioada conventional definit la pct. 1.6:

ninsori abundente;
vuituri puternice;
fenomene alternative de nghet-dezghet.
1.6. Perioada 15 noiembrie - 15 martie este considerat perioad conventional de timp friguros" deoarece n acest interval de
timp apare o probabilitate maxim ca frecventa zilelor friguroase s depseasc 90% din numrul total de zile ale intervalului. n
aceast perioad este de asemenea maxim probabilitatea de aparitie frecvent si a celorlalte fenomene specifice mentionate la pct.
1.5.
Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpului friguros asupra activittii de constructie si msuri de prevenire
a lor
1.7. n vederea sistematizrii efectelor pe care le poate avea temperatura aerului exterior asupra conditiilor de executare a
lucrrilor de constructii n perioada de timp friguros, se definesc urmtoarele notiuni:
a) Temperatura critic de executie" se numeste temperatura minim admis n prescriptiile tehnice pentru materialele ce se
depoziteaz, se prelucreaz sau se pun n oper, n vederea asigurrii calittii produsului.
b) Durat critic de executie" se numeste perioada n care trebuie s se asigure o temperatur superioar sau cel putin egal
cu cea critic.
c) Temperatura critic de maturizare" se numeste temperatura minim admis n prescriptiile tehnice pentru un element de
constructie din momentul realizrii sale prin procedee umede pn n momentul n care nghetarea lui nu mai este duntoare din punct
de vedere al calittii.
file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011
Page 2 of 160
d) Durat critic de maturizare" se numeste perioada n care trebuie asigurat temperatura critic de maturizare.
1.8. ntelegnd prin regim termic critic" ansamblul conditiilor de timp si de temperatur ce trebuiesc realizate pentru asigurarea
calittii lucrrilor, rezult conform pct. 1.7:
a) Regimul termic critic la executie", care const n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal cu cea critic
pe perioada de executie.
b) Regimul termic critic de maturizare", care const n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal cu cea
critic de maturizare, pe perioada de maturizare critic.
Regimurile termice critice, prin care se asigur calitatea corespunztoare lucrrilor, se evidentiaz n proiectul anual de
organizare a activittii pe timp friguros.
Clasificarea lucrrilor de constructii executate pe timp friguros.
Nivel de asigurare
1.9. Lucrrile de constructii si instalatiile aferente acestora se clasific din punct de vedere al influentei factorilor climatici specifici
timpului friguros, asupra calittii lor n:
a) Lucrri a cror calitate poate fi influentat defavorabil de regimul termic att la executie ct si n perioada de maturizare.
Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie s se asigure, prin msuri specifice, regimurile termice critice, att la executie ct si
n perioada de maturizare; ex: lucrri realizate prin procedee umede.
b) Lucrri a cror calitate poate fi influentat defavorabil de regimul termic numai la executie. Pentru executarea acestora pe
timp friguros trebuie s se asigure, prin msuri specifice, regimul termic critic la executie; ex: asamblarea elementelor metalice,
montarea geamurilor etc.
c) Lucrri a cror calitate nu este influentat de regimul termic nici la executie si nici ulterior; ex: lucrri de dulgherie, spturi
etc.
1.10. Influenta factorilor climatici se manifest si asupra unora dintre lucrrile de la pct: 1.9. c prin cresterea dificulttii de
executie, care determin adoptarea unor tehnologii de executie, caracterizate prin cheltuieli suplimentare de resurse: sparea
pmnturilor umede, nghetate.
1.11. Influenta factorilor climatici (pct. 1.4 si 1.5) se manifest asupra tuturor lucrrilor de la pct. 1.9 si 1.10 prin:
a) Scderea randamentului muncitorilor si masinilor.
b) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitoriior: pericolul de accidentare prin alunecare si cdere de la
nltime fie a oamenilor, fie a ghetii sau a zpezii; pericolul surprii malurilor la spturi n abataje; pericolul de electrocutare ca urmare
a acoperirii instalatiilor electrice cu zpad si a cresterii umidittii etc.
c) Degradarea prin nghetare a unor materiale n timpul depozitrii lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea instalatiilor
umplute cu ap.
d) Deteriorarea sub actiunea vnturilor puternice si a zpezilor abundente a unor instalatii de santier; instalatii electrice,
schele, esafodaje, cofraje etc.
e) Alterarea temporar a unor materiale prin nghetarea superficial si formarea de bulgri: agregate pentni betoane, mortare.
f) nzpezirea si ulterior, prin dezghetare, inundarea suprafetelor fronturilor de lucru, a drumurilor sau chiar a ntregului teritoriu
al santierului.
Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate n anumite limite (pct. a) iar altele pot fi prevenite total (pct. b; c; d) sau partial (pct.
c;f) prin msuri generale de organizare a santierului pentru perioada de timp friguros.
1.12. n vederea rationalizrii efortului economic de aplicare a msurilor prescrise pentru realizarea calitti lucrrilor se adopt,
la organizarea executrii lor pe timp friguros, un nivel de asigurare".
Se ntelege prin nivel de asigurare"
temperatura minim a aerului exterior, msurat conform pct. 1.3, pentru care se
proiecteaz msurile menite s asigure calitatea lucrrilor executate.

La organizarea executrii lucrrilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferentiate, n functie de:

regimul termic critic necesar n perioada de executie si de maturizare critic;

importanta lucrrilor;
efortul economic (cost, consum specific de energie) necesar pentru aplicarea msurilor prin care se realizeaz regimul termic
critic.
Page 3 of 160
1.13. Din compararea temperaturii aerului exterior msurat conform pct. 1,3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura critic,
admis drept valoare minim pentru executarea unei lucrri, rezult urmtoarele:
a) lucrrile se pot executa fr msuri speciale dac temperatura efectiv a aerului exterior este superioar celei critice;
b) lucrrile se pot executa numai dac se iau msurile specifice prin care se asigur regimul termic critic, dac temperatura
efectiv a aerului exterior este superioar nivelului de asigurare si inferioar celei critice;
c) lucrrile nu se pot executa, deoarece msurile prevzute sunt insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dac
temperatura efectiv a aerului exterior este inferioar nivelului
1.14. n legtur cu adoptarea ct mai judicioas a nivelurilor de asigurare se precizeaz urmtoarele:
a) Pentru depozitarea materialelor a cror calitate este influentat de regimul termic trebuie s se prevad n mod obligatoriu
drept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare prevzut n STAS 6472/2-73 pentru zona climatic n care este amplasat
santierul.
b) Pentru lucrrile bazate pe procedee umede, la care nu se prevede nclzirea n perioada de maturizare critic (metoda
conservrii cldurii), trebuie s se adopte drept nivel de asigurare o temperatur inferioar cu cel putin 5C temperaturii adoptate drept
nivel de asigurare pentru perioada de executie.
n anexa A se dau indicatii pentru nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate la executarea pe timp friguros a lucrrilor de
constructii si instalatii aferente, analizate n partea a II-a a Normativului, cap. 6...18, inclusiv schema explicativ pentru interpretarea
variatiei temperaturii aerului exterior n raport cu temperatura critic si cu nivelul de asigurare.
Pentru structurile calculate la variatii de temperatur determinate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu prioritate
fat de cele generale, din prezentul Normativ.
Proiectarea executrii lucrrilor pe timp friguros
1.15. Lucrrile de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execut pe timp friguros rezult din Proiectul de organizare
a santierului" si din graficul de esalonare a investitiei elaborate conf. pct. 16 si 20 din Continutul cadru al proiectului de executie",
Anexa 2 la Legea nr. 9/1980.
a) Graficul de esalonare a investitiei trebuie s evidentieze n acest scop, pentru lucrrile de constructii-montaj si instalatiile
aferente, acele stadii fizice, la nceperea si respectiv la terminarea periodei conventionale de timp friguros, de care este conditionat
realizarea lui.
b) Cheltuielile suplimentare necesitate de programarea n perioada conventional de timp friguros a unor lucrri de constructiimontaj si a instalatiilor aferente se acoper din Devizul general partea I, cap. 10 b si partea a IlI-a, cap. 13, tinnd seama si de
precizrile din Normativ P 91-83, pct. 6.2.4.
c) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie s fie corelate ntre ele pentru a se asigura
calitatea lucrrilor programate a fi executate n perioada conventional de timp friguros n conditiile prevzute la cap. 4 Msuri de
folosire rational a energiei si combustibilului la realizarea constructiilor pe timp friguros".
1.16. Conditiile organizatorice si tehnologice pentru executarea lucrrilor de constructii-montaj si a instalatiilor aferente n
perioada de timp friguros se detaliaz ntr-un Proiect anual de organizare a activittii pe timp friguros" care se elaboreaz conform
prevederilor de la cap 3 din prezentul normativ.
1.17. Modificrile de solutii tehnice propuse de executant pentru satisfacerea prevederilor de la pct. 1.15 trebuie s aib avizul
proiectantului.
La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice dect cele recomandate n prezentul normativ pentru asigurarea calittii
lucrrilor dac respect msurile prevzute la cap. 4 si se pot realiza mai usor si mai economic.
2. SARCINILE GENERALE CE REVIN UNITTILOR DE CONSTRUCTII MONTAJ N PERIOADA DE TIMP FRIGUROS,
PRECIZAREA PRINCIPALELOR MSURI
2.1.Pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si instalatii aferente trebuie s se ia din vreme o serie de msuri
tehnico-organizatorice, care se refer la urmtoarele probleme principale:

amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calittii lucrrilor;

constructiile speciale de santier;
instalatiile si retelele de santier;
depozitarea si conservarea materialelor;
utilajele si mijloacele de transport;
instalatiile de nclzire tehnologic si utilitar;
nregistrri de date meteorologice necesare santierului;
prevenirea si stingerea incendiilor;
protejarea obiectelor sistate.
Page 4 of 160
Amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calittii lucrrilor

2.2. Problemele din aceast grup de msuri se refer la:
a) amenajarea si ntretinerea continu a drumurilor de acces, cilor de circulatie, platformelor si punctelor de stationare sau
parcare auto, a intrrilor si iesirilor din ateliere, depozite si baracamente etc.
b) asigurarea posibilittilor de ndeprtare rapid a apelor de suprafat si a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare),
sau dezghet, de pe lng constructii, drumuri si n general de pe ntregul teritoriu al santierului;
c) asigurarea din timp a panourilor contra nzpezirii (para-zpezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curtire a
zpezii (pluguri de zpad, buldozere, lopeti) si de spargere a ghetii (trncoape, topoare, baroase, spituri etc). Pentru perioadele cu
ninsori abundente se va reorganiza activitatea utilajelor folosite la dezpezire astfel ca s se asigure functionarea lor si n timpul noptii.
La santierele instalate pe terenuri cu denivelri pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp
friguros evacuarea zpezii si ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafetele dintre cldiri;
d) asigurarea curteniei generale a santierului si ndeprtarea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molozului, a
pmntului n exces provenit din spturi etc.;
e) strngerea n figuri regulate a pietrisului si nisipului existent pe santier; se vor prefera figurile de volum mare, care chiar pe
geruri puternice, contin n interiorul lor un procent ridicat de materiale nenghetate;
f) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniform de nisip, n grosime de 20...30 cm, afar de cazul cnd durata de
depozitare si intensitatea gerului ar reclama o grosime mai mare:
g) confectionarea si montarea de panouri pentru nchiderea provizorie a golurilor de usi si ferestre la obiectele n interiorul
crora urmeaz a se executa lucrri n timpul friguros;
h) umplerea cu pmnt a golurilor fundatiilor terminate si prevederea de pante superficiale la aceste umpluturi, pentru a grbi
ndeprtarea apelor de suprafat de lng fundatii, inclusiv asigurarea scurgerii lor la santurile colectoare cele mai apropiate;
i) verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de nivelment, replantarea reperilor dislocati si a celor ce
lipsesc, precum si nlocuirea trusilor si mprejmuirilor de trasare insuficient ngropate, cu altele corespunztoare;
j) corectarea profilului santurilor si spturilor ce nu vor putea fi umplute naintea periodei de timp friguros, prin reducerea
nclinrii talazurilor dac pmntul este sensibil la nghet-d ezghet;
k) astuparea sau acoperirea golurilor existente n elementele de beton, turnate sau depozitate n pozitie orizontal, pentru a se
mpiedica colectarea apei sau zpezii, care prin nghetare poate provoca, degradarea elementelor.
2.3. Pentru a se preveni dificulttile produse de perioadele de dezghet ce pot interveni de mai multe ori n cursul unui sezon
friguros, conducerile brigzilor si ale punctelor de lucru vor stabili msurile care s asigure continuarea nestingherit a activittii si pe
timp de dezghet. n acest sens se vor efectua:
a) aprovizionarea din timp a cantittilor necesare de materiale antiderapante (rumegus, nisip, zgur etc.);
b) asigurarea materialelor de ntretinere a drumurilor (bolovani, piatr brut, pietris, piatr spart, plci de beton etc.) si
executarea lucrrilor necesare pentru mentinerea drumurilor n bun stare de circulatie;
c) verificarea zilnic a stabilittii tuturor stivelor de materiale si piese - mai ales a celor ce transmit presiuni mari terenului pe
care sunt depozitate - si consolidarea acestora si a stivelor n caz de nevoie;
d) curtirea de noroi a gropilor de fundatii si asigurarea taluzelor acestora mpotriva prbusirii;
e) colectarea apei provenit din topirea zpezii si evacuarea acesteia n afara zonelor respective; oriunde este necesar si
posibil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi prevzute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei; de asemenea,
se va prevedea curtirea gurilor de intrare n conducte;
f) verificarea si curtirea permanent a conductelor de ap si de canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santier, pentru
a se preveni plesnirea lor datorit nghetrii apei si noroiului din interior;
g) asigurarea din timp a stabilittii si integrittii elementelor de constructie, materialelor, utilajelor etc, situate n zone
amenintate de inundatii, spre a nu fi degradate sau deplasate de ctre sloiuri sau de ctre apele mari;
h) instalarea sub soproane frpereti afierstraielor circulare* a usctoarclor de orice fel si cu orice destinatie, n afara celor cu
conditii de temperatur sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologie
i) verificarea silozurilor si buncrelor pentru lianti si aditivi, n ceea ce priveste etanseitatea si stabilitatea lor;
j) verificarea tuturor tablourilor, ntreruptoarelor si dispozitivelor electrice de pornire de ctre electricienii santierului si luarea
msurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurtcircuitelor si tensiunilor de atingere, datorit umidittii crescute n perioadele de
dezghet ;
Page 5 of 160
k) controlarea minutioas si permanent a cilor de rulare la instalatiile de ridicat - mai ales a macaralelor turn; la aparitia unor
fenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar cile de rulare vor fi reglate corespunztor; n acest sens, cile de rulare
instalate pe longrine de beton si pat de pietris trebuie s fie supravegheate atent, ndeprtndu-se zpada dintre sine si controlndu-se
dac nu s-a produs noroi; ndeprtarea zpezii se va face si preventiv n perioadele cu temperaturi mai sczute, prin mturarea zpezii
pe o ltime de cel putin 2 m de la fiecare sin; prevederea de mai sus este valabil nu numai pentru cile de rulare a macaralelor, ci si
pentru liniile ferate de transport din incinta santierului.
Pentru asigurarea capacittii depline de frnare a macaralelor la temperaturi n jur sau sub 0C, trebuie s se dispun, de-a
lungul traseului cii de rulare, mici depozite de nisip care va fi mprstiat pe sine;
l) verificarea stabilittii esafodajelor, schelelor, rampelor de lemn sau metalice asezate pe tlpi etc, lundu-se msurile
necesare de ndeprtare a deficientelor imediat dup constatarea acestora; verificarea mbinrilor si a punctelor de solidarizare se va
face n mod special n timpul pauzelor mai lungi n activitate; la esafodajele alctuite din tevi metalice, se vor verifica suprafetele-de
rezemare ale stlpilor si soliditatea legturilor si cuplajelor.
Constructii speciale de santier
2.4. n aceast grup se cuprind:
a) constructiile pentru adpostirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si buncrele din
interiorul lor;
b) podestele si puntile de trecere;
c) rampele de splare a autovehiculelor;
d) scrile fixe, platformele descoperite, planurile nclinate etc.
Pe timp friguros toate constructiile si amenajrile de acest fel care se afl n contact cu aerul vor fi curtate permanent de
zpad si de gheat. Pe platformele si pe cile de circulatie de orice fel se vor presra materiale antiderapante.
Instalatii si retele de santier
2.5. Problemele de instalatii se refer la revizuirea tuturor retelelor existente de alimentare cu ap, de stingerea incendiilor, de
canalizare, de alimentare cu energie termic etc.
a) Conductele existente se vor izola contra gerului prin ngroparea lor n pmnt, iar portiunile de conducte expuse n aer liber
se vor proteja prin nfsurarea cu materiale termoizolante conform prescriptiilor tehnice n vigoare. n punctele joase ale retelelor se vor
prevedea robinete de golire, iar fntnile cu jet pentru but ap vor fi prevzute cu dispozitive de nchidere si golire a racordurilor de
ap pe timp friguros.
Hidrantii, cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola cu paie, vat de sticl sau mineral, rogojini, saci
etc, bine legati cu srm, pe toat portiunea expus nghetului.
b) Retelele provizorii de canalizare se vor curati continuu de materialele ce se pot depune la gurile de intrare.
c) Retelele electrice de lumin si fort se vor revizui amnuntit, acordndu-se o atentie special acelor prti de instalatii, la
care, n caz de defect, accesul pentru efectuarea de interventii n conditii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos.
Se vor revizui retelele de iluminat n scopul asigurrii nivelurilor de iluminare artificial prevzute de normativul PE. 136 - 80,
cu respectarea conditiilor de utilizare rational a energici electrice att pentru lucrri exterioare ct si pentru cele interioare.
Se vor revizui cu deosebit atentie msurile de protectie contra electrocutrilor pe santier, instalatiile de legare la pmnt, si la
nul, izolarea amplasamentelor, tensiunea redus etc, pentru a corespunde prescriptiilor tehnice n vigoare.
d) La retelele termice, care servesc pentru transportul cldurii de la punctele de producere a acesteia la punctele de lucru sau
de protejare a lucrrilor, se vor lua msuri speciale pentru reducerea la minimum a pierderilor de cldur pe traseu, astfel c la punctele
de utilizare a cldurii s se asigure temperaturile prescrise, corespunztoare specificului lucrrilor; izolarea conductelor se va realiza n
conformitate cu prescriptiile tehnice n vigoare.
Depozitarea si conservarea materialelor
2.6. Toate materialele ce se folosesc n perioada de timp friguros se vor depozita pe teren uscat evitndu-se zonele nghetate
sau umede precum si zonele care s-ar putea umezi ulterior. n mod special se va asigura mentinerea n stare uscat prin adpostire
sau acoperire a urmtoarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandat sau granulat, filerul, profilele metalice cu pereti
subtiri, materialele termoizolatoare b.c.a, vat mineral polistiren, expandat, plcile aglomerate PAL, PFL), lamelele de parchet, foliile
bitumate, tmplrie din lemn, geamurile, precum si orice alte materiale ce se pot degrada sub actiunea umidittii. Materialele si
substantele combustibile se vor depozita n spatii special amenajate; este interzis depozitarea lor n interiorul constructiilor n curs de
executie.
2.7. Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri si vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, plci si tevi
din mase plastice, acceleratorii pentru ntrirea betoanelor) vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatie.
Page 6 of 160
Spatiile nchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iluminate si nclzite corespunztor conditiilor impuse de
prescriptiile tehnice pentru materialele depozitate, nefiind ns permis nclzirea cu flacr deschis sau aparate sub tensiune de tip
resou.
2.8. Pentru asigurarea conditiilor necesare executiei lucrrilor si altor activitti anexe se vor folosi, n general, urmtoarele
substante, materiale auxiliare si dispozitive;

adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-19;

sare industrial pentru mprstiat pe scri, podeste, schele etc.;
serpentine si recipiente metalice pentru nclzit ap sau alte lichide.
Pentru protejarea termic a lucrrilor, att n timpul executiei ct si ulterior, se folosesc de asemenea, o serie de mijloace
speciale care se aprovizioneaz nainte de aparitia frigului si se depoziteaz, respectiv se utilizeaz, astfel nct s nu poat constitui
surse de incendii; dintre acestea se mentioneaz:

carton bitumat sau mpslitur din fibre de sticl bitumate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilen;
rumegus, talaj, paie, vat de sticl sau vat mineral, sub form de saltele sau psl mineral;
panouri termoizolante pentru nchiderea golurilor de usi si ferestre la obiecte, pentru compartimentri de coridoare sau alte
ncperi etc.;
cabane sau gherete prefabricate, cu sau fr pardoseal din lemn sau alt material, pentru protectia local a lucrrilor, aparate
sau utilaje mici;
corturi complete.
Utilaje si mijloace de transport
2.9. Se vor prevedea msuri pentru respectarea conditiilor de exploatare pe timp friguros a utilajelor n conformitate cu
prevederile din Normativ U 6-78.
2.10. La rcirea cu ap a masinilor de fort - n special a motoarelor cu ardere intern si a compresoarelor - apa de rcire va fi
prenclzit la temperatur mic (circa +20C), pentru pornirea motoarelor; la ncetarea lucrului apa va fi evacuat.
Sistemul de rcire se va prenclzi de mai multe ori cu ap cald, nainte de a fi umplut cu ap fierbinte (65C).
2.11. Pentru asigurarea parcrii autovehiculelor pe perioadele de nefunctionare se vor amenaja, n bazele de masini si utilaje,
platforme de parcare si pentru perioada de timp friguros. Nu se admite costruirea de garaje sau alte spatii asemntoare, destinate
special parcrii autovehiculelor pe timp friguros.
Platformele de parcare trebuie s permit n caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventie.
2.12. nainte de punerea n functiune a autovehiculelor se va controla cu atentie dac elementele de actionare (senilele,
lanturile, crligele de tractiune etc.) nu sunt nghetate; n acest caz ele vor fi nclzite prin procedee care s nu foloseasc flacr
deschis.
2.13. La boburi elevatoare platforma va fi protejat preventiv contra nghetului, prin acoperirea cu un strat subtire de sare
industrial. Cablurile si ghidajele acestora vor fi unse.
La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine curtat.
2.14. Utilajele tehnologice ce nu necesit depozitarea n spatii nchise se vor introduce sub soproane sau vor fi protejate de
intemperii prin acoperire.
Utilajele care au venit n contact cu materiale umede, cum sunt: aparatele de torcretat, cele de sudare autogen, masinile de
frecat mozaic, pistoalele pentru pulverizat, vibratoarele etc., vor fi curtate de resturile de materiale si splate nainte de depozitare.
Instalatii de nclzire
2.15. Pentru necesittile de nclzire tehnologic si utilitar prin instalatii speciale, proiectantul va stabili si prevedea n
proiectul organizrii de santier, pe baz de calcule termo-tehnice, tipurile acestor instalatii, dimensionate corespunztor cantittilor de
cldur cerute si regimului de functionare necesar, cu respectarea prevederilor de la cap. 4 privind necesitatea economisirii la
maximum a combustibilului si n special a hidrocarburilor. Sistemul de nclzire se va alege astfel nct s corespund si din punct de
vedere al pericolului de incendiu, n ce priveste destinatia si gradul de rezistent la foc al constructiilor, respectndu-se n acest sens
Normativul P 118-83 privind protectia mpotriva incendiilor, Normativul I 13-79 precum si celelalte prescriptii tehnice referitoare la
utilizarea instalatiilor locale de nclzire.
nclzire.
Se va acorda o atentie deosebit protejrii elementelor de constructie combustibile fat de prtile calde ale sistemelor de
Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelor de nclzire pe toata durata lor de functionare efectiv, inclusiv n
perioadele situate n afara programului de lucru al santierului.
2.16. Necesittile de nclzire se vor determina att pentru activittile aferente proceselor de lucru programate n timpul
friguros, ct si pentru nclzirea statiilor de betoane si materiale si a altor spatii si ncperi din santier (camere n care se execut lucrri
Page 7 of 160
de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, sli de dusuri, cantine, spatiile destinate adpostirii pompelor si masinilor de interventie
n caz de incendiu etc).
Activitatea meteorologic de santier
2.17. Trusturile si ntreprinderile de antrepriza general au obligatia s asigure fiecrei unitti din subordine conditiile necesare
pentru organizarea si functionarea continu, pe durata timpului friguros, a unei activitti meteorologice de santier.
Rspunderea pentru desfsurarea acestei activitti revine la trust sau ntreprindere directorului tehnic cu resortul productie sau
unui cadru cu functie echivalent, iar la unittile subordonate, sefilor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare si
urmrirea productiei si de responsabilii laboratoarelor.
2.18. Activitatea meteorologic de santier se desfsoar zilnic fr nici o exceptie, pe toat perioada de timp friguros
- din localitatea unde se afl situat santierul, a crei durat se va stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitatea
meteorologic se va extinde n mod preventiv si pe cte un interval suplimentar de 15 zile nainte si dup perioada conventional de
timp friguros, definit la pct. 1.6.
2.19. Activitatea meteorologic pe santier se refer la obtinerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate de
Institutul Meteorologic Central att pe perioade scurte (o zi sau o sptmn), ct si pe perioade mai lungi (prognoze decadale,
chenzinale, lunare, trimestriale). Aceast previziune va contine informatii privind temperaturile maxime si minime, regimul vnturilor
(directia, intensitatea, viteza) si regimul precipitatiilor (ploaie, lapovit, ninsoare, perspective de formare a poleiului), att n timpul zilelor
ct si a noptilor respective.
La santierele izolate, situate n regiuni greu accesibile, nedotate cu alte mijloace de informare, transmiterea previziunilor zilnice
se va face telefonic prin grija sefului serviciului programare, lansare si urmrirea productiei al ntreprinderii sau trustului.
2.20. Pentru nregistrarea temperaturii aerului, a temperaturii interioare din spatiile de lucru, precum si a temperaturii
agregatelor, mixturilor, betoanelor si mortarelor, fiecare santier va fi dotat cu termometrele necesare.
2.21. Toate temperaturile msurate zilnic, mpreun cu diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care se va arta
directia, intensitatea si durata lor, vor fi nregistrate n documentele de evident precizate la cap. 5.
2.22. Pentru santierele asezate lng cursurile de ap cu nivel variabil - cum este cazul lucrrilor de poduri, baraje, regularizri
de ruri, consolidri de maluri etc. - activitatea meteorologic se va completa cu date hidrologice.
Protectia si igiena muncii
2.23. Conducerile brigzilor si punctelor de lucru vor asigura aplicarea cu o rigurozitate sporit a msurilor de protectie si
igien a muncii tinnd seama de gradul sporit de periculozitate pe care l prezint continuarea activittii de constructii pe timp friguros.
n acest sens se vor respecta, att la elaborarea proiectului anual de lucru pe timp friguros (pct. 3.2) ct si n timpul executrii
lucrrilor, prevederile din:
- Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, cu ord. nr. 54/1975 si de Ministerul Snttii cu
Ord. nr. 60/1975:
- Normele de protectie a muncii n activitatea de constructii montaj, aprobate de Ministerul Constructiilor Industriale cu Ord. nr.
12-33/D-1980.
La nceputul perioadei de timp friguros, definit conform pct. 1.6, din prezentul normativ, la toate punctele de lucru la care se
continu activitatea se vor efectua n mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a muncii specifice perioadei de timp
friguros, care se vor repeta ori de cte ori se schimb conditiile de desfsurare a lucrrilor.
Instructajele se vor referi att la normele generale ce trebuie respectate pe timp friguros ct si la cele specifice capitolelor de
lucrri analizate n partea a II-a a Normativului (cap. 6...18). Unittile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vor
asigura si aplicarea normelor de tehnica securittii muncii specifice acestora.
Prevenirea si stingerea incendiilor
2.24. n afar de obligatiile curente prevzute n normativele si celelalte reglementri oficiale n vigoare, referitoare la
prevenirea si stingerea incendiilor, conducerile brigzilor si punctelor de lucru vor lua pentru perioada de timp friguros urmtoarele
msuri suplimentare:
a) interzicerea depsirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau utilitare - att ca valoare ct si ca durat;
b) interzicerea oricror focuri deschise - att n interior ct si n aer liber - care nu sunt ordonate si controlate de ctre organele
de conducere ale punctului de lucru; n locurile ce prezint pericol de incendiu focurile deschise se vor putea admite numai pe baz de
permis de lucru cu foc si cu respectarea msurilor specifice stabilite pentru fiecare caz n parte;
c) asigurarea cantittilor de ap necesar, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoare termoizolante etc.), a pompelor, a
conductelor, furtunurilor etc, precum si a numrului prescris de panouri de incendiu, echipate complet cu stingtoare, nisip, unelte,
Page 8 of 160
furtunuri etc, si plasate corespunztor pe teren; se vor lua n acest sens msuri de protectie a acestora mpotriva nghetului si
de ntretinere n conditii de functionare corespunztoare;
d) interzicerea utilizrii sobelor si burlanelor metalice n interiorul constructiilor de lemn (baracamentelor), precum si
controlarea aparitiei fisurilor la pereti si la tavane, la cosurile si la sobele din zidrie precum si n jurul racordrii acestora si repararea
imediat a defectiunilor constatate;
e) interzicerea folosirii instalatiilor electrice improvizate, care nu corespund normativelor n vigoare si a folosirii, n general, a
resourilor;
f) interzicerea amenajrii n interiorul constructiilor de baz, n curs de executie, a unor baracamente din materiale
combustibile sau spatii pentru depozitarea si pstrarea de substante si materiale combustibile;
g) protejarea mpotriva nghetului a instalatiilor, utilajelor, masinilor si celorlalte mijloace de interventie n caz de incendin;
h) asigurarea n permanent a accesului masinilor de interventie n caz de incendiu la sursele de ap (rezervoare, bazine,
hidranti exteriori etc.);
i) dotarea santierului cu mijloace de alarm n caz de incendiu (toac metalic, sirene etc);
j) realizarea de controale temeinice la terminarea lucrului la toate locurile de munc pentru depistarea si nlturarea imediat a
oricror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii;
k) intensificarea instructajelor periodice ale ntregului personal, la intervale mai dese dect n restul anului.
Protejarea obiectelor sistate
2.25. La obiectele la care se sisteaz activitatea de executie n timpul iernii, santierul este obligat s ia msuri de protejare
contra timpului friguros n asa fel nct s fie asigurate conditii pentru conservarea calittii lucrrilor executate si reluarea normal a
activittii, fr cheltuieli speciale de reparatii sau refaceri.
n acest sens:
a) spturile la gropile de fundatii se vor ntrerupe cu minimum 0,50 m nainte de a ajunge la cota de fundare, iar taluzurile se
vor asigura pentru a nu se produce surpri; gropile pentru fundatii de stlpi se vor acoperi pentru ca apa s nu poat ptrunde n ele;
b) dac fundatiile sunt deja executate se va degaja zpada, gheata si noroiul din jurul acestora, si se vor executa umpluturile
de pmnt respective, asigurndu-se si scurgerea apei la santurile principale de colectare sau la canalizarea santierului ;
c) zidriile peretilor vor fi executate numai pn la centura nivelului aflat n lucru, peste care se va aplica un acoperis
provizoriu: de asemenea, vor fi montate panouri de nchidere a golurilor la toate usile exterioare si ferestrele fiecrui etaj; atunci cnd,
pn la sistarea executiei s-a realizat si centura ultimului-nivel al cldirii, se va monta acoperisul definitiv;
d) ncepnd din ziua sistrii activittii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate n el toate
msurile de paz si securitate necesare pn la reluarea lucrului.
PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCRRILOR PE TIMP FRIGUROS
3.1. Proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros va fi elaborat de constructor pn cel trziu la data de 15.09.
a anului curent. Proiectul se supune aprobrii conducerii unittii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea
ncadrrii n devizul general al investitiei pentru care se execut lucrarea.
Programul de msuri pentru perioada de timp friguros
3.2. n vederea elaborrii proiectului anual de organizare a lucrrilor pe timp friguros, pentru fiecare santier, conducerea
antreprizei stabileste, pe baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie precum si a consultrii
responsabililor si pe resoarte sau probleme, programul msurilor pentru perioada de timp friguros. La unittile unde exist subantreprize, programul va fi ntocmit cu participarea delegatilor acestora.
La elaborarea acestui program se va tine seama de urmtoarele :
- crearea n timp util a fronturilor de lucru, potrivit specificului lucrrilor ce urmeaz a fi executate;
- nchiderea definitiv sau provizorie a spatiilor n care se va desfsura activitatea;
- nclzirea spatiilor de lucru n conditiile legale;
- amenajarea si ntretinerea cilor de circulatie, platformelor, rampelor etc., prevzndu-se curtirea si presrarea lor cu
materiale antiderapante;
- asigurarea de spatii corespunztoare de cazare.
Page 9 of 160
Programul astfel ntocmit este preluat n proiectul anual de organizare a lucrrilor pe timp friguros si dup aprobare devine
obligatoriu pentru antrepriz. Elaborarea programelor, continnd msuri concrete, termene si responsabili de ndeplinire, va fi
ndrumat si coordonat de ctre unitatea tutelar, astfel ca, pe baza unui plan centralizat, s se poat asigura si controla realizarea
din vreme a conditiilor necesare pentru continuarea activittii la fiecare santier.
3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse n programul de msuri sunt urmtoarele:
- obiectele ce se vor ncepe, vor continua sau se vor termina n perioada de timp friguros conform graficelor de esalonare a
investitiilor aprobate;
- evidentierea lucrrilor ce urmeaz a se executa la fiecare dintre obiectele aprobate pentru continuarea realizrii lor pe timp
friguros, cu precizarea cantittilor si esalonrii lor;
- rezolvarea, n conditiile specifice timpului friguros, a problemelor de aprovizionare, manipulare, transport, depozitare,
conservare si distribuire a materialelor necesare activittii de executie a obiectelor de constructii precum si activittii din unittile de
productie auxiliar;
- extinderea utilizrii elementelor prefabricate si a altor solutii tehnice moderne cum sunt: folosirea cimenturilor cu ntrire
rapid, a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficient sporit; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc la
scurtarea si ieftinirea executiei si permit ca lucrrile s ating mai repede calittile prescrise;
- asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protectia termic a lucrrilor de baz;
friguros;
- asigurarea, verificarea, adpostirea, ntretinerea si repararea utilajelor si mijloacelor de transport, destinate activittii pe timp
- realizarea instalatiilor definitive si punerea lor n functiune prin racordarea la centralele provizorii de santier, mpreun cu
retelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirea cldurii la punctele de lucru, n conditiile precizate la cap. 4;
- asigurarea combustibililor si carburantilor, pentru necesittile tehnologice si cele utilitare, din santier, a explozibililor,
lubrefiantilor etc, n sortimentele si cantittile corespunztoare specificului si volumului productiei planificate;
- redistribuirea sarcinilor si activittilor necesare pentru dezpeziri, dezghetri, protectie termic a lucrrilor etc, potrivii
cantittilor de lucrri programate si esalonrii calendaristice a acestora;
- pregtirea si instruirea special - introductiv si periodic - a cadrelor locale de executie si de conducere pentru activitatea pe
timp friguros, inclusiv precizarea temelor si specialistilor ce vor face instruirea;
- dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru si a altor puncte importante din santier cu mijloacele de protectie si de interventie
necesare n cazuri de incendiu, inundatii, prbusiri de teren etc;
- organizarea activittii meteorologice prin laboratorul de santier, constnd din dotarea punctelor de lucru si a altor puncte
principale din santier cu termometre curente, asigurarea de termometre speciale pentru msurarea temperaturilor materialelor si
mixturilor, organizarea sistemului de informare previzional si tinerea la zi a evidentei meteorologice de santier.
3.4. Realizarea programelor de msuri aprobate si a eventualelor corecturi aduse acestora, n timpul aplicrii lor pe teren, va fi
controlat de ctre un colectiv care se va nfiinta unitatea de antrepriz general sub conducerea directorului tehnic cu urmrirea
productiei sau a unui cadru cu functie echivalent - si n care vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activitti care au sarcini
n executarea lucrrilor pe timp friguros.
Programarea lucrrilor de baz pentru timpul friguros
3.5. Lucrrile de baz ce urmeaz a fi prevzute n graficele de executie pe timp friguros se vor programa n conformitate cu
prevederile cap. 4 privind Msuri de folosire rational a energiei si combustibilului".
3.6. Programul lucrrilor de baz va contine cantittile totale de executat la fiecare categorie de lucrri a unui obiect, ct si
esalonarea calendaristic respectiv pe toat perioada de timp friguros, pn la realizarea cantittilor si eliberarea echipelor de lucru si
a mijloacelor de productie angajate la acest obiect.
3.7. Programul lucrrilor de baz va fi adus din timp la cunostint celor responsabili de realizare att prin expunerea si
prelucrarea lui n sedinte de productie, ct si prin aplicarea lui la obiectul respectiv.
Continutul proiectului anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros
3.8. Proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros se compune din urmtoarele piese:
a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de ncadrare n graficul generai si n programul anual si va justifica din punct de
vedere tehnico-economic modificrile intervenite n volumul de lucrri a cror executie se continu sau se ncepe pe perioada de timp
friguros, precizndu-se conditiile avute n vedere la ntocmirea programului (durata de timp friguros n functie de situatia local, de date
statistice si de previziunile meteorologice, temperaturile minime si adncimilc maxime de nghet prevzute, mijloace ce vor fi folosite,
etc). Memoriul va cuprinde justificarea solutiilor adoptate pentru amenajrile, instalatiile, dispozitivele ctc, necesare aplicrii metodelor
speciale de lucru, inclusiv breviarul calculelor termotehnice, precum si indicatii pentru aplicarea metodelor speciale de lucru.
Page 10 of 160
b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguros mentionate la pct. 3.1-3.5.

c) Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros a lucrrilor pentru care temperaturile critice prevzute n Normativ,
trebuie s se realizeze prin tehnologii sau msuri speciale.
d) Evaluarea cheltuielilor suplimentare necesare pentru executarea lucrrilor pe timp friguros n conformitate cu prevederile
Legii 9/1980 si a Normativului P 91-83.
e) Planul de situatie cu organizarea teritoriului santierului n care se vor indica amenajrile, constructiile, retelele si instalatiile
speciale necesare executrii lucrrilor n perioada de timp friguros; dac se consider necesar, se vor mai ntocmi si urmtoarele piese:
- schitele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie pentru cazurile mai complexe, privind
amenajrile, dispozitivele etc, necesare aplicrii unor metode speciale la executarea lucrrilor pe timp friguros;
- planul de sistematizare pe vertical a terenului santierului, care s rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea
ghetii si zpezii si a celor din precipitatii sau infiltratii, precum si amenajarea corespunztoare a cilor de transport pentru perioada de
timp friguros;
- esalonarea necesarului de forte de munc pentru perioada de timp friguros, care se ntocmeste pe baza graficului general de
esalonare a executrii lucrrilor, tinndu-se seama de productivitatea micsorat a muncitorilor n aceast perioad precum si de
activittile auxiliare impuse de conditiile specifice de iarn.
3.9. Beneficiarul, proiectantul si executantul trebuie s conlucreze strns la stabilirea tuturor msurilor necesare, potrivit
sarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urmrindu-se si respectarea de ctre constructor a termenelor legale de precizare
cu anticipatie a necesittilor de materiale dirijate, de utilaje, mijloace de transport si forte de munc, de ncheiere a contractelor de
furnizare etc.
4. MSURI DE FOLOSIRE RATIONAL A ENERGIEI SI COMBUSTIBILULUI LA REALIZAREA CONSTRUCTIILOR PE
TIMP FRIGUROS
4.11. La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solutii tehnice si grafice de esalonare a investitiilor care s asigure
continuitatea activittii organizatiilor de executie n conditiile prevzute de Legea nr. 9/1980 (art. 5 alin. 4, art. 56) si actele normative ce
expliciteaz prevederile acesteia (Ordinul Consiliului de Ministri nr. 62/1982) fr nclcarea prevederilor din prezentul Normativ privind
asigurarea calittii.
n acest sens:
a) se interzice executarea pe timp friguros a tuturor lucrrilor de constructii sau instalatii care necesit pentru asigurarea
calittii msuri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub form de hidrocarburi;
b) se interzice executarea pe timp friguros a mbrcmintilor asfaltice la drumuri; lucrrile de reparare a drumurilor cu
mbrcminti asfaltice ce pot executa si n perioada de timp friguros mimai cu tehnologii la rece si cu mixturi stocate.
4.2. Pentru asigurarea calittii lucrrilor de constructii-montaj executate pe timp friguros se pot folosi combustibili, exclusiv
hidrocarburi, numai pentru obiective prioritare, nominalizate prin acte normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri, la
propunerea temeinic fundamentat a ministerelor, celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si at municipiului Bucuresti.
4.3. Pentru alte obiective dect cele precizate la pct. 4.2. se vor programa pentru a fi executate pe timp friguros numai lucrri
n spatii nchise sau acele lucrri exterioare care nu necesit consumuri de combustibili pentru nclzire.
a) Se vor avea n vedere pentru a fi executate pe timp friguros: spturi, constructii din lemn sau metalice, montri de
elemente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, "montri de utilaje, lucrri subterane, retele, fundatii si compactri de
adncime, nvelitori, lucrri de tinichigerie, izolatii termice, suduri, realizarea diferitelor elemente de constructie n atelierele bazelor de
productie, lucrri de reparare a drumurilor cu mbrcminti asfaltice, dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice etc.
b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros lucrri ce se executa prin procese umede ca: turnri de betoane
(cu exceptia celor prevzute la pct.a), tencuieli, pardoseli, zugrveli, placaje, mbrcminti rutiere cu lianti hidraulici, mbrcminti
asfaltice la drumuri (cu exceptia celor mentionate la pct. a) si altele.
c) Se interzice folosirea, combustibilului pentru nclzirea spatiilor de lucru, dac acesta foloseste exclusiv executrii lucrrilor
de constructii-montaj.
4.4. Se excepteaz de la prevederile pct. 4.3. b si c lucrrile la care se folosesc pentru nclzire pe timp friguros resurse
energetice secundare rezultate din procesele de fabricatie ale unor obiective industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau orice
surse de energii neconventionale.
4.5. Se vor respecta cu strictete termenele stabilite pentru asigurarea executantului cu documentatie si mijloace tehnicomateriale de productie, astfel ca nici unul, din obiectele a cror executie este prevzut n sezonul clduros s nu ntmpine ntrzieri
de natur s-i prelungeasc executia si n perioada de timp friguros.
4.6. n cazul obiectivelor ce se ncadreaz n conditiile mentionate la pct. 4.4, prevzute cu central termic si instalatii proprii
de nclzire central, se va prevedea n graficele anuale realizarea cu prioritate a acestor centrale si instalatii, astfel ca ele s poat
intra n functiune, fie si cu capacitate redus nainte de aparitia sezonului friguros n zona n care este situat santierul.
Page 11 of 160
4.7. n ntreaga perioad de timp friguros lucrrile de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate n
proiectul anual de organizare a lucrrilor pe timp frigoros conform prevederilor din cap. 8.
Proiectantii vor acorda santierelor, la cerere, asistenta tehnic necesar adaptrii regimurilor termice prevzute n proiectul de
organizare, la conditiile efective de realizare pe timp friguros a lucrrilor.
Se va evita executarea n perioada de timp friguros a pieselor subtiri din beton, turnate monolit, care necesit msuri dificile si
prelungite de protejare termic.
4.8. Antrepriza va lua msuri care s asigure, pentru fiecare brigad, functionarea n sezonul friguros a unor sisteme
organizate de folosire a cldurii, energiei si combustibilului, att pentru nevoile productiei ct si pentru activitatea administrativ si social
cultural.
Se vor interzice cu severitate orice improvizatii care contravin att msurilor de economisire a energiei ct si a normelor de
prevenire si stingere a incendiilor.
4.9. Conducerile antreprizelor si brigzilor vor veghea cu strictete la utilizarea ct mai economicoas a iluminatului de interior
si de exterior, reducndu-l la strictul necesar, att ca intensitate ct si ca durat.
5. EVIDENTA ACTIVITTII PE TIMP FRIGUROS
5.1. La fiecare punct de lucru se va tine cu strictete evidenta lucrrilor executate n perioada de timp friguros urmrindu-se n
mod special realizarea calittii acestora.
5.2. n vederea evidentierii conditiilor climatice generale n care s-au desfsurat lucrrile, se va institui pentru perioada
conventional de timp friguros la fiecare punct de lucru, statie de beton, baz de productie, etc., un registru meteorologic n care se vor
nregistra zilnic:
a) temperatura acrului, msurat n conditiile precizate la pct. 1.3.;
b) regimul vnturilor (directie, intensitate, durat);
c) precipitatiile (ploaie, lapovit, ninsoare - intensitate, durat);
d) starea terenului (nenghetat, uscat, noroios, nghetat cu sau fr polei, nzpezit, etc);
e) nivelul apei curgtoare - numai la punctele de lucru din vecintatea acestora si numai n perioadele de dezghet.
5.3. Controlul calittii lucrrilor de betoane si mortare se va efectua n conformitate cu Sistemul de evident n activitatea de
control tehnic al calittii constructiilor", cu urmtoarele precizri:
a) Se vor completa cu deosebit grij datele specifice perioadei de timp friguros prevzute -n formularele tipizate si anume:
- bon de livrare transport primire-beton (Cod 911-101-f), n care se nregistreaz pe verso temperatura mediului si cea a
betonului n momentul descrcrii din mijlocul de transport;
- condica (evidenta betoanelor turnate" (Cod 9-14-102) - nregistreaz temperatura aerului exterior (col. 6) si cea a betonului
(col. 7) la terminarea punerii n oper, precum si modul de protejare a betonului n col. H (Evenimente intervenite n timpul betonrii). n
col. 12 se va nregistra n cazul controlului calittii betonului prin gradul su de maturizare, numrul fisei pentru controlul gradului de
maturizare care nlocuieste n acest caz buletinul de ncercri nedistructive.
5.4. Fisa pentru controlul gradului critic de maturizare MK, sau a gradului de maturizare pentru decofrare M (Anexa B ) se
2
ntocmeste la punctul de lucru prin nregistrarea temperaturilor msurate conform prevederilor din cap. 8, pct. 8.26 si calculul direct n
fis a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de +20C, conform indicatiilor din anexa B, pct. 2.
5.5. Controlul si evidenta calittii lucrrilor de sudur executate pe timp friguros se vor organiza cu respectarea prevederilor
din prescriptiile tehnice specifice, din conditiile tehnice speciale si din Sistemul de evident n activitatea de control tehnic al calittii
constructiilor", folosindu-se formularele:
- proces verbal de prelevare probelor de sudur ( Cod 9-12-102/b);
- proces verbal de receptie a lotului de armturi sudate ( Cod 9-11-101-e)
n aceste documente se va face n mod expres mentiunea c verificrile se refer la lucrri executate pe timp friguros.
De asemenea, autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-10-1) va contine n mod explicit mentiunea c acestia sunt autorizati
a executa suduri pe timp friguros n conditiile prevzute de prescriptiile tehnice specifice.
[top]
Page 12 of 160
PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRRI

6. LUCRRI DE PMNT
Indicatii generale
6.1. Stabilirea msurilor tehnico-organizatorice de executare a lucrrilor de pmnt la orice obiect trebuie s fie precizat prin
proiectul de executie, pe baza rezultatelor studiului geotehnic efectuat pentru obiectul respectiv. Conducerea unittii de executie trebuie
totodat s tin seama de situatia climatic real din perioada executrii lucrrilor de pmnt.
6.2. Proiectantul va adopta adncimea de nghet, conform prevederilor din STAS 6054-77 Terenul de fundatie. Adncimea de
nghet". Dac localitatea n care se afl santierul nu figureaz n lista localittilor din standard, se va adopta adncimea de la localitatea
cea mai apropiat, mentionat n list. n cazuri de dubiu, adncimea de nghet se va stabili prin sondaje la fata locului.
Pentru sparea stratului de pmnt supus nghetului se poate adopta fie metoda protejrii preventive fie aceea a afnrii
stratului nghetat.
Protejarea preventiv a pmnturilor contra nghetului
6.3. Msurile ce trebuie luate n acest scop, sunt urmtoarele:
a) Acoperirea suprafetei pmntului cu vreascuri, paie, gunoi, blegar, stuf, rogojini, talas, turb, zgur etc. Acestea vor fi
ndeprtate numai n ziua sprii si numai pe portiunea strict necesar pentru acest
lucru, n functie de mijloacele de spare folosite si de intensitatea frigului.
b) Mentinerea stratului de zpad depus pe pmnt si chiar favorizarea ngrosrii lui la ninsorile urmtoare folosind, dac este
nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de pmnt etc. care s usureze nzpezirea. nltimea gardurilor, panourilor si
digurilor va fi de 0,4...0,5 m; ele se vor aseza pe mai multe rnduri paralele, la distante de 4...7 m sivor fi orientate perpendicular pe
directia vnturilor dominante. n cazul n care se produc ninsori stratul existent de zpad va fi acoperit cu materialele artate la lit. a.
c) Acoperirea cu frunze, taias, rumegus etc, pentru protejarea fundului santurilor sau gropilor de fundatie, la care executarea
spturilor s-a sistat sau a ajuns la cota final nainte de aparitia frigului si urmeaz a se executa celelalte lucrri (pozarea de conducte,
turnarea betonului etc).
Grosimea minim, n metri, a stratului termoizolant h" se determin cu formula:
(6.1)
H - reprezint adncimea maxim local de nghet, n m;

k este un coeficient n functie de natura terenului si aceea a materialului termoizolant, avnd valorile din tabelul 6.1.
d) n cazul n care terenul care urmeaz a fi spat este acoperit cu tufisuri, arbusti etc, aceast vegetatie favorizeaz retinerea
zpezii, astfel c terenul nu va fi defrisat dect n ziua cnd ncepe executarea spturilor, si numai pe portiuni minime, strict necesare
lucrului.
Tabelul 6.1.
Valoarea coeficientului k" pentru:
Natura
terenului
Zgur
frunze
talas
Pmnt
rumegus
uscat
umed
afnat
ndesat
Nisip
pros
3,3
3,2
2,8
2,0
1,6
1,4
1,12
Nisip
argilos fin
3,1
3,1
2,7
1,9
1,6
1,3
1,08
Argil
nisipoas
2,7
2,6
2,3
1,6
1,3
1,2
1,06
Argil
2,2
2,1
1,9
1,3
1,1
1,2
1,00
Afnarea pmntului nghetat
Page 13 of 160
6.4. Metoda se aplic la pmnturile nghetate pe adncime si const n spargerea si afnarea mecanic sau manual a
stratului nghetat, pentru a usura fie evacuarea lui, fie pstrarea pe loc ca acoperire de protectie pentru straturile mai adnci, n situatia
cnd sunt de asteptat geruri puternice care ar putea provoca nghetarea pmntului pe adncimi mai mari.
a) Desfacerea stratului de pmnt nghetat pe cel mult 25 cm adncime se face de regul cu scarificatoare obisnuite.
b) La grosimi de pmnt nghetat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte instalatii mecanice pentru
spargere.
Acolo unde situatia local permite, se pot utiliza excavatoarele cu cup, fr alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca
pmnturi nghetate pn la 40 cm adncime. Peste aceast adncime, se monteaz dispozitive speciale (berbeci, pene etc) de
diverse greutti care, prin cdere odat cu sapa, pot desface straturi nghetate pn la 80 cm.
6.5. Atunci cnd grosimea stratului nghetat este mai mare de 80 cm, iar sub acesta trebuie s se sape un strat gros de pmnt
nenghetat, se recurge la dislocarea pmntului cu ajutorul explozibililor.
Executarea spturilor pe timp friguros
6.5. Executarea spturilor se va ncepe imediat dup dezghetarea natural sau afnarea stratului superficial, astfel ca s se
evite o nou nghetare a suprafetei lui, nainte de spare si n special nainte de turnarea unor fundatii.
La spturile cu epuismente apa pompat va fi ndeprtat imediat, pentru a nu se forma gheat n jurul punctului de lucru.
Utilajele pentru executarea spturilor pe timp friguros: excavatoare, scarificatoare, buldozere etc, vor trebui examinate cu
atentie la terminarea sau ntreruperea lucrului curtindu-se de resturile de pmnt, ntregul sistem de transmisie si deplasare.
Transportul pmntului pe timp friguros
6.6. Transportul pmntului spat pe timp friguros trebuie s se termine nainte de a ncepe s nghete. n acest sens se vor
respecta la organizarea lucrrilor duratele disponibile prevzute n tabelul 6.2.
Tabelul 6.2
Temperauta aerului (C)
Timpul de ncepere a nghetrii

pmntului (minute)
-5
90
-10
60
- 15
50
Transportul pmntului trebuie fcut pe distante ct mai scurte, cu evitarea total a stationrii pe traseu a mijloacelor
respective de transport.
La transportul pmntului pe timp friguros, vehiculele se vor curta bine de pmnt dup fiecare descrcare.
friguros.
6.7. Cile pe care se deplaseaz vehiculele de transport vor fi amenajate si ntretinute n mod special pentru lucrul pe timp
a) Cile rutiere vor fi amenajate n msura posibilittilor si la cotele drumurilor interioare definitive, cu precizarea c acestea
trebuie s aib o capacitate portanta corespunztoare traficului cu autocamioanele folosite la transportul pmntului.
etc.
n functie de sensibilitatea la nghet a terenului se vor realiza drumuri fundatii stabile, folosind blocaje de piatr, plci de beton
Canalizarea se va mentine n stare de functionare, iar n lipsa acesteia se va asigura scurgerea apelor prin santuri de
suprafat. Suprafata carosabil va fi curtat de zpad si presrat cu materiale antiderapante.
b) Cile ferate de transport vor fi ntretinute prin curtarea zpezii de pe traseu, n special n zona ramificatiilor si plcilor
turnante care vor fi mentinute dezghetate prin presrare cu sare industrial, aprovizionat si depozitat n cantitti suficiente n zona
acestora.
Executarea umpluturilor pe timp friguros
6.8. Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace mecanice sau manuale, n functie de specificul si
volumul lucrrilor prevzute n proiect pentru perioada respectiv, dac se respect urmtoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de
realizare
Regim termic critic

Temperatura
Durata
Page 14 of 160
a.
Sparea, transportul, asternerea

n umplutur si completarea
pmntului nenghetat
+1C
Durata total de
executie
b.
Sparea pmntului pentru

asezarea n umplutur, din zone
n care terenul nu este nghetat
+1C
Durata de spare
c.
Asezarea pmntului de
umplutur pe teren sau pe stratul
inferior nenghetat
+1C
n momentul
asternerii stratului
6.9. La executarea umpluturilor de pmnt pe timp friguros n spatii nguste se vor lua si urmtoarele msuri organizatorice:
a) la atingerea temperaturilor critice mentionate la pct. 6.8 executarea umpluturilor se opreste lundu-se msuri de protejare
att a suprafetelor decupate ct si a celor realizate prin umplutur:
b) toat activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie s fie concentrat pe portiuni mici de teren si s se
desfsoare pe baza unei organizri ct mai judicioase, care s fie respectat cu rigurozitate; aceast activitate trebuie s se efectueze,
pe ct posibil, fr ntrerupere, astfel c la sfrsitul zilei de lucru portiunea de lucrare stabilit s fie complet terminat; se pot face unele
ntreruperi locale de pe o zi pe alta numai n cazurile cnd exist certitudinea absolut c peste noapte nu vor interveni nici precipitatii,
nici scderi periculoase de temperatur;
c) la asternerea si compactarea pmntului se vor evita pe ct posibil pauzele n executie; asternerea pmntului se va face n
straturi subtiri (max. 20 cm) si va alterna cu compactarea lor;
d) indiferent de temperatura aerului, lucrrile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu se
permite acumularea unui exces de ap n corpul umpluturilor;
e) umpluturile executate pe timp friguros trebuie aprate prin santuri si diguri mpotriva splrii ce ar putea fi provocat de
precipitatii; de asemenea, la terminarea dezghetului, aceste umpluturi vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat msuri de
remediere a defectelor ce eventual s-au produs;
f) umpluturile ntre fundatiile stlpilor izolati pentru care s-a fcut o sptur comun, umpluturile dintre fundatii si peretii
spturii si umpluturile la santuri se vor efectua numai cu pmnt sau balast.
6.10. Compactarea pmnturilor asternute n umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace normale de compactare, cu
conditia ca operatia s nu se execute pe timp de precipitatii (ploaie, lapovit, ninsoare), care modific mult umiditatea pmnturilor fat
de cea optim necesar compactrii.
Executarea rambleelor
6.11. Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor - fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate se
enumer urmtoarele:
a) evitarea folosirii n ramblee a pmnturilor coezive, recomandndu-se rocile pietroase, piatra brut sau spart, bolovanii,
balastul, prundisurile, nisipurile si diversele varietti de pmnturi argiloase-nisipoase; n cazurile cnd folosirea pmntuilor coezive nu
poate fi evitat, acestea trebuie s fie puse n lucrare cu un continut ct mai redus de ap, cci altfel apa din pori produce o
suprapresiune care poate deveni periculoas pentru stabilitatea rambleului;
b) asezarea pmntului n rambleu se va face n straturi de grosime corespunztoare caracteristicilor utilajului de compactare;
astfel ca s se asigure, imediat dup asternere, posibilitatea de nivelare si compactare;
c) n cazul cnd executarea unui rambleu trebuie s fie ntrerupt, de pe o zi pe alta sau pentru mai multe zile - nainte de a se
fi ajuns la cota final a rambleului, - asternerea unui nou strat de umplutur se va face numai dup ndeprtarea sau dezghetarea
complet a stratului nghetat, cu precizarea c dac n urma dezghetrii rezult o cantitate de ap ce poate fi periculoas pentru
lucrare, asternerea straturilor urmtoare va fi amnat pn la evaporarea apei sau dirijarea ei ctre canalizarea santierului;
(d) materialul de umplutur va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pnzei freatice sau drenate; nu se vor pune n
umplutur bulgri sau sloiuri de pmnt nghetat; acestea trebuie neaprat s fie sfrmate complet nainte de asternere; restrictia
trebuie respectat cu extrem grij n special la rambleele de cale ferat si sosea, la digurile de pmnt ce suport presiuni, cum este
cazul la stvilare, baraje, la umpluturile dintre peretii ecluzelor, la diversele umpluturi de etanseitate la sferturile de con ale podurilor, la
umpluturile din spatele zidurilor de sprijin, pereurilor etc., chiar dac compactarea pmnturilor se face cu mijloace mecanice;
e) toate rambeleele executate pe timp friguros cu pmnt expus nghetrii vor avea o supranltare, peste nltimea dat n
proiect, astfel c, prin tasare, care este mai pronuntat n conditiile de umiditate sporit, partea superioar a umpluturii s la ajung la
cota final prevzut n proiect; aceast supranltare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se precizeaz n
proiectul lucrrilor programate pentru perioada de timp friguros; constructorul se poate orienta si dup datele informative din tabelul 6.3.
potrivit naturii pmntului folosit n ramblee:
Tabelul 6.3.
Page 15 of 160
Natura pmntului folosit n ramblee
Supranltarea n procente fat de

nltimea final a rambleului prevzut
n proiect
Pmnturi nisipoase, pietroase etc.
12%
Pmnturi argiloase, marne, etc.
15%
f) nici un rambleu nu se va executa, pe pmnt nghetat, deoarece baza lui devine nestabil n timpul dezghetului, putnd
compromite omogenitatea si chiar stabilitatea ntregului rambleu; la asemenea cazuri este obligatoriu ca terenul pe care se aseaz
rambleul s fie mentinut dezghetat conform pct. 6.3. sau s se astepte dezghetarea lui. natural.
Procedee de compactare a umpluturilor
6.12. Compactarea se face n spatii nguste, folosindu-se maiuri obisnuite de min, maiuri electrice sau mecanice (tip
broasc"), vibropile, plci vibratoare de compactat etc; n spatii largi compactarea trebuie s se realizeze cu ajutorul utilajelor rutiere de
compactat (cilindre compresoare cu fata neted autopropulsate, cilindre cu proeminente tip picior de oaie" tractate cu mijloace auto,
compactoare vibratoare, compresoare pe pneuri, etc.)
Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si de eficient - si care se afl, n general, la dispozitia oricrui santier const n dirijarea circulatiei auto de santier chiar pe rambleele aflate n curs de executie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat n
conditii organizatorice usoare, mai ales a lucrrile de drumuri, ci ferate, baraje de pmnt etc, se aplic, aproape cu aceeasi eficient,
folosind fie vehicole cu roti pe pneuri lestate prin ncrcarea lor cu pmnt sau alte materiale, fie diverse utilaje grele prevzute cu
senile (tractoare, buldozere etc).
6.13. Pentru lucrri de terasamente caracterizate prin cantitti, suprafete si nltimi mari se vor respecta si conditiile care
rezult din caietele de sarcini sau documentatiile ntocmite de proiectantii de specialitate.
7. FUNDATII SI CONSTRUCTII SUB NIVELUL TERENULUI
7.1. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a celorlalte constructii sub nivelul terenului se vor lua msuri specifice,
diferentiate pe grupe de lucrri, care s asigure respectarea urmtoarelor conditii: (vezi tabel pag. 40).
Fundatii de suprafat
7.2. La executarea fundatiilor de suprafat (continue, tlpi izolate, radiere etc), este interzis asezarea lor pe teren nghetat ori
cu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet sau din precipitatii atmosferice, spre a se mpiedica producerea de tasri inegale ale
ansamblului fundatiei, evitndu-se astfel aparitia de solicitri suplimentare ce pot periclita constructia.
Problema se pune la fel si pentru fundatiile de masini care lucreaz n regim de vibratii si crora trebuie s li se asigure o
comportare perfect n conditiile n care sunt folosite.
7.3. n cazul fundatiilor executate la cldiri sau alte constructii exterioare ce sunt prevzute cu trotuare se vor lua msuri de
executare a trotuarelor imediat ce fundatiile au fost realizate pn deasupra cotei terenului, spre a mpiedica ptrunderea n fundatie a
apelor de suprafat provenite din ploi sau dezghet, care produc degradarea fundatiilor.
Grupa de
lucrri
Fundatii
de
adncime
Conducte
si cabluri

realizare
Regim termic critic

Temperatura
a) sparea gropilor pentru fundatii
cap. 6
b) prepararea, transportul, punerea n

oper a betonului si protejarea
elementului n perioada critic de
maturizare
cap. 8
c) sparea, transportul, mprstierea si

compactarea pmntului n umpluturi
cap. 6
a) sparea, forarea
cap. 6
b) prepararea, transportul, punerea n

oper a betonului si protejarea
elementului n perioada critic de
maturizare
cap. 8
a) sparea santurilor
cap. 6
b) pozarea conductelor metalice
cap. 12
c) probele de presiune cu ap la
Durata
72 h
Page 16 of 160
subterane
Canale si
lucrri
aferente
conducte
d) pozarea cablurilor electrice
cap. 18
e) Manipularea si pozarea cond. PVC
cap. 18
a) Sparea santurilor
cap. 6
b) Executarea canalelor din beton
cap. 8
c) Executarea canalelor din zidrie
cap. 10
d) Tencuieli, etansri
cap. 13
e) Izolri
cap. 15
Fundatii de adncime
7.4. La executarea acestor lucrri se va tine seama si de prevederile din Normativ privind alctuirea si executarea pilotilor
pentru fundatii" C 160-75.
7.5. Pilotii turnati la fata locului la care fata superioar a betonului se afl la o adncime mai mare de 1 m de la suprafata
platformei de lucru, se vor proteja dup formarea lor prin umplerea strpungerii din teren cu pmnt usor compactat.
Pilotii la care fata superioar a betonului se afl la o adncime mai mic de 1,00 m de la suprafata platformei se vor proteja
suplimentar conform prevederilor din cap. 8. Dac exist temeri c betonul ar fi putut s nghete n zona capului pilotilor, se va verifica
atent starea betonului la pilotii suspectati, dup executarea spturii de fundatie.
Fundatia respectiv nu se va turna dect dup consemnarea prin proces-verbal ntre constructor si beneficiar a rezultatului
acestei verificri. Dac se va constata degradarea betonului din capul pilotului se va cere avizul proiectantului asupra msurilor de luat.
Dup terminarea betonrii si ntrirea suficient laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele si sprijinirile respective si
se va proceda la umplerea gropii cu pmnt care se va compacta n straturi de cte 20 cm grosime.
Conducte si cabluri subterane
7.6. n timpul iernii se pot executa orice fel de lucrri privind pozarea de conducte si cabluri, ns cu respectarea msurilor
prevzute la pct. 7.1.
7.7. Nu se vor monta tuburi n santuri n care se afl ap, ci numai dup evacuarea sau evaporarea acesteia, n care caz se va
evacua si stratul de pmnt nmuiat, care va fi nlocuit cu nisip pilonat.
7.8. Pe plan organizatoric se fac urmtoarele precizri cu caracter comun, pe lng cele prevzute la pct. 2.6.:
- piesele prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la mici distante ntre ele, astfel nct s nu se
lipeasc una de alta, spre a evita att pericolul nghetrii Ia zona de lipire ct si efectuarea de manevre inutile;
- conductele de azbociment sosite pe santier n perioada 15 noiembrie - 15 martie vor fi depozitate n asa fel nct s fie ferite
de intemperii n perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor de nghet-dezghet; n acest scop, ele vor fi acoperite cu folii de
polietilen sau adpostite sub soproane; nu se admite curtirea cu ranga a ghetii sau a pmntului nghetat;
- piesele de mbinare pentru conducte se vor depozita n spatii ferite de nghet si protejate mpotriva oricror posibilitti de a
putea fi degradate sau murdrite;
- se vor aproviziona din vreme panouri si dispozitive suficiente de acoperire pentru protectia local, asigurndu-li-se si un
spatiu corespunztor de depozitare;
- toate sprijinirile, rigidizrile si consolidrile se vor controla permanent, mai ales dup perioadele de ploi sau ninsori neurmate
de nghet, precum si n perioadele de dezghet, si se vor lua msuri de ntrire imediat a lor.
7.9. Cnd santurile se execut n terenuri sensibile la nghet, ele se vor realiza de la nceput cu taluze cu pant mai mic, spre
a le preveni prbusirea la aparitia dezghetului.
n cazurile cnd unele portiuni de santuri trec pe lng alte constructii exterioare, deja executate, se va avea grij s nu se
dezveleasc fundatiile acestora si s nu li se micsoreze grosimea stratului de pmnt de protectie, mai ales cnd acesta este nestabil
la nghet; n asemenea cazuri se va limita ampriza spturilor nspre fundatiile constructiilor la strictul necesar, iar eventualele taluze
verticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine spraituite.
7.10. La conductele mbinate cu garnituri de cauciuc se vor asigura conditiile de la pct. 18.3 si se vor lua urmtoarele msuri:
Page 17 of 160
- depozitarea garniturilor n locuri uscate;

- curtirea mufelor de gheat si uscarea lor cu un jet de aer cald;
- montarea imediat a garniturilor.
7.11. Pentru a apra fundul gropii la santurile deschise se poate apela la unul din urmtoarele procedee:
- cablurile sau tuburile se pozeaz imediat ce s-a ajuns la cota final si se acoper n aceeasi zi cu pmnt pe toat
adncimea, de ctre echipe speciale ce vin n urma echipei de pozare;
- se las nespat un strat de pmnt de circa 20 cm, care urmeaz a fi spat n ziua pozrii conductelor, procedndu-se apoi
ca Ia alineatul precedent; n cazul cnd starea timpului se nrutteste brusc n ziua pozrii, se va renunta la decaparea acestui strat pe
restul traseului, acoperindu-se corespunztor contra nghetului;
- dac s-a ajuns pe vreme bun la cota final a spturilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie amnat
pentru mai trziu, fundul santului va fi aprat de nghetarea ce poate interveni, prin acoperirea cu materiale de protectie.
7.12. Piesele de cptusire si de sprijinire a taluzelor verticale se vor dimensiona la sarcini sporite pentru a se tine seama de
solicitrile suplimentare ce iau nastere n urma umflrii pmntului nghetat si a micsorrii unghiului de frecare a terenurilor nestabile la
nghet.
Executarea acestor cptusiri si a sprijinirilor respective trebuie fcut n strict conformitate cu prevederile proiectului.
7.13. Conductele vor fi pozate numai pe suprafete curtate de zpad si de stratul nghetat, dup ce s-a asternut n prealabil
un pat de nisip.
Dac nghetul a ptruns pn la fundul santului, dar pozarea conductelor trebuie neaprat s continue, neputndu-se astepta
dezghetarea natural a terenului, se va ndeprta stratul de pmnt nghetat.
Aceast operatie se va face pe portiuni, de ctre echipe speciale care preced imediat echipa ce pozeaz conductele.
Lungimea acestor portiuni si ritmul de pregtire a lor vor fi coordonate cu lungimile tronsoanelor de conducte aduse lng sant, n
vederea lansrii si pozrii, si cu ritmul posibil de realizat de ctre echipa de pozare.
Capetele conductelor trebuie s fie mentinute n stare uscat si curat; ele vor fi aprate, cu grij de ptrunderea zpezii, spre
a se putea realiza o mbinare etans.
7.14. nainte si dup pozarea conductelor trebuie s se ia msuri de protectie pentru a mpiedica fundul santului s se
deformeze din cauza nghetului si a presiunilor ce le primeste de la conducta instalat. Dup pozarea definitiv, a conductelor ele vor fi
acoperite ct mai repede cu pmnt.
Toate mansonrile se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie.
7.15. La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri de conducte se va tine seama de urmtoarele indicatii:
- manevrarea conductelor metalice de presiune si a fitingurilor trebuie fcut cu mult atentie, deoarece n conditiile de ger ele
pot deveni casante;
- la executarea lucrrilor de suduri se vor respecta indicatiile de sudare sub temperaturi sczute, date la Cap. 12 din prezentul
normativ;
- mbinrile metalice ale conductelor se vor etansa numai la adpost de efectele nghetului; de aceea mufele si ajutajele se vor
prenclzi;
- conductele n pant, care sunt deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de nghet, trebuie s fie n final
pozate la cota din proiect, pentru a se putea realiza panta general prescris;
- la etansarea mufelor pe timp friguros nu se vor folosi mixturi fierbinti deoarece, din cauza degajrii substantelor volatile din
masa acestora, umplerea complet a rosturilor devine problematic; este preferabil s se foloseasc mixturi cldute si s se
prenclzeasca mufele;
- cuzinetii de sprijinire si mansoanele de beton ale conductelor se vor executa cu respectarea msurilor de protectie date n
prezentul capitol la betoanele de fundatii.
7.16. La manevrarea cablurilor electrice si Ia executarea operatiilor de montare si executie se vor respecta conditiile referitoare
la temperatura minim a mediului ambiant si temperatura minim a cablului, indicate de productori si n prescriptiile tehnice n vigoare;
- Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice (PE 107-78) si
- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pn la 1 000 V (I.7-78).
18.7.
Page 18 of 160
De asemenea, se va avea n vedere ca n momentul pozrii cablurilor acestea s aib o temperatur proprie prevzut la pct.
Canale si lucrri aferente

7.17. nainte de aparitia sezonului friguros - de regul cel mai trziu la sfrsitul lunii octombrie - se va da prioritate lucrurilor de
pmnt, zidrie si tencuieli ale canalelor, rmnnd ca lucrrile de pozare, a conductelor sau cablurilor s se execute pe timp friguros n conditiile artate la pct. 7.7....7.16 de mai sus - n cazurile n care aceast executie nu poate fi amnat pn la revenirea timpului
clduros.
7.18. Talpa de beton a canalului, expus nghetului, trebuie s fie asezat pe un pat uscat si totodat s fie protejat
corespunztor pn la maturizarea critic.
7.19. Canalele se vor acoperi cu plci de beton armat prefabricat si apoi cu pmnt.
7.20. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pmnt nenghetat care apoi va fi compactat. La partea
superioar a santurilor - pe ultimii 20...30 cm - ele pot fi umplute si cu pmnt nghetat, ns avnd un spor minim de volum de circa
15%, pentru tasare.
7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat n circulatie se vor astupa pe toat nltimea numai cu pmnt dezghetat, iar
n locurile de circulatie intens, cu nisip dezghetat.
7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse, se va urmri folosirea pe scar larg a elementelor
prefabricate, care pot fi executate n conditii optime de temperatur, adic n ateliere, uzine, hale etc.
8. LUCRRI DE BETON
Conditii pentru asigurarea calittii betonului pus n oper pe timp friguros
8.1. Calitatea lucrrilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurat dac sunt ndeplinite urmtoarele conditii:
a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avnd temperatura minim de +5C.
b) temperatura betonului, dup punerea lui n oper, nu coboar sub temperatura sa de nghet, nainte de a atinge un nivel
critic de ntrire, variabil n functie de raportul A/C si exprimat n procente din marca betonului.
Nivelul critic de ntrire rezult din tabelul urmtor:
Nivelurile critice de ntrire, n %, din marca betonului pentru A/C=
0.40
0.50
0.60
0.70
18
25
31
36
Temperatura de nghet a betonului este considerat valoarea de 0C, cu exceptia cazurilor n care se folosesc aditivi care
coboar aceast temperatur pn la o valoare specific ce rezult din instructiunile lor de folosire.
8.2. Realizarea nivelului critic de ntrrire se poate controla pe dou ci:
a) Prin intermediul unor epruvete din beton pstrate n aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie si
ncercate la compresiune nainte de nghetarea betonului ;
b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului su la temperatura normal +20C
cu gradul critic de maturizare, Mk, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dau date n anexa B.
Deoarece graduj critic de maturizare Mk se coreleaz semnificativ cu nivelul critic de ntrire, ntre cele dou metode de control
a calittii betonului nu exist diferente de fond, ele determinnd regimuri termice identice si o aceeasi durat critic Mk de maturizare
(sau de ntrire).
Gradul de maturizare exprimat n hC se defineste prin suprafata diagramei cuprins ntre curba de variatie a temperaturii
betonului si ordonata de -10C, n functie de timp, exprimat n ore.
Gradul critic de maturizare este valoarea minim a gradului de maturizare la temperatura normal de +20C, necesar a fi
obtinut nainte de nghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia s mi fie afectate n mod defavorabil. Valori ale
gradului critic de maturizare pentru betoane preparate cu cimenturile Pa 35 si P 40, se dau n anexa B. Pentru alte tipuri de ciment sunt
necesare studii speciale de laborator.
n Anexa B se prezint de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatur variabil cu cel la
temperatura normal +20C, n vederea comparrii lui cu gradul critic de maturizare.
Page 19 of 160
Metoda controlului calittii betonului pus n oper pe timp friguros prin gradul su critic de maturizare Mk are, fat de metoda
de la punctul a, avantajul eliminrii ncercrilor distructive ca si acela al unei corelri mai semnficative ntre realitate si parametrii pe
baza crora se face controlul, prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul termic din epruvet si cel din elementul de
constructie.
Conceptul gradului de maturizare permite, n plus, prevederea regimului termic din beton si proiectarea conditiilor prin care s
se poat asigura realizarea lui.
8.3. Lucrrile de beton se execut pe timp friguros cu res pectarea msurilor de folosire rational a energiei si combustibilului,
detaliate la cap. 4. n aceste conditii, prepararea, transportul si punerea n oper a betonului trebuie s se fac numai pe baza unor
regimuri termice proiectate pentru a asigura obtinerea nivelului critic de ntrire sau a gradului critic de maturizare nainte de nghetarea
betonului.
Aceste regimuri termice se evidentiaz n proiectul de organizare a lucrrilor pe timp friguros mpreun cu msurile ce
conditioneaz realizarea lor efectiv.
n functie de parametrii analizati la pct. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie al elementului de constructie, caracteristicile
cimentului folosit, conditiile de temperatur din beton, nivelul de asigurare etc.) trebuie s se respecte, att la proiectarea regimurilor
termice ct si la executarea lucrrilor de beton n diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urmtor:
Regimul critic termic
Procesul tehnologic si conditiile de realizare
Temperatura
Prepararea
betonului
Durata
a. cu agregate dezghetate avnd

temperatura minim
b. cu agregate nclzite la
temperatur superioar celei de
dezghetare
c. cu ap nclzit la temperatura
d. temperatura la prepararea p
s fie:
- n metoda conservrii cldurii
- n metoda
turnare
Transportul
descrcarea
betonului
obiect
si
la
nclzirii
dup
e. protejarea mijloacelor si
reducerea duratelor astfel ca
temperatura de livrare la santier,
s fie minimum:
l
- n metoda conservrii cldurii

- n metoda
turnare
nclzirii
dup
f. protejarea mijloacelor si
reducerea duratelor astfel ca la
terminarea punerii n oper,
temperatura betonului b s fie
minimum:
- n metoda conservrii cldurii;
- n metoda
turnare;
nclzirii
dup
g. protejarea elementului de
constructie dup punerea n
oper a betonului (metoda
conservrii
cldurii)
si
a
eventualei surse exterioare de
cldur (metoda nclzirii dup
turnare) astfel ca n perioada
critic
temperatura
s
fie
cuprins:
Page 20 of 160
- la conservarea cldurii:
- la nclzirea dup turnare:
Regimurile termice la executarea lucrrilor de beton pe timp friguros
8.4. Regimurile termice pentru executarea lucrrilor de beton pe timp friguros (pct. 8.3) se stabilesc n fisele tehnologice pentru
executarea lucrrilor de beton pe timp friguros ce fac parte din proiectul anual de organizare (cap. 3) si trebuie s tin seama de:
a) gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic de ntrire) evaluate conform pct. 8.1. sau prevederilor din Anexa E;
b) intensittile prezumate ale frigului, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport si punere n oper si pentru perioada
de realizare a gradului critic de maturizare (respectiv a nivelului critic de ntrire); se exprim prin nivelurile de asigurare
si
recomandate n Anexa A;
c) durata procesului si nivelul de protejare a betonului n timpul transportului si punerii n oper;
d) intensitatea cu care se degaj cldura datorat exotermiei cimentului;
e) masivitatea elementului de constructie ce se betoneaz rezultnd din forma si dimensiunile sale, corelat cu nivelul de
rezistent termic al protectiei adoptate pentru suprafetele n contact cu aerul exterior si al celor n contact cu eventualul agent
nclzitor;
i) neomogenitatea temperaturii n masa betonului, concretizat n conditia ca gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic
de ntrire) s fie realizat n zona elementului de constructie cea mai expus rcirii;
g) conformarea si nivelul protectiei sursei de cldur n raport cu forma si dimensiunile elementelor ce se nclzesc;
h) gradul de expunere la vnt si nivelul de impermeabilitate al protectiei betonului si sursei de cldur; se ia n considerare la
alctuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vnt.
8.5. Proiectarea regimurilor termice, transportul, punerea n oper si maturizare critic a betonului se poate face:
a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identific prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului,
ale elementului de constructie si ale protectiei sale si prin metoda adoptat: (conservarea cldurii sau nclzirea dup turnare);
b) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunztoare regimurilor tip prezentate n anexa C;
c) prin proiectarea direct, conform indicatiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, n cazurile n care nu se pot
adopta regimuri termice tip, datorit n primul rnd, unor deosebiri semnificative ntre parametrii betonului luati n considerare pentru
regimul tip si cei ce caracterizeaz betonul pus efectiv n oper.
Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea n valoare a unor conditii organizatorice superioare celor avute n
vedere la proiectarea regimurilor tip.
8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperatur, se detaliaz n fisele tehnologice pentru
fiecare din fazele caracteristice procesului si anume:
a) regimul termic n perioada critic de maturizare (Anexele C sau D, pct. 4 si 5);
b) regimul termic n perioada de transport si de punere n oper (Anexele C sau D, pct. 6);
c) regimul termic la prepararea betonului (Anexele C sau D, pct. 7).
8.7. Concomitent cu regimurile termice proiectate, n fisele tehnologice se expliciteaz si msurile specifice de care depinde
realizarea lor si anume:
a) procedeele de protejare a elementului de constructie si, dup caz, si a sursei de cldur n perioada de maturizare critic
(Anexele C sau D, pct. 2);
pct. 6);
b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folosite, inclusiv duratele limit admise, pe etape (Anexele C sau D,
c) organizarea depozitrii componentilor si procedeele de; nclzire a lor (Anexele C sau D pct. 7).
Cofraje si armturi
Page 21 of 160
8.8. Tipurile de cofraje folosite si procedeele de protejare ale acestora cu materiale termoizolante trebuie explicitate n fisele
tehnologice de executare a lucrrilor de beton pe timp friguros, corelat cu msurile ce determin regimurile proiectate (pct. 8.7 a).
8.9. La executie cofrajele trebuie s fie curtate de zpad si gheat prin mijloace mecanice si, n final, dac este posibil prin
intermediul unui jet de aer cald.
Cofrajul trebuie s aib rosturile dintre panouri etanse iar fata lor interioar s fie uns cu substante care usureaz decofrarea
aplicate numai dup curtarea si uscarea suprafetei.
Se va acorda o deosebit atentie rezumrii elementelor de sustinere a cofrajelor lundu-se msuri corespunztoare n functie
de comportarea la nghet a terenului si anume:
- pentru pmnturile stabile la nghet rezemarea se va face pe tlpi asezate pe terenul nivelat si curtat n prealabil de zpad,
de gheat si de stratul vegetal;
- pentru pmnturile nestabile la nghet, precum si n cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafat mare de
rezemare ngropate sub adncimea de nghet, pe fundatii existente sau pe piloti.
8.10. Armturile se vor depozita, pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat.
Barele acoperite cu gheat vor fi curtate nainte de tiere si fasonare prin ciocnire, prin zgriere cu unelte adecvate sau cu
jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. Nu se recomand topirea ghetii cu ap cald dect dac exist
certitudinea c aceasta nu va ngheta din nou pn la turnarea betonului. Este interzis dezghetarea cu ajutorul flcrii.
8.11. Fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz, spatii nclzite n bazele de productie.
Prepararea betonului
8.12. La prepararea betoanelor puse n oper pe timp friguros se vor utiliza cimenturile recomandate n anexa IV-1 din
normativul C 140-79 cu exceptia cimenturilor F si M.
Se vor folosi de asemenea, ori de cte ori este posibil, aditivi pentru mbunttirea comportrii betonului la nghet.
La stabilirea compozitiei betonului se va adopta o cantitate de ap ct mai sczut. n acest scop se vor utiliza aditivi
plastifianti de tip antrenori de aer (Disan), sau superplastifianti (Flubet) si se va reduce n mod corespunztor gradul critic de maturizare
Mk pentru a fi corelat cu raportul A/C efectiv. La utilizarea aditivului Disan se vor respecta prevederile din normativul C 140-79, Anexa
V.4, iar pentru superplastifiantul Flubet prevederile din Instructiuni tehnice C 211-82.
b) n conditiile admise de prescriptiile tehnice se vor putea utiliza, numai dac se aplic metoda conservrii cldurii, aditivi
acceleratori de priz si ntrire si anume:
- clorura de calciu, n conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul C 140-79;
- produsul Antigero, n conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul C 140-79.
n aceste cazuri se vor aplica aceleasi regimuri termice ca si pentru betoanele fr aditivi, cu mentiunea c la valorile nivelului
de asigurare din Anexa A se vor aduga +5 (conform notei de la finele anexei).
A/C. .
n cazul folosirii aditivului Antigero se va tine seama si de efectul de plastifiant al acestuia, care permite reducerea raportului
8.13. Agregatele, dezghetate nainte de introducerea n malaxor, trebuie s corespund conditiilor din STAS 1667-76, cu
precizarea c nu trebuie s contin granule poroase, care sunt gelive.
Ca o msur de sigurant pentru omogenitatea amestecului n cazul n care se folosesc agregate dezghetate la temperatura
minim (+5C), acestea se vor malaxa n prealabil numai cu ap si apoi si mpreun cu cimentul, durata total de malaxare
prelungindu-se cu 50%... 100%. Nu se admite ca dezghetarea agregatelor s se fac numai n malaxor prin amestecarea cu apa cald.
8.14. La locul de preparare va fi afisat n mod obligatoriu reteta de preparare a lui, mpreun cu urmtoarele date suplimentare :
- temperaturile minime ale apei si agregatelor la introducerea n malaxor;
- durata de malaxare a agregatelor cu apa, pn la adugarea cimentului;
- durata total de malaxare;
- temperatura betonului la descrcarea acestuia din malaxor, care trebuie s corespund cu regimul termic proiectat (pct. 8.5.,
8.7) si temperatura betonului la livrarea ctre santier (pct. 5.3).
Page 22 of 160
Transportul betonului la obiect

8.15. La transportul betonului se vor lua msuri de limitare la minimum a pierderilor de cldur, prin:
a) folosirea de mijloace de transport rapide, si, dup caz, bine izolate termic; autoagitatoarele vor fi prevzute cu capac;
autobasculantele si mijloacele similare vcr avea peretii izolati termic si vor fi acoperite;
b) evitarea distantelor mari de transport, a stationrilor pe traseu si a transbordrilor betonului;
c) verificarea si curtirea mijlocului de transport utilizat, de gheat si de resturile de beton nghetat, folosind de preferint un jet
de ap cald.
Transportul betonului pe obiect, punerea n oper si protejarea lui
8.16. La transportul betonului pe obiect, la punerea lui n oper si n perioada de maturizare se vor lua msuri de limitare la
minimum a pierderilor de cldur prin:
a) protejarea benelor prin izolarea lor termic si acoperirea n perioada de asteptare cu folii de polietilen sau prelate;
b) reducerea la minimum a timpului de asteptare n bene ntre momentul descrcrii din mijlocul de transport si cel al ridicrii
pe obiect;
c) protejarea imediat a elementului de constructie conform solutiilor prevzute n cadrul msurilor de asigurare a regimului
termic proiectat (pct. 8.5 ... 8.7).
8.17. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanic.
8.18. La punerea n oper a betoanelor se vor respecta prevederile din Anexa A privind nivelul de asigurare. Pentru betoanele
masive se vor avea n vedere si urmtoarele:
- n perioada cnd exist pericol de nghet, nceperea betonrii unei lamele noi este permis numai la temperaturi ale aerului
exterior de peste +5C; se poate ncepe betonarea si la temperaturi sub +5C cnd temperatura este pozitiv si are tendint de
crestere;
- lamelele aflate n curs de betonare surprinse de scderea temperaturii aerului exterior, vor fi continuate pn la temperatura
de -10C, cu msuri corespunztoare privind temperatura si protectia betonului; la temperaturi ale aerului sub -10C betonarea lamelei
va fi ntrerupt si se va crea un rost de lucru.
8.19. nceperea sau reluarea oricror lucrri de betonare ntrerupte din cauza gerului si intrate n aceast stare n perioada de
dezghet este permis numai dup pregtirea corespunztoare a rostului de ntrerupere a turnrii conform Normativ C 140-79, pe baza
unui proces verbal de receptie calitativ.
8.20. Protejarea betonului dup punerea lui n oper trebuie s se fac ntr-un timp ct mai scurt si n conformitate cu solutiile
prevzute pentru asigurarea realizrii regimului termic proiectat (pct. 8.5...8.7).
Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare etc. acoperite ntotdeauna cu folii de polietilen sau prelate din
pnz impermeabil prin care s se etanseizeze izolatia termic si s se nchid si un strat de aer stationar (neventilat) de 3...5 cm
grosime.
8.21. La locurile de munc unde se pune n oper beton vor fi afisate obligatoriu:
- temperatura betonului la livrare (pct. 5.3);
- temperatura betonului la terminarea punerii n oper ;
- nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare;
- modul de protejare a betonului dup turnare;
- durata proiectat pentru obtinerea gradului critic de maturizare (t ); .
k
- fazele si caracteristicile regimului termic la nclzirea dup turnare (atunci cnd este cazul).
Decofrarea elementelor de constructie din beton turnate pe timp friguros
8.22. Decofrarea se poate efectua numai dac sunt ndeplinite conditiile din Normativ C 140-79 prin care se impun pentru
beton rezistente sau niveluri minime de ntrire exprimate n procente din marca betonului.
ndeplinirea conditiilor de decofrare se poate controla pe dou ci:
Page 23 of 160
a) Prin intermediul unor epruvete din beton pstrate n aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie si
ncercate la compresiune n conditiile prevzute n Normativ C 140-79.
b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului su la temperatura normal de +20
C cu gradul de maturizare M , corespunztor nivelului de ntrire B, prevzut n Normativ C 140-79.
Deoarece gradul de maturizare M
se coreleaz semnificativ cu nivelul de ntrire , ntre cele dou metode nu exist
diferente de fond. Metoda evalurii gradului de maturizare are ns fat de cea de la pct. a aceleasi avantaje ca si cele evidentiate la
pct. 8.2 b pentru metoda gradului critic de maturizare.
Detalii pentru controlul conditiei de decofrare prin evaluarea gradului de maturizare se dau n Anexa B.
8.23. ndeplinirea conditiei de realizare a gradului critic de maturizare asigur, n general, si conditia de decofrare a fetelor
verticale (pct. 6.50 din Normativ C 140-79), dar nu si conditiile de decofrare ale fetelor orizontale.
Pentru decofrarea fetelor orizontale se va urmri astfel, n continuare, evolutia gradului de maturizare sau a nivelului de ntrire
si dup depsirea celui critic, (Anexa B), fr ca s se mai impun ns msuri pentru prevenirea nghetrii betonului. Msurile
suplimentare ce s-ar lua n acest caz ar determina numai scurtarea termenului de decofrare.
nainte de decofrare se va examina cu atentie calitatea betonului pe fetele elementului turnat, efectundu-se n acest scop
unele decofrri partiale, de prob.
Urmrirea realizrii calittii betonului turnat pe timp friguros
8.24. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite un control permanent deosebit de
exigent din partea conducerii tehnice a unittii de executie si a organelor CTC, la toate hivelurile, precum si din partea beneficiarului,
respectiv a proiectantului, oricnd va fi necesar acest lucru.
La efectuarea receptiilor preliminare a oricror lucruri din beton, executate pe timp friguros, verificarea calittii lor trebuie
fcut cu o exigent sporit.
8.25. Controlul specific perioadei de timp friguros asupra calittii betonului se va referi la:
a) respectarea n timpul executiei a regimurilor termice si a msurilor ce conditioneaz realizarea lor, afisate la locurile de
munc (pct. 8.14 si 8.21);
b) msurarea temperaturilor aerului exterior si a celor din beton;
c) urmrirea realizrii n timp a gradului critic de maturizare M si, dup caz, a gradului de maturizare pentru decofrare,
k
respectiv a nivelelor critice de ntrire si de decofrare.

8.26. Temperaturile betonului se vor msura n prtile cele mai expuse rcirii, cu o frecvent de minimum 2...3 citiri n 24 de
ore si se vor nregistra n documentele de evident obligatorie a lucrrilor executate pe timp friguros (cap. 5), concomitent cu
temperaturile aerului exterior.
Msurarea temperaturilor se face pentru toate elementele de constructie din beton pn la realizarea gradului critic de
maturizare M sau a nivelului critic de ntrire, iar pentru elementele cofrate pe fetele orizontale si n continuare "pn la realizarea
k
gradului de maturizare M (Anexa B), respectiv a nivelului de ntrire (Normativ C 140-79).
Pentru msurarea temperaturii n beton se vor folosi termometre industriale sau, n msura posibilittilor, nregistratoare
automate de temperatur.
Termometrele, fr mbrcminte exterioar din grtar sau plas de protectie, se vor introduce n gurile cilindrice realizate la
betonare, n pozitiile prevzute n proiecte.
Dup introducerea termometrului n gaur aceasta se va etansa la partea superioar cu clti introdusi n spatiul dintre
termometru si peretii gurii pentru a nu permite intrarea aerului rece.
Termometrul va fi mentinut n aceast situatie cel putin 5' nainte de efectuarea citirii. Se vor folosi mai multe termometre
pentru a se putea msura temperatura betonului n mai multe puncte, simultan.
Urmrirea realizrii n timp a gradului de maturizare, pn la nivelul critic (M ) sau a celui necesar pentru decofrare (M ) se
k
face conform indicatiilor din anexa B (Exemplul din anexa B2).
8.2.7. Controlul calittii betoanelor, turnate pe timp friguros se va face conform prevederilor din Normativ C 140-79.
Dac se prevd ncercri nedistructive acestea nu se vor efectua pe betoane nghetate.
Page 24 of 160
9. MONTAREA PREFABRICATELOR
conditii:
9.1. Montarea elementelor de constructii prefabricate din metal sau beton se poate executa cu respectarea urmtoarelor
Felul
elementului
prefabricat
Metalic
Procesul tehnologic si conditii

de realizare.
Regim termic critic

Temp.
Durata
Manipulare, montare
a) Manipulare, montare
cap. 12
-
b) Sudarea armturilor
Beton armat
sau
precomprimat
cap. 12
c) Prenclzirea lent a prefabricatelor

n
zonele
de
mbinare
+ 10C
nainte de turnarea
betonului
d) Temperatura betonului de
monolitizare
+ 10C
La terminarea punerii
n oper
e) Prepararea, transportul,
punera n oper si protejarea
betonului
cap. 8
f) Prefabricarea pe santier va
elementelor
cap. 8
9.2. n ce priveste confectiile metalice si elementele diverse (corpuri de nclzire, recipiente, scri, usi si ferestre, ventilatoare
etc), acestea se monteaz n conformitate cu prevederile proiectului, n care trebuie s se arate msurile speciale ce eventual sunt
necesare dac montarea acestor confectii urmeaz a se face pe timp friguros.
anume:
9.3. Cu privire la prefabricatele din beton, beton armat si beton precomprimat sunt necesare o serie de msuri specifice si
a) Se vor folosi cu precdere prefabricate realizate n fabrici si poligoane dotate corespunztor, unde se poate asigura
tehnologia complet de fabricatie si tratamentul termic necesar.
n cazul confectionrii pe santier a unor prefabricate, executarea acestora se va face numai n barci sau soproane, amenajate
corespunztor si cu respectarea obligatorie a tuturor conditiilor termotehnice prevzute pentru tipurile respective de prefabricate.
b) nainte de ridicare si manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curtate de gheat, zpad si impuritti n
zonele de mbinare, prin: rzuire, ciocnire usoar, periere cu perii de srm etc.
Dac la, turnarea betonului de monolitizare s-au produs noi depuneri de gheat sau zpad, acestea vor fi ndeprtate prin
aceleasi procedee.
n functie de posibilitti se prefer ca ndeprtarea ghetii si zpezii s se fac printr-un jet de aer cald, care, pe lng efectul
de topire a ghetii are si pe cel de uscare a zonei de monolitizare.
Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor dect dac betonul de monolitizare se toarn imediat, ntruct exist pericolul
formrii unui nou strat de gheat.
Se interzice, de asemenea, folosirea lmpilor cu benzin si al oricrui alt mijloc de nclzire cu flacr deschis, care afum
betonul si armturile, compromitnd adeziunea armturilor n betonul de monolitizare si buna legtur a acestuia cu betonul vechi.
c) Dup ce s-a realizat curtirea perfect a zonei de monolitizare se va proceda la nclzirea lent a prefabricatelor n punctele
de mbinare, prin insuflarea cu aer cald; atunci cnd exist posibilitatea turnrii imediate a betonului, se poate recurge la nclzirea cu
abur viu sau cu ap cald. n toate cazurile nclzirea se va face cel putin pn la temperatura betonului de monolitizare.
d) Dup turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola mpotriva frigului prin acoperirea imediat a zonei respective cu
materiale termoizolatoare.
e) Profilele echer din PVC vor fi nclzite n ap cald nainte de introducerea n rebordurile verticale ale panourilor de fatad.
f) La tensionarea si injectarea elementelor din beton precomprimat se vor respecta prevederile din Normativul C 21-77.
10. LUCRRI DE ZIDRIE
10.1. Lucrrile de zidrie se pot executa pe timp friguros, cu respectarea urmtoarelor conditii:
Regim termic critic
Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura
Durata
C
a.
Depozitarea materialelor de zidrie
1 zi
Page 25 of 160
nainte de punerea n oper, n spatii

nchise
b.
Prepararea mortarului:
- de ciment
c.
Transportul si punerea n oper a

mortarului
d.
Executarea zidriei n spatii nchise

sau n aer liber
e.
Protejarea
zidriei
dup
executare
din
5...25
5...50
- de ciment-var
f.
La descrcarea
malaxor
(*)
Ziduri de orice grosime

n spatii nchise
Ziduri de 25 cm sau mai
groase protejate local
pentru conservarea cldurii nmagazinate
La terminarea punerii
n oper
Pe durata executiei
Durata
critic
maturizare
de
(**)
Durata
critic
maturizare
de
1...10
(*) n functie de temperatura la terminarea punerii n oper;

(*) n functie de parametrii mentionati pentru beton la cap. 8, pct. 8.4.
10.2. Pentru asigurarea calittii lucrrilor de zidrie executate pe timp friguros este necesar si suficient s se realizeze n
2
mortar, nainte de a ngheta, o rezistent minim de 5 N/mm , denumit rezistent critic.

Se vor folosi n acest sens numai mortar de ciment sau ciment-rar, M 100 sau M 50 preparate cu ciment Pa 35.
10.3. Variatia rezistentei mortarelor de ciment si a celor mixte de ciment-var preparate cu cimenturile recomandate la
confectionarea mortarelor n Normativul C 140-79, anexa IV-1 se d orientativ n tabelul urmtor:
Temperatura
de ntrire
C
Rezistenta relativ a mortarului n procente din R
pentru o
28
durat, n zile:
1
10
14
21
28
+1
10
16
24
35
45
55
+5
12
20
27
37
48
62
72
+ 10
13
19
30
39
51
63
78
88
+ 15
10
19
26
39
50
62
75
90
100
10.4. Pentru accelerarea prizei si ntririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi adaosul de clorur de calciu, n
proportie de pn la 2% din greutatea cimentului cu respectarea prevederilor din Normativ C 140-79, anexa V.4. Nu se permite
folosirea n acelasi scop a srii de buctrie.
n cazul folosirii adaosului de clorur de calciu la mortarele de marc M 50 sau mai mare, procentele de rezistent din tabelul
de la pct. 10.3 se vor majora cu coeficientii din tabelul urmtor:
Vrsta mortarului, n zile
Coeficientul de majorare a rezistentei. 2,00
28
1,70
1,40
1,25
1,15
10.5. La executarea zidriilor pe timp friguros se vor respecta si urmtoarele conditii:

- nu se vor folosi crmizi si blocuri umede sau acoperite cu gheat;
- nu se vor folosi mortare avnd drept liant numai varul;
10.6. Pentru executarea zidriilor pe timp friguros se folosesc, de la caz la caz, urmtoarele metode:
- metoda adpostirii zidriilor sub constructii de protectie;
- metoda conservrii cldurii initiale a zidriilor.
Nu se permite folosirea metodei numit la nghet", care este costisitoare si cu efecte ndoielnice.
Page 26 of 160
10.7. La metoda prin adpostire se nclzeste spatiul astfel creat, pentru a se asigura mortarului o temperatur pozitiv, pe
toat perioada de ntrire, asa nct la uscare, zidria s ating rezistenta minim necesar.
Blocurile mici si crmizile se vor introduce n constructia provizorie de protectie cu cel putin o zi nainte de punerea lor n
oper, pentru a ajunge la temperatur pozitiv.
Metoda, adpostirii zidriilor sub constructii de protectie se va folosi la executarea fundatiilor, subsolurilor, cminelor etc.
Mortarele utilizate vor fi de ciment si var si vor avea marca de minimum 25, iar temperatura mortarului, crmizilor si blocurilor
la punerea lor n lucrare nu va fi mai mic de +5C.
10.8. Metoda conservrii cldurii initiale - care const n acumularea prealabil n zidrie a unei cantitti de cldur si apoi n
izolarea imediat a zidriei cu materiale termoizolarite - va fi folosit numai n cazuri speciale si numai la ziduri mai .groase de 12,5 cm.
Msurile adoptate n cadrul acestei metode trebuie gradate functie de temperatura aerului exterior, astfel nct mortarul, nainte de a
2
ajunge la nghet, s aib rezistenta de cel putin 5 N/mm , verificat pe probe martor.
11. NVELITORI SI TINICHIGERIE
11.1. Lucrrile de nvelitori se pot executa pe timp friguros cu respectarea urmtoarelor conditii:
11.2. La executarea nvelitorilor se vor avea n vedere urmtoarele:
a) Suportul nvelitorii ct si materialele ntrebuintate trebuie, s fie bine curtate de zpad, gheat si impuritti; nu se
foloseste ap cald cci aceasta poate ngheta pe suport si pe materiale, fcnd astfel curtirea ineficace;
b) La ndoirea pentru realizarea falturilor foilor de tabl protejate n prealabil, se va verifica cu atentie:
- dac nu s-a produs exfolierea peliculei de protectie, n care caz prtile deteriorate se vor curta si acoperi cu vopsea;
- dac, sub influenta temperaturii sczute, nu s-a produs crparea foilor ndoite, n care caz acestea se vor ndeprta si nlocui
cu foi bune.
11.3. Pe timp de ploaie sau ninsoare, ceat deas, vnt puternic, indiferent de temperatura aerului, executarea lucrrilor de
nvelitori si tinichigerie se va ntrerupe.
Solutia de
nvelitoare
Procesul tehnologic si
conditii de desfsurare
Montarea tiglelor si
olanelor
a.
c.
Temperatura
-10
Durata
durata de
executie
Tigle si olane
Rostuirea cu mortar
b.
Regim termic critic
Plci ondulate sau

cutate din azbociment sau PAS
(poliesteri armati
cu fibre de sticl)
Tabl plan,
ondulat sau
cutat
nu se execut pe timp
friguros
Montarea
-10
durata de
executie
Aplicarea cordonului de
chit
+ 5
1 zi
Montare
-10
Acoperirea cu vopsea
de ulei a prtilor pe care
s-a produs exfolierea
peliculei de protectie
+ 5
2 zile
Etansarea falturilor cu
chit de minium de plumb
si ulei
+ 5
2 zile
+ 5
2 zile
+15
1 zi
Grunduirea si vopsirea
cu minium de plumb
Grunduirea si vopsirea
cu vopsele pe baz de
durata de
executie
Page 27 of 160
rsini sintetice
+ 5
1 zi
Bitumul topit
+ 180
Derularea si lipirea
+ 5
Depozitarea rulourilor
nainte de montare
d.
Folii bitumate
primul strat
e.
Folii bitumate al
doilea strat
Se execut n afara
perioadei de timp
friguros
f.
Sit, sindril din

lemn, plci si sit
din azbociment
Fr restrictii
12. CONSTRUCTII METALICE DIN OTEL

Indicatii generale
12.1. Prevederile din acest capitol se refer la conditiile speciale ce se cer att pentru executarea pe timp friguros a structurilor
metalice ct si pentru mbinarea prin sudur a barelor de otel beton.
12.2. Lucrrile de constructii metalice se execut pe timp friguros numai din oteluri cu sensibilitate redus la fragilitate, avnd
un continut de carbon maximum 0,18% pentru poduri metalice si 0,22% pentru celelalte, constructii si cu asigurarea energiei de rupere
de 2,8 KVdaN, conform STAS 500/2-80 si STAS 500/3-80.
La executarea lucrrilor se vor respecta urmtoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de desfsurare
a.
Depozitarea
Regim termic critic

Temp.
Durata
Conform
STAS
1125-81
1126-80
Durata
de
depozitare
Elementele metalice n depozite

descoperite, pe suporti de lemn sau
beton amplasati pe platforme din pietris
compactat, amenajate pe teren uscat.
Materiale de mbinare - suruburi
normale, suruburi de nalt rezistent,
piulite, saibe, rondele si nituri ambalate pe categorii si dimensiuni, n
depozite nchise si uscate.
Electrozi, fluxuri si srm de sudur
nvelite suplimentar n folii de
polietilen pe rafturi la nltime minim
de 50 cm de la pardoseal.
b.
Montarea Curtirea de rugin si uscarea -10

portiunilor destinate mbinrilor.
Durata
executie
de
Manipularea, asezarea la pozitie, -10

sprijinirea pe calaje si bulonarea
provizorie a elementelor metalice.
c.
Vopsirea
Executarea mbinrilor, fr sudur.
-10
Chituirea pe suprafete uscate.
+ 5
2 zile
Grunduirea elementelor izolate se face + 10

pe suprafete uscate n ncperi
nclzite.
1 zi
Vopsirea elementelor izolate se face' + 15

pe suprafete perfect uscate la
temperaturile indicate n cataloagele si
prospectele
ntreprinderilor
productoare
sau
pe
etichetele
bidoanelor de vopsea; n lipsa
acestora.
1 zi
mbinarea prin sudur a constructiilor metalice si a barelor de otel beton

12.3. La executia sudurilor se vor avea n vedere prevederile din STAS 767-78 si din Instructiuni tehnice pentru sudarea
armturilor din otel beton" C 28-83.
Page 28 of 160
n zilele friguroase (pct. 1.4) sudurile pot fi executate n aer liber pn la temperaturile prevzute n proiecte, cu respectarea
urmtoarelor conditii generale:
a) Situatiile n care se execut suduri pe timp friguros vor fi evidentiate n proiectul de executie si n proiectul anual de
organizare a lucrrilor pe tirnp friguros prin elaborarea de fise tehnologice specifice acestor situatii;
b) nainte de a se ncepe sudarea pe santier a constructiei metalice se vor executa cteva suduri de prob, la piese izolate,
eventual la piese ce nu fac parte din structura metalic ce se monteaz;
c) Se vor folosi electrozi cu nvelis bazic, rezistent la fisurare. Se va urmri ca materialele de adaos s corespund materialului
de baz si s asigure cordonului de sudur proprietti cel putin egale cu ale materialului de baz;
d) Sudurile se vor executa fr ntrerupere. Din acest motiv se vor utiliza la cordoanele lungi mai multi sudori, care vor ataca
piesele din mai multe puncte, ntr-o ordine ce trebuie indicat n proiect sau stabilit de responsabilul cu lucrrile de sudur pe santier,
pentru a nu se introduce n piese tensiuni interne ce pot deveni periculoase sau nefavorabile structurii metalice;
f) Sudarea se va ncepe si se va termina obligatoriu pe piese terminale. n cazul cnd nu este posibil asezarea pieselor terminale trebuie s se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudur;
g) Prelucrarea mecanic a sudurilor, dup rcirea lor, mai ales n cazurile-otelurilor ce pot deveni casante, trebuie fcut cu
mult grij, evitndu-se socurile puternice (exemplu: cioplire cu dalta); oricnd este posibil, finisarea sudurilor se va face imediat dup
terminarea unei portiuni sudate, cnd materialul este nc cald; dac nu exist conditii favorabile pentru aceast operatie (pericol de
rcire brusc) este preferabil s se astepte pn la rcirea sudurii; n orice caz punctele cu zgur greu de ndeprtat (mai ales cele cu
rdcini adnci), trebuie s nu fie ndeprtate prin socuri dinamice locale, ci s se taie complet portiunea respectiv si s se aseze din
nou cu mai mult atentie;
h) Utilajele de sudur vor fi protejate contra intemperiilor prin adpostirea lor n barci corespunztoare;
i) Cablurile mobile ce servesc la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudur vor fi pozate pe suporti (capre) de lemn;
nu se admite ngroparea cablurilor n zpad sau asezarea lor direct pe pmntul nghetat.
12.4. La sudarea pieselor constructiilor metalice n zilele friguroase se vor respecta urmtoarele faze si conditii de executie;
Regim termic critic
Procesul tehnologic si conditii de executie
a.
Protejarea contra umezelii si a vntului

rece, a zonelor ce urmeaz a fi sudate
folosind
prelate,
corturi,
barci
transportabile.
b.
Uscarea electrozilor n cuptoare speciale; electrozii uscati se vor aproviziona

la punctul de sudare n cantitti care s
nu depseasc necesarul pentru dou
ore de lucru.
c.
Durata zile
Conform normelor furnizorilor
Prenclzirea zonelor pe care se aplic

cordoanele de sudur, a tuturor pieselor
ce vin n contact, pentru a avea toate
aceeasi temperatur:
- la piese cu grosimi pn la 25 mm
- la piese cu grosimi peste 25 mm
d.
Temperatura
C
nainte de nceperea sudurii

100 - 150
150 - 500
Depunerea succesiv a straturilor de

sudur, nainte de rcirea zonei de
mbinare. La depunerea unui strat nou,
temperatura celui precedent nu trebuie
s fie mai mic de
200C
Durata executrii
sudurii
e.
Protejarea sudurilor cu materiale termoizolante n vederea rcirii lente.
f.
ndeprtarea zgurii, dup rcire.
12.5. La sudarea electric a otelului beton pentru elementele de beton armat sau precomprimat se vor respecta n zilele
friguroase urmtoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditiile de executie
Regim termic critic

Temp. C
a.
Sudarea electric cap la

cap prin topire intermediar.
Numai n ncperi
nchise, cu
temperatura mediului peste 0C.
Durata zile
Durata
executrii
sudurii
Page 29 of 160
b.
Sudarea manual cu arc

electric prin metodele de
nndire prin suprapunere", cu eclise", n
cochilie", n baie de
zgur, cu sau fr custuri longitudinale" si n
manson de cupru
recuperabil
c.
Protejarea sudurii cu materiale termoizolante

uscate etansate contra
umezelii, pentru asigurarea unei rciri lente.
n aer liber la
temperaturi ale
mediului peste - 5
C pentru OB 37 si
peste 0C pentru
PC 52; PC 60 si
PC 90
Prenclzire
normal
Durata
executrii
sudurii
n spatii protejate la
temperaturi ale
mediului sub - 5C
pentru OB 37 si
sub 0C pentru PC
52; PC 60 si PC 90
Prenclzire
la limita superioar
300C
Durata
executrii
sudurii
Durata rcirii
La temperaturi ale
mediului mai mici
de + 5C
Asigurarea calittii lucrrilor executate pe timp friguros

12.6. La lucrrile ntrerupte pe timp friguros se va verifica, nainte de reluarea executiei mbinrilor, contra sgeata efectiv si
corespondenta acesteia cu proiectul.
Pentru prevenirea oricror defectiuni, proiectantul va prescrie prin conditii tehnice speciale", unele exigente suplimentare
privind verificarea sudurilor executate pe timp friguros, efectuarea acestor verificri si evidenta lor constituind o obligatie a executantului.
12.7. Pentru asigurarea unei bune calitti a sudurilor executate pe timp friguros este necesar s se utilizeze sudori cu capacitate ridicat de adaptare la conditiile climatice defavorabile si cu calificare corespunztoare tehnicittii speciale cerut n asemenea
conditii de lucru.
Durata de lucru a sudorilor se va micsora, n functie de temperatur, reducndu-se chiar pn la o or, alternnd cu pauze de
circa 10 minute, pentru odihn si nclzire.
n acest scop se vor pune la dispozitie cel putin cocsiere instalate n adposturi provizorii (gherete), asezate n apropierea
locului de munc si avnd dimensiunile de minimum 2 x 2 x 2,5 m. Aceste adposturi vor fi acoperite si vor avea n peretele opus
vntului un gol de cel putin 1,5 m pentru intrarea muncitorilor si evacuarea fumului si gazelor emanate de cocsiere. n acest caz
gheretele de adpostire trebuie s poat fi ntoarse cu intrarea n orice directie, dup nevoie. Cocsierele vor fi introduse n gheret
numai dup ncingerea suficient a brichetelor si vor fi supravegheate n permanent de un responsabil, pentru a se evita pericolul de
incendiu si cel al intoxicrii cu gaze.
13. LUCRRI DE FINISAJ
Indicatii generale
13.1. Lucrrile exterioare de finisaj, bazate pe procese umede de executie, cum sunt: tencuielile, zugrvelile, vopsitoriile,
placajele etc, nu se execut de regul pe timp friguros fiind periclitate de nghet. Dac se impune totusi executarea acestora n zilele
friguroase se vor lua msuri corespunztoare de nchidere si nclzire a spatiului de lucru, pentru a se crea conditii de executie ca si
pentru lucrrile interioare (pct. 13.2).
13.2. Lucrrile interioare de finisaj, bazate pe procese umede, pot fi executate si pe timp friguros dac procesul tehnologic se
desfsoar n ncperi nchise n care s-au creat urmtoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de executie
Regim termic critic

Temperatura
Durata
a.
Depozitarea materialelor n spatiile de

lucru sau n spatii vecine
+ 5
1 zi
b.
Mixturile ce urmeaz a fi asternute sau

aplicate
+ 5
Durata de executie
c.
Executarea tencuielilor si a celorlalte

lucrri de finisaj
+ 8...+ 10
Durata de executie
d.
Maturizarea straturilor realizate prin

asternerea sau aplicarea mixturilor, cu
exceptia tencuielilor
+ 8...+ 10
1 zi
e.
Maturizarea mortarelor folosite la tencuieli
Cap. 10
13.3. Pentru executarea tencuielilor interioare se vor avea n vedere prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ.
Nu se admite introducerea n mortare a rumegusului sau resturilor de clti, cci acestea acumuleaz umezeal, ntrziind
Page 30 of 160
uscarea tencuielii.
13.4. La executarea sapelor suport a pardoselilor se va tine seama de prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ.
Se vor folosi mortare cu raport A/C mic. Ridicarea mortarului n bene, la etajele unde urmeaz a se aplica, se va face n cantittile care pot fi preluate imediat pentru zona de lucru respectiv.
Pentru pardoselile din mozaic, trecerea la operatiile de slefuire se va face numai dup verificarea comportrii acestora prin
ncercri pe suprafetele reduse.
14. MONTAREA GEAMURILOR
14.1. Depozitarea, prelucrarea si montarea geamurilor se va face pe timp friguros n urmtoarele conditii:
14.2. La montarea geamurilor se vor mai respecta urmtoarele:
a) cercevelele trebuie s fie curtate de zpad nainte de introducerea n ncperea n care se vor monta geamurile;
b) montarea geamurilor este permis numai dup uscarea complet asalturilor cercevelelor si la cel putin 2 zile de la
grunduirea lor;
c) este interzis s se manipuleze foi izolate de geam ce au stat la ger, deoarece sunt friabile.
Regim termic critic
Depozitarea
materialelor
Temperatura
Geamurile n lzi
Durata
+ 5
Permanent
+ 15
Chiturile n cutii si ncperi nchise

Prelucrarea
geamurilor
Scoaterea din lzi si tierea
Montarea
geamurilor
Pstrarea cercevelelor n ncperi + 5

nchise cu umiditate sub 60%
2...3 zile
Manipularea si montarea geamurilor + 5
peste 2 m suprafat, a celor curbe

sau cu ondule
Chituirea
+ 5
Pstrarea cercevelelor cu geamuri, + 5

dup chituire
2 zile
14.3. Aplicarea direct a geamurilor pe cercevele n aer liber este permis numai n mod exceptional la luminatoare si la
ferestrele fixe ale cror cercevele sau rame nu pot fi demontate.
n aceste cazuri geamurile se vor monta direct pe cercevele sau ramele fixe n zilele n care umiditatea aerului exterior este
sub 60%, iar temperatura aerului exterior msurat n conditiile de la pct. 1.3, este mai
mare sau cel putin egal cu +5C (temperatur critic).
Chitul folosit va contine cu 10... 15% ulei n plus iar temperatura lui va fi de +20C.
Prinderea geamurilor de cercevele sau rame se va face cu un numr sporit de tinte sau cleme. Lucrrile astfel executate vor fi
revizuite dup trecerea perioadei conventionale de timp friguros, si eventual se va vopsi chitul cu vopsea de ulei.
Dac cercevele sunt nghetate sau umede geamurile se vor monta provizoriu cu tinte sau cleme fr a se mai aplica chitul
urmnd ca definitivarea montrii s se fac dup trecerea perioadei de timp friguros.
15. IZOLATII
Izolatii termice
15.1. Izolatiile termice ale elementelor de constructii, conductelor, aparatelor si instalatiilor tehnologice, se vor executa pe timp
friguros cu respectarea urmtoarelor conditii:
Regim termic critic

Temperatura
a.
Betoane termoizolatoare
b.
Sape suport si de protectie pentru materiale Cap. 10
Durata
Cap. 8
Page 31 of 160
termoizolatoare n vrac, BCA etc.

c.
Termoizolatii aplicate prin lipire cu bitum Ia Cap. 15 pct. 15.3

cald sau cu suspensii sau emulsii
bituminoase
d.
Termoizolatii aplicate prin mijloace mecanice
e.
Straturi adiacente: bariere contra vaporilor; Cap. 15

straturi de difuzie, hidroizolatia.
f.
Bariere contra vaporilor sub form de pelicule Cap. 13

din emailuri pe suprafata interioar a
elementelor de constructie.
Cap. 16
-10
Durata
executie
de
pct. 15.3.
15.2. Lucrrile de termoizolare executate n aer liber vor fi oprite pe timpul cderii precipitatiilor (ploaie, lapovit, zpad).
Izolatii hidrofuge
15.3. Izolatiile hidrofuge se vor executa n perioada de timp friguros tinndu-se seama de prevederile din Normativ pentru
executarea hidroizolatiilor bituminoase la lucrrile de constructii C 112-80, precum si de urmtoarele conditii:
Regim termic critic

Temperatura Durata
a.
Hidroizolatii bituminoase prin procedee la + 5

cald.
Durata
executie
de
b.
Hidroizolatii prin procedee la rece (SUBIF + 8

sau emulsii bituminoase) numai n spatii
nchise
Durata
executie
de
c.
Hidroizolatii cu folii si adezivi din mase Prospectele

plastice.
ductoare
firmelor
d.
Hidroizolatii din mortar de ciment, cu sau + 5

fx adaosuri hidrofuge, numai n spatii
nchise
Durata
de
executie si de
maturizare
critic (cap.
10)
pro-
15.4. La executarea hidroizolatiilor se vor avea n vedere si urmtoarele:

a. Suprafetele elementelor de constructii pe care se aplic hidroizolatiile de orice fel s fie bine curtate de zpad, gheat,
polei si impuritti si s fie uscate.
b. Hidroizolatiile exterioare care nu s-au putut executa, n solutie definitiv, pn la nceperea timpului friguros, se vor realiza
prin solutii provizorii, pentru protejarea elementelor de constructii n perioada friguroas, urmnd ca la revenirea timpului cald s se
aplice solutia definitiv.
La fel se va proceda si cu aplicarea straturilor de protectie a hidroizolatiilor, surprinse de aparitia timpului friguros.
m/s).
c. Nici o lucrare de hidroizolatie nu se va executa pe timp de ploaie, ninsoare sau vnt puternic (avnd viteza mai mare de 6
Izolatii fonice
15.5. Izolatiile fonice se execut n spatii nchise, astfel c ele necesit aceleasi conditii de lucru ca si celelalte lucrri interioare de finisaj (tencuieli, zugrveli etc), pentru care, n capitolul 13 din prezentul normativ, se dau conditiile necesare de executie.
16. PROTECTIA ANTICOROSIV N CONSTRUCTII
16.1. Lucrrile de protectie anticorosiv se pot executa pe timp friguros numai n hale nchise n care se asigur cu strictete
conditiile limit de temperatur si umiditate indicate de furnizorul materialelor prin- norme interne de fabricatie, prospecte, instructiuni de
utilizare etc. n lipsa acestora se vor respecta urmtoarele conditii generale:
Procesul tehnologic si conditii de realizare
a.
Depozitarea
anticorosiv
materialelor
de
Regim termic critic

Temperatura Durata
protectie + 10...+ 15 Permanent
Page 32 of 160
b.
Pregtirea suportului-pereti sau pardoseli - + 15

pentru a nu depsi umiditatea de 4%, iar a
mediului ambiant de 65%
Durata
de
pregtire
c.
Executarea lucrrilor de protectie
Durata
executie
d.
Polimerizarea si stabilizarea
maselor de spaclu aplicate
+ 15
chiturilor
si + 15
de
7...14
zile
(eventual
pn
la
darea
n
folosint)
16.2. n spatiul de lucru se vor asigura mijloacele necesare pentru o ventilare corespunztoare, cu un schimb al aerului de
10...12 ori/or, pentru eliminarea vaporilor de substante volatile din chituri, mase de spaclu si vopsele.
16.3. Spatiul de lucru va fi iluminat corespunztor, cu corpuri de iluminare protejate etans, pentru a nu se produce explozii.
16.4. n cazul lucrrilor de protectie ce trebuie executate n aer liber, se vor lua msuri de nchidere a obiectelor sau elementelor ce se protejeaz, folosind schelete de metal sau lemn si folii sau prelate, pentru obtinerea de spatii ferite de intemperii si care pot fi
nclzite, ventilate si iluminate n conditiile indicate mai sus.
16.5. Toate solutiile tehnice cele mai eficiente si economice pentru asigurarea conditiilor strict necesare executrii lucrrilor de
protectie anticorosiv pe timp friguros vor fi stabilite de proiectant, care va ntocmi un proiect separat de executie cu detaliile necesare
si instructiuni tehnice speciale pentru utilizarea just a materialelor si tehnologiilor de aplicare.
17. LUCRRI DE ZIDRIE REFRACTAR
17.1. Lucrrile de zidrie refractar se vor executa pe timp friguros cu respectarea urmtoarelor conditii:
17.2. Crmizile care, din diverse motive, s-au umezit vor fi uscate nainte de utilizare; crmizile care dup o umezire accidental au fost expuse frigului, astfel c au nghetat, nu se vor utiliza dect n locuri de important cu totul secundar si numai cu avizul
favorabil al proiectantului, care trebuie s le precizeze o asemenea destinatie, fie prin proiectul de executie a lucrrilor pe timp friguros,
fie la sesizarea expres a constructorului sau beneficiarului.
17.3. Crmizile care nu au suferit actiunea umidittii ci numai a frigului, astfel c au o temperatur foarte sczut, nu se vor
folosi la zidrii deoarece provoac rcirea brusc a mortarelor, periclitnd calitatea acestora si a ntregii zidrii.
17.4. Nu.se admite utilizarea aditivilor antigel n mortarele zidriilor refractare.
17.5. Pentru realizarea conditiilor termice la locul de punere n oper a materialelor, lucrrile se vor executa n spatii nchise si
nclzite n conditiile de la cap. 4.
n acest scop se va asigura din timp nchiderea halei respective si nclzirea ei cu sobe, calorifere sau generatoare de aer
cald. Dac acest lucru nu se poate realiza se vor face nchideri provizorii cu caracter local: barci, corturi, folii de polietilen, prelate etc,
la care ns trebuie n orice caz s se asigure nclzirea spatiului astfel delimitat.
Aceste nchideri provizorii nu se vor demonta dect dup uscarea perfect a zidriei pe care au protejat-o astfel ca expunerea
ei la o scdere brusc de temperatur prin contactul cu aerul mult mai rece din restul halei s nu-i mai poat periclita calitatea.
17.6. nchiderile la locul de lucru, se vor limita la realizarea unui volum minim de spatiu nchis, asigurndu-se totusi n interior
ltimile minime necesare circulatiei n zona locului de lucru.
Aceste nchideri se pot realiza n mai multe feluri, ca de exemplu: folii de polietilen simpl sau armat fixat pe un schelet din
teava pentru schelele metalice de inventar; panouri de inventar din PFL sau azbociment; panouri sandvis cu vat mineral si polietilen
pe rame de lemn; plci de azbociment ondulat pe rame de otel-beton etc.
17.7. n cazurile cnd, n jurul zidriei refractare, zidria obisnuit (de rosu) si cea termoizolatoare s-au putut executa n
prealabil, ncperile astfel formate pot nlocui nchiderile provizorii, cu conditia nclzirii lor corespunztoare.
realizare
Regim termic critic

Temperatura
Durata
a.
Depozitarea materialelor
(crmizi, fin de magnezit,
cimenturi, samote, etc.) n spatii
nchise, ferite de umezeal
Permanent
b.
Prenclzirea materialelor de la
pct. a prin depozitarea lor
temporar n spatii nchise, ferite
de umezeal
+ 5
1 zi
Page 33 of 160
c.
Fasonarea prin tiere, cioplire

etc. a crmizilor refractare, n
spatii nchise
d.
Executarea
zidriilor cu
mortare
umede n
spatii nchise
e.
f.
Executarea
zidriilor cu
mortare
uscate n
spatii nchise
Lucrri de
samotare n
spatii nchise
+5
Durata de
executie
+ 60...+80
La amestecare
- prepararea
mortarelor
+ 100
nainte de
punerea n oper
- executarea
zidriei
+ 5
Durata de
executie
+ 60...+70
La punerea n
oper
- executarea
zidriei
- 5
Durata de
executie
- prenclzirea
stratului suport
+ 8
nainte de
samotare
- executarea
lucrrilor de
samotare
+ 8
Durata de
executie
- nclzirea apei
- prenclzirea
finurilor de
mortar cu care
se umplu
rosturile
g.
Lucrri de zidrie antiacid, n

spatii nchise
+ 15
Durata de
executie
h.
Uscarea zidriilor si lucrrilor de

samotare
+ 5
Durata de uscare
17.8. Nu se vor utiliza mijloace de nclzire care consum motorin, petrol sau gaze de sond, preferndu-se pe cele ce necesit combustibili solizi.
17.9. nclzirea locurilor de lucru trebuie asigurat pe toat perioada desfsurrii lucrrilor, fr nici o ntrerupere, att ziua ct
si noaptea, inclusiv n zilele de repaus legal, spre a nu se expune zidria refractar la nghetare nainte de uscarea ei complet.
Atunci cnd cauze de fort major determin ntreruperea accidental a nclzirii, precum si n timpul pauzelor de lucru de pe
santier, zidria executat va fi protejat prin acoperirea cu rogojini, saci de iut etc.
17.10. Att zidria refractar ct si cea obisnuit, care au fost surprinse si degradate de nghet, se vor reface. La refacere se
vor respecta cu mai mult atentie msurile de precautie si protectie specifice timpului friguros, date n prezentul capitol.
Nu se admite folosirea mortarelor rezultate din desfacerea, unor asemenea zidrii.
18. INSTALATII INTERIOARE
18.1. La organizarea executiei pe timp friguros a lucrrilor de instalatii aferente constructiilor se va tine seama de caracteristicile tehnice ale materialelor ce se prelucreaz si se monteaz si de natura operatiilor necesare, n conditiile factorilor climatici din zilele
de timp friguros, definite prin prezentul normativ.
18.2. Transportul, manipularea si depozitarea materialelor de instalatii se vor efectua n conformitate cu prevederile conditiilor
tehnice din standardele sau normele interne ale produselor respective.
Instalatii sanitare, de nclzire si ventilare
18.3. Pentru realizarea unei calitti corespunztoare a lucrrilor de instalatii interioare: sanitare, de nclzire si de ventilare, se
vor respecta la executarea lor urmtoarele conditii:
Felul materialului

realizare
Regim termic critic

Temp.
Durata
a. Lucrrile de fixare a elementelor de instalatii n structurile de

constructii de beton zidrie, etc.
prin procedee umede
+ 5
Durata de
executie si
maturizare critic
Inele de
b. Depozitarea n magazii n-
+ 5
Permanent
Page 34 of 160
cauciuc,
adezivi si
solventi
chise bine aerisite
Tevi din PVC c. Depozitarea n magazii nchise -5
Otel si font
Permanent
d. Prenclzirea prin depozitare

temporar n spatii nchise, dac
urmeaz a fi prelucrate la rece
+ 5
24 ore
e. Prelucrarea mecanic, la rece
+ 5
Durata de
prelucrare
f. Prelucrarea prin deformare la

cald, sudur, lipire
0...+ 5
Durata de
executie
g. Montarea pe santier
0...-5
Durata de
montare
h. Lucrri de sudur autogen si

electric
Cap. 12
Durata de
montare
Obiecte
sanitare
i. Montarea conductelor si
accesoriilor
j. Montarea
Durata de
montare
k. Efectuarea probelor de pre+ 5

siune sau de functionare (cu ap
sau cu aer), la rece sau la cald.
Durata probei
18.4. n proiectele de organizare a santierelor, pentru activitatea pe timp friguros, n fisele tehnologice precum si n alte
documente ale proiectului privind executia lucrrilor de instalatii, se vor preciza conditiile de efectuare a lucrrilor la diferite temperaturi
ale mediului ambiant.
18.5. Executia operatiilor tehnologice ale unor lucrri de constructii aferente lucrrilor de instalatii ca de exemplu: lucrri de
pmnt, lucrri de beton, zidrie, lucrri de vopsitorie si izolatii, constructii metalice din otel etc. se va organiza si efectua n
conformitate cu prevederile capitolelor respective din prezentul normativ.
18.6. n cazul unor temperaturi exterioare sub +5C, pentru a feri instalatiile de nghet n ncperile nenclzite, se va proceda
la golirea de ap a tuturor elementelor instalatiei.
Instalatii electrice si de automatizare
18.7. Instalatiile electrice si de automatizare se pot executa pe timp friguros cu respectarea urmtoarelor conditii:
Procesul tehnologic si conditii de realizare
Regim termic critic

Temp.
Durata
1
a.
Depozitare
manipulare
si
- Tuburi izolate IPY si IPEY

din PVC
- 5
- Conducte din Cu si Al cu
izolatii din PVC
- 5
- Conducte de conexiuni
pentru telecomunicatii si
automatizri cu izolatie din
PVC
- 5
- Conducte de conexiuni
pentru telecomunicatii si
automatizri
cu
izolatie
textil
- 15
b.
Prenclzirea tuburilor izolante IPY si IPEY din

PVC prin depozitare n spatii nchise
+ 5
c.
Manevrarea si
pozarea cablurilor
electrice fr
nclzire prea-
- Cabluri cu izolatie de hrtie

15...35 kV
- cabluri cu izolatie si manta
+ 5
24 ore
24 ore
nainte
de
manevr
Page 35 of 160
labil
d.
Prenclzirea
cablurilor n
vederea
manevrrii si pozrii lor la temperaturi inferioare
celor de la pct. c
din PVC pn la 1 kV
+ 4
- cabluri cu izolatie de hrtie

si manta de plumb, aluminiu
sau PVC pn la 10 kV
- cabluri armate cu izolatie

din cauciuc
- 7
- cabluri nearmate cu izolatie

de cauciuc
-20
- n spatii nchise si nclzite
+ 5... 10
3 zile
+
10...
20
40 ore
f.
20 ore
+
20...
40
- cu curent alternativ trifazic
e.
si
pozare
Conf. pct. 8.8
Prenclzirea rsinii ce se amestec cu ntritorul

n vederea obtinerii masei de turnare la
executarea mansoanelor de legtur si a cutiilor
terminale
+ 40...+
50
Probarea si punerea n functiune a aparatelor,

armturilor si a instalatiilor electrice si de
automatizare se fac n conformitate cu prevederile
standardelor, normelor interne de fabricatie si
prescriptiilor de executie la temperaturi ale
mediului.
+ 5
La
amestecare
Durata
probei
18.8. n cazul nclzirii cablurilor pe cale electric cu curent alternativ trifazic, durata de nclzire, curentul si tensiunea admis
sunt date pentru exemplificare la cabluri cu izolatie din hrtie impregnat, de la 10 kV, n tabelul de mai jos.
Nr. si sectiunea vinelor
conductorului
cablului 10 kV
cu izolatie de
hrtie impregnat
Curent
Timp
maxim
aproximativ
admis
pentru
ncl-
necesar pentru nclzirea fat de

temperatura medie
a aerului nconju-
zirea
aerului
Tensiunea (n V) necesar la
bornele transformatorului la o
lungime a cablului (n m) de:
rtor (min.)
-10 -20
100
200
300
400
500
3x 10
76
59
66 87
23
46
69
92
100
3x 16
102
66
73 94
19
39
58
77
97
3x 25
130
71
88 106
16
32
48
64
80
3x 35
160
74
93 112
14
28
42
56
70
3x 50
190
90
113 134
11,6
23
34,5
46
58
3x 70
230
97
122 149
10
22
30
40
50
3x 95
285
99
124 151
18
27
36
45
3x 120
330
110 138 170
8,5
17
25
34
42
3x 150
375
124 150 185
7,5
15
23
31
38
3x185
425
134 167 208
12
17
23
29
3x 240
490
152 190 234
5,3
10,6
15,9
21,2
26,5
[top]
PARTEA a III-a
Anexe
Page 36 of 160
ANEXA A
NIVELURI DE ASIGURARE RECOMANDATE PENTRU EXECUTAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRRILOR DE CONSTRUCTII SI
INSTALATIILOR AFERENTE
Felul
lucrrilor

climatice
Nivel de
asigurare
recomandat
?ac(*)
Sparea si transportul pmntului n

depozit
-15?
Lucrri de
pmnt
Sparea, transportul, mprstierea si

compactarea pmntului n umplutur
0?
Cap.
Fundatii
suprafat
de
Fundatii si
constructii
sub
nivelul
terenului
Fundatii
adncime
Cap.
de
a)
Sparea
gropilor
pentru fundatii
Cap. 6
b)
Prepararea,
transportul,
punerea n
oper a
betonului si
protejarea
elementului n
perioada
critic de
maturizare
Cap. 8
c) Executarea
umpluturilor
Cap. 6
a) Sparea,
forarea
Cap. 6
b)
Prepararea,
transportul si
punerea n
oper a
betonului si
protejarea
elementului n
perioada
critic de
maturizare
Cap. 8
Felul
lucrrilor

climatice
Nivel de
asigurare
recomandat
?ac(*)
Fundatii si
constructii
sub
nivelul
terenului
Conducte si
cabluri
subterane
Canale
Cap. 6
b) Pozarea conductelor
metalice
Cap.12
c) Probe de presiune cu
ap la conducte
5?
d) Pozarea cablurilor
electrice
Cap. 18
Cap. 6
b) Executarea canalelor
din beton
Cap. 8
si
Page 37 of 160
lucrari
aferente
Lucrri de
beton
Prepararea,
transportul
si punerea
n oper a
betonului
c) Executarea canalelor
din zidrie
Cap. 10
d) Tencuieli, etansri
Cap. 13
e) Izolri
Cap. 15
Zile friguroase (pct.1.4)

n care temperatura
aerului
(pct.1.3)
variaz:
0
- peste 0?
-5?
- ntre -5 si -10? (numai
dac betonul nclzeste
dup punerea n oper)
Maturizarea
betonului
pn
la
realizarea
critic
de
maturizare
Metoda
conservrii
cldurii
fr
aditivi
antigel
(**)
-10?
Temperatura
aerului
(pct.1.3) n
ziua punerii
n
oper
variaz:
0
- peste 5?
-5?
- ntre 5? si
10?
-10?
- ntre 0? si 5?C
4
Temperatura
aerului
(pct.1.3)
n
ziua punerii n
oper variaz:
- peste +5
Metoda
incalzirii
dupa
punerea
in opera
+5
- ntre +5 si 0
- ntre 0 si -5
C
- ntre -5 si 10C
Metalice
Montarea
prefabricatelor
Din beton
armat sau
precomprimat
-5
-10
Manipulare, montare
-15
a) Manipulare, montare
-15
b) Sudarea armturilor
Cap.
12
c) Turnarea betonului de
Cap. 8
Page 38 of 160
monolitizare
10
Lucrri de
zidarie
a) Depozitarea materialelor de zidrie
b) Prepararea mortarului
+5
c) Transportul si punerea n oper a

mortarului
+5
d) Executarea zidriei
+5
e,
f)
Protejarea
zidriei
dup
executare
- n spatii nchise
- pentru conservarea
cldurii
nmagazinate
-5
a) Tigle si olane ; mortare

b) Plci din
azbociment si
PAS
11
Invelitori si
tinichigerie
c) Tabl plan;
ondulat sau
cutat
-10
- montarea
-10
- aplicarea cordonului de
chit
+5
- montare
-10
- etansare, grunduire,
vopsire pe baz de ulei
+5
- grunduire, vopsire pe
baz de rsini sintetice
+15
d) Folii bituminate, primul strat
+5
e) Sit, sindril din lemn, plci si sit din

azbociment
-10
a) Sudarea
-5
- n aer liber OB 37
12
Constructii
metalice din
otel
b) Montarea
-10
c) Vopsirea elementelor izolate n spatii

nchise si nclzite
-10
n spatii nchise
-5
Lucrri
finisaj
14
Montarea geamurilor n spatii nchise
Izolatii
termice
-10
- n spatii nchise si nclzite
13
15
de
PC 52, PC 60, PC 90
-5
a) Betoane termoizolatoare
Cap. 8
b) Sape de protectie (procese umede)
Cap. 10
c) Termoizolatii aplicate prin lipire cu bitum

cald
Cap. 15
hidroiz
d) Termoizolatii
mecanice
aplicate
prin
mijloace
e) Straturi adiacente; bariere contra

valorilor; straturi de difuziune; hidroizolatii
-10
Cap. 15
hidroiz.
Page 39 of 160
f) Bariere contra vaporilor sub form de

pelicule din emailuri, pe suprafata inferioar
a elementelor de constructii
15
16
17
18
18
Hidroizolatii
Protectia
anticoroziva
in constructii
Lucrri de
zidarie
refractara
Instalatii
interioare
sanitare de
nclzire si
ventilare
Instalatii
interioare
electrice
Cap. 16
a) Hidroizolatii prin procedee la cald
+5
b) Hidroizolatii prin procedee la rece

(SUBIF sau emulsii bituminoase)
numai n spatii nchise)
-5
c) Hidroizolatii cu folii si adezivi din

mase plastice
Prospectele
firmelor
productoare
d) Hidroizolatii din mortar de ciment, cu

sau fr adaosuri hidrofuge, numai n
spatii nchise
-5
a)
Depozitarea
materialelor
protectie anticoroziv
(***)
de
b; c) Pregtirea suportului, executarea

lucrrilor de protectie
d)
Polimerizarea
si
stabilizarea
chiturilor si maselor de spaclu aplicate
-10
a) Depozitarea materialelor specifice
(***)
be)
Prenclzirea,
executarea zidriilor
-5
fasonarea,
f; g) Lucrri de samotare si zidrie

antiacid
h) Uscarea zidriilor si lucrrilor de

samotare
-10
a) Lucrri de fixare
-5
b) Depozitarea materialelor din PVC
(***)
c...f) Prenclzire, prelucrare mecanic

la rece, la cald, montare pe santier a
materialelor din PVC
-5
g) Lucrri de sudur
Cap. 12
h...i) Montarea conductelor metalice, a

accesoriilor si a obiectelor sanitare
-5
j) Executarea probelor de presiune
a) Depozitarea si manipularea tuburilor

si conductorilor
(***)
b) Prenclzirea tuburilor izolante din

PVC
-5
c) Manevrarea si pozarea cablurilor

electrice fr prenclzire prealabil
Temperatura
critica,
pct.18.7
d) Prenclzirea cablurilor
-5
Page 40 of 160
e) Prenclzirea rsinii la executarea

mansoanelor si cutiilor terminale
-5
(*) Nivelul de asigurare ae (pct. 1.12 din Normativ) este temperatura aerului exterior, definit conform pct. 1.3, pentru care se iau
masuri menite s asigure realizarea temperaturii critice a materialului sau elementului de constructie (pct. 1.7).
(**) In cazul folosirii de aditivi antigel se vor adauga la temperaturile din col. 4, valoarea +5.
(***) Conform pct. 1.14. a din Normativ.
ANEXA B
FOLOSIREA GRADULUI DE MATURIZARE LA CONTROLUL CALITTII BETONULUI PUS N OPER PE TIMP FRIGUROS
1. Conditii de calitate
1.1. Calitatea betonului pus n oper pe timp friguros este asigurat dac acesta atinge nainte de a ngheta un grad de maturizare (fig.
B 1) evaluat pentru suprafetele elementului de constructie cele mai expuse rciri (M), al crui echivalent cu gradul de maturizare
evaluat la temperatura normal de +20C este superior gradului critic de maturizare Mk (Normativ, pct. 8.2). Aceast conditie se
exprim prin relatiile:
Mk
n care:
Mi este gradul de maturizare efectiv al betonului, n hC, evaluat pentru zona elementului de constructie cea mai expus rcirii, n
intervalul de timp ti
ti durata n h a intervalului de timp i, n care temperatura variaz liniar;
Mk gradul critic de maturizare al betonului, evaluat la temperatura normal + 20C, necesar a fi obtinut n beton nainte de nghetarea
lui, pentru ca rezistentele finale s nu fie afectate defavorabil;
Ki coeficientul de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la o temperatur oarecare i, (i) cu gradul de maturizare
evaluat la temperatura normal de +20C;
Page 41 of 160
tk durata critic de maturizare pentru care se obtine n beton un grad de maturizare efectiv, echivalent din punct de vedere al nivelului
de ntrire, cu cel evaluat la temperatura normal de +20C, n h;
i valorile medii, pentru intervalele de timp ti, ale temperaturii betonului msurat n zona elementului de constructie cea mai expus
rcirii;
n numrul de intervale ti n care se msoar temperatura.
Valorile gradului critic de maturizare Mk n functie de raportul A/C sunt date, pentru dou tipuri de ciment folosite curent, n anexa B 1.1.
Pentru alte tipuri de cimenturi valorile gradului critic de maturizare Mk se determin experimental, prin studii de laborator.
1.2. Valorile coeficientului Ki de echivalare a gradului de maturizare Ia temperatura i (respectiv i) cu gradul de maturizare la
temperatura normal, +20C, sunt date n Anexa B1.2.
1.3. Conditia de decofrare a elementelor de constructie bazat pe evaluarea gradului de maturizare efectiv la temperatur variabil si
compararea echivalentului su la temperatura normal de +20C cu gradul de maturizare M corespunztor unui nivel de ntrire , se
exprim prin relatiile:
M (1.3)
t =
(1.4)
n care:
M este gradul de maturizare al betonului, evaluat la temperatura normal de +20C, corelat cu nivelul de ntrire , necesar pentru a fi
permis decofrarea, n hC;
t termenul do decofrare, n h, la care se obtine un grad de maturizare efectiv, echivalent din punct de vedere al nivelului de ntrire, cu
cel evaluat la temperatura normal de +20C;
Parametrii Mi, Ki, ti, i, n, au aceleasi semnificatii ca si la punctul 1.1, relatiile (1.1) si (1.2).
Valorile gradului de maturizare M necesar Ia temperatura normal de +20C, corelate cu nivelul de ntrire , sunt date pentru dou
tipuri de cimenturi folosite curent n tar, n anexa B1.3.
Valorile coeficientului Ki rezult din Anexa B1.2.
1.4. Durata minim de mentinere, a protectiei se numeste durat de maturizare critic si se coreleaz cu durata prevzut n graficele
de executie cu relatia:
tk = 24 zk + t (1.5)
n care:
tk este durata critic, de maturizare, n h;
zk durata rezervat n graficele de executie pentru aceast faz tehnologic ntre ziua de turnare a betonului si cea de ndeprtare a
protectiei, n zile;
Page 42 of 160
t timpul disponibil pentru maturizarea betonului n ziua punerii lui n oper, variind ntre 0 ... 16 h, n functie de regimul de lucru zilnic si
de schimbul n care s-a pus n oper betonul, n h.
Regimul termic al betonului dup punerea lui n oper trebuie s asigure realizarea gradului critic de maturizare n perioada tk evaluata
cu relatia. (1.2).
n lipsa unor durate zk impuse prin graficele de executie, durata critic de maturizare tk se va determina concomitent cu proiectarea
regimurilor termice.
n vederea reducerii la minimum a consumului de energie se vor adopta, n general, pentru durate valorile maxime posibile.
1.5. Durata tk, pentru decofrare, se evalueaz n functie de durata z prevzut n graficul de executie n mod similar cu durata tk. Se
foloseste relatia :
t = 24 z + t (1.6)
unde t are aceeasi semnificatie ca la pct. 1.4 (rel.1.5).
Durata t, respectiv z se poate impune prin graficele de executie numai n msura n care se creaz n mod artificial si un regim termic
corespunztor, n toate celelalte cazuri durata de maturizare rezult din controlul regimului termic pentru realizarea gradului de
maturizare efectiv, conform pct. 2.
2. Evaluarea gradului de maturizare efectiv
Realizarea gradului de maturizare necesar se controleaz Ia executie prin evaluarea echivalentului la temperatura normal de +20C a
gradului de maturizare efectiv obtinut la temperaturi variabile i; sau i si compararea lui cu gradul critic Mk (pct. 1.1) sau cu cel
necesar pentru decofrare M (pct. 1.3).
Se foloseste n acest scop o fis de calcul (Anexa B2) n care se nscriu n coloana 1 si 2 datele necesare evalurii intervalelor de timp
la care conform prevederilor din Normativ pct. 8.26, s-au efectuat msurtorile pentru temperatura betonului, nscris n col. 4.
n fis se nscriu n col. 3 si temperaturile aerului exterior, pentru evidentierea conditiilor n care s-a maturizat betonul.
n coloana 5 se fac mediile aritmetice ale temperaturilor din col. 4 luate cte dou, n ordinea n care au fost msurate.
n coloana 6 se nscriu valorile Ki din anexa B1.2, corespunztoare temperaturilor medii i din coloana 5.
n coloana 7 se nscriu duratele ti rezultate din diferenta dintre momentele n care s-au efectuat dou msurtori succesive (col. 1 si 2).
n coloana 8 se calculeaz valorile (i + 10) Ki ti iar n coloana 9 se cumuleaz relatiile (1.1 sau 1.3).
n momentul n care valoarea cumulat din col. 9 ndeplineste conditia (1.1) sau (1.3) se nsumeaz duratele ti din col. 7 rezultnd
duratele tk, respectiv t (relatiile 1.2 sau 1.4) la care se pot lua msurile de ndeprtare a protectiei, respectiv de decofrare.
3. Metode pentru maturizarea critic a betonului. Tipuri de regimuri termice si domeniile lor de aplicare
3.1. Gradul critic de maturizare, Mk, poate fi realizat prin metoda conservrii cldurii sau prin metoda nclzirii betonului dup punerea
lui n oper, n functie de valoarea raportului Ms/Rs, ntre modulul de suprafat al elementului si nivelul su de protectie termic.
Metoda folosit determin n beton urmtoarele tipuri de regimuri termice:
Page 43 of 160
a. Metoda conservrii cldurii: regimul termic CCk:.

b. Metoda nclzirii dup punerea n oper: regimurile termice TTk; TCk; RTk , RCk; RTCk care se diferentiaz n functie de durata
perioadelor caracteristice pentru nclzirea artificial si pentru rcirea natural.
3.2. regimul termic cck (fig. 3.1) este recomandat pentru valori reduse -ale parametrului Ms/Rs si se caracterizeaz prin variatia natural
a temperaturii pe ntreaga perioad de maturizare critic tk; se poate realiza n trei variante n functie de modul n care variaz
temperatura ;
a. Temperatura betonului creste (fig. 3.1. a) de Ia o valoare b, la terminarea punerii n oper, la o valoare c, la sfrsitul perioadei tc,
deoarece intensitatea de degajare a exotermiei {Psex) este mai mare dect cea de pierdere a cldurii prin protectia adoptat (Ps1);
rezult:
b < c tk = tc (3.1)
b. Temperatura betonului scade (fig. 3.1. b) de la o valoare b, la terminarea punerii n oper, la o valoare c, la sfrsitul perioadei tc,
deoarece intensitatea de degajare a exotermiei (Psex) este mai mica dect cea de pierdere a cldurii prin protectia adoptat. (PS1);
rezult;
b > c tk = tc (3.2)
c. temperatura betonului se mentine relativ constant (fig. 3.1. c) pe ntreaga perioad tc, datorit egalittii aproximative a intensittii de
degajare a exotermiei (Psex) cu cea de pierdere a cldurii prin protectia adoptat {PS1); rezult:
b ? c tk = tc (3.3)
3.3. Regimurile termice TTk; si TCk sunt recomandate pentru valori ridicate ale parametrului Ms/Rs si se caracterizeaz, pentru o
aceeasi durat de maturizare tk, printr-o temperatur de punere n oper b, mai redus dect pentru regimul CCk. n consecint, este
necesar ca temperatura b s fie mentinut constant o perioad tk, la terminarea creia se ntrerupe nclzirea si betonul este lsat s
se rceasc natural, o perioad tc.
a) Regimul TTk (fig. 3.2.a) este un regim termic de referint pentru de departajarea domeniilor eficiente de aplicare din punct de vedere
al consumului de energie, ntre regimurile CCk si TCk; se caracterizeaz prin parametrii:
b = t = c tk = tt tc =0 (3.4)
b) Regimul TCk (fig. 3.2. b) este un regim termic efectiv mai avantajos un regim CCk din punct de vedere al consumului specific de
energie pentru valori ridicate MS/RS; se caracterizeaz prin parametrii:
b = t >c tk = tt + tc (3.5)
3.4. Regimurile RTk ;RCk; RTCk (fig. 3.3) reprezint alternative, n general mai economice din punct de vedere al consumului specific
de energie, fat de regimurile TTk; CCk si TCk. Aceste regimuri se caracterizeaz prin punerea n oper a betonului la o temperatur b
relativ sczut, astfel nct pentru maturizarea lui critic este necesar ridicarea temperaturii la o valoare superioar t, ntr-o perioad
tr.
Page 44 of 160
a) Regimul RTk (fig. 3.3. a) este un regim termic de referint, pentru departajarea domeniilor eficiente de aplicare, din punct de vedere
al consumului specific de energie, ntre regimurile RCk, si RTCk; se caracterizeaz prin parametrii :
b < t = c tk = tr + tt (3.6)
Fig. 3.1. Regimuri termice n metoda conservrii cldurii (rcire natural)
CCk; tr = 0; tt = 0; tc > 0
- temperatura creste
- temperatura scade
- temperatura rmne constant
Fig. 3.2. Regimuri termice la nclzire dup turnare
- de referint tr = 0; tt > 0; tc = 0
tr = 0; tt > 0; tc > 0
Fig. 3.3. Regimuri termice la nclzirea betonului dup turnare
a: RTk de referint tr > 0; tt > 0; tc = 0
b: RCk efectiv tr > 0; tt = 0; tc > 0
c: RTCk efectiv tr > 0; tt > 0; tc > 0
b) Regimul RCk constituie o alternativ pentru regimul CCk, fat, de care conduce, n general, la consumuri specifice de energie mai
reduse. Se caracterizeaz prin ridicarea artificial a temperaturii betonului de la temperatura b si la t , de la care, datorit cauzelor
mentionate la pct. 1.2. a, temperatura betonului creste n continuare, fr nclzire; rezult:
b < t c tk = tr + tc tt = 0 (3.7)
c) Regimul RTCk constituie o alternativ pentru regimul TClc, fat de care conduce, n general, Ia consumuri specifice mai reduse.
Se caracterizeaz prin ridicarea, temperaturii, ntr-o perioad tr, de la valoarea b, la o valoare superioar t care trebuie mentinut
constant o perioad tt, nainte de a se ntrerupe nclzirea si a fi lsat betonul s se rceasc, n mod natural, o perioad. tc; rezult:
b < t c tk = tr + tc + tt (3.8)
4. Corelarea regimului termic la preparare cu regimul termic la maturizarea bilantul energetic
4.1. Regimul termic la preparare se coreleaz cu cel din timpul maturizrii, prin temperatura l ; de livrare a betonului ctre santier,
dup descrcarea din mijlocul de transport (fig. 4).
Temperatura l; se evidentiaz prin bonul de livrare (transportprimire beton) conform prevederilor de la pct. 5.3 din Normativ.
4.2. ntre temperatura l, la livrare, si regimul termic la preparare, respectiv regimul termic la maturizarej trebuie s se respecte
urmtoarele corelatii (fig. 4):
(e -
(e -
) (4.1)
) (4.2)
Page 45 of 160
n care:
p este temperatura betonului la descrcarea din betonier, n C;
l temperatura la descrcarea din mijlocul de transport, n C
b temperatura la terminarea punerii n oper, n C;
temperatura aerului exterior sau (nivelul de asigurare) n timpul preparrii, transportului si punerii n oper, n C
Kt coeficient de scdere a temperaturii de la statia de preparare la obiect (anexa D, pct. 6.1).
Kt coeficient de scdere a temperaturii n timpul transportului (ridicrii) pe obiect si al punerii n oper (anexa D, pct. 6.2).
4.3. Indicatiile de la pct. 3.2 ... 3.4 privind domeniile eficiente de aplicare ale regimurilor termice, din punct de vedere al consumurilor
specifice de energie, se bazeaz, pe bilantul energetic total la preparare si la nclzirea dup turnare, considernd randamentele
acestora egale.
Bilantul energetic se exprim prin relatia:
Qs =
= minim (4.3)
n care:
Qs consumul specific total, n kWh/m3
Qsp consumul specific tehnic, la prepararea betonului, n kWh/m3
Qss consumul specific tehnic, la nclzirea betonului pe santier, dup punerea n oper, n kWh/m3
rp randamentul instalatiilor de nclzire la prepararea betonului
rs randamentul instalatiilor de nclzire a betonului dup punerea lui n oper
Randamentul rp, la prepararea betonului, se evalueaz pentru acoperirea pierderilor din reteaua de alimentare cu energie caloric a
instalatiilor de nclzire a componentilor si a pierderilor de cldur din timpul functionrii acestora. Pierderile de cldur n timpul
amestecrii sunt incluse n consumul tehnic.
Randamentul rs Ia nclzirea betonului n perioada de maturizare, se evalueaz numai pentru acoperirea pierderilor din reteaua de
distributie a energiei calorice si a celor datorate imperfectiunilor solutiilor de protectie, ntruct pierderile din timpul functionrii instalatiei
sunt incluse n consumul tehnic.
4.4. Bilantul energetic de la pct. 4.3 se poate modifica si odat cu acesta si concluziile pentru delimitarea domeniilor eficiente de
aplicare ale diferitelor regimuri termice, dac randamentele rp si rs sunt diferite.
Limitele pentru care concluziile de la pct. 3.2... 3.4. rmn valabile, rezult:
(4.4)
n care:
Qsp1; Qss1 consumurile specifice la preparare, respectiv pe santier pentru solutia etalon (cu care se face comparatie CCk sau TCk)
Page 46 of 160
Qsp2; Qss2 consumurile specifice pentru solutia ce se compar (TCk cu CCk; RCk cu CCk; RTCk cu TCk).
ANEXA B.1.1.
Gradul critic de maturizare

Gradul critic de maturizare Mk (la +20C)
E28
Felul
pentru A/C =
cimentului
Kcal/Kg
Kj/Kg
0,4
0,5
0,6
0,7
Pa 35
56
234
850
1100
1400
1620
P 40
60
252
750
1000
1270
1500
ANEXA B.1.2.
Coeficientul Ki de echivalare a gradului de maturizare la temperatura i, cu gradul de maturizare la +20C

i = [C]
1-5
6 10
11 15
16 20
21 25
26 30
Ki
Ki
Ki
Ki
Ki
Ki
0,270
0,800
11
0,912
16
0,968
21
1,020
26
1,136
0,420
0,840
12
0,924
17
0,976
22
1,040
27
1,172
0,560
0,868
13
0,936
18
0,984
23
1,060
28
1,208
0,660
0,884
14
0,948
19
0,992
24
1,080
29
1,244
0,760
10
0,900
15
0,960
20
1,000
25
1,100
30
1,280
ANEXA B.1.3.
Gradul de maturizare M si corelarea lui cu nivelul de ntrire

Gradul de maturizare M (la +20C), n hC pentru = [%]
Felul
cimentului
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Page 47 of 160
Pa 35
600
880
1290
1880
2760
4050
5930
8700
12700
P 40
520
740
1150
1690
2510
3720
5520
8200
12100
ANEXA B.2.
FIS PENTRU CONTROLUL GRADULUI CRITIC DE MATURIZARE MK SAU GRADULUI DE NATURIZARE PENTRU DECOFRARE
M
Exemplu:
B 250 L3 Pa 35 31
Mk = 1310 hC
Ms = 5; Kb = 0,200
Rs
Temperatura n
M K
Inter-
beton C
val
Data
Ora
Ki
ae
Medie
timp
Msurat
i
14.XII
15.XII
de
ti
Simplu
Cumulat
ti
ti
(i+10)
(i+10)
Ki
Ki
8,0
-5
14
-2
10,0
10
0,900
126
126
21
-6
10,0
10
0,900
11
198
324
8,0
-9
10,0
10
0,900
108
432
14
-3
10,0
10
0,900
126
558
21
-5
10,0
10
0,900
11
198
756
10,0
9,5
0,892
104
860
16.XII
8,0
13
Page 48 of 160
14
9,0
8,5
0,876
113
973
8,0
7,0
0,840
11
157
1130
6,0
6,0
0,800
77
1206
6,0
6,0
0,800
90
1296
6,0
5,75
0,790
11
137
1433
11
21
12
17.XII
8,0
15
14
-8
21
10
18.XII
8,0
tk = ti = 90 ore
5,5
13
ANEXA C
SOLUTII TIP PENTRU REGIMURI TERMICE LA EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
Solutiile tip prezentate n anexa C sunt caracterizate printr-o serie de parametri de ale cror valori depinde realizarea regimului termic
proiectat.
n consecint, compararea valorilor acestor parametri cu cele ce rezult din situatia real este necesar pe de o parte pentru alegerea
unei solutii corespunztoare, iar pe de alt parte pentru identificarea msurilor necesare a ii luate pentru aplicarea n practic a solutiei
alese.
1. Parametrii pe baza crora se face alegerea solutiei tip de regim termic pentru maturizarea critic a betonului
Solutia tip de regim termic se alege n functie de:
tipul betonului si compozitia acestuia;
nivelul ele asigurare conform recomandrilor din Anexa A;
durata critic de maturizare conform indicatiilor din Anexa B (pct. 1.4);
parametrii ce caracterizeaz clementul de constructie din punct de vedere al masivittii si al nivelului de protectie;
parametrii ce caracterizeaz conditiile de transport si de punere n oper.
Tipurile de betoane pentru care se dau solutii de regimuri termice tip se prezint n anexa C1,
Dac caracteristicile betonului pus n oper pe timp friguros nu se ncadreaz n limitele din anexa C1 este necesar s se proiecteze
Page 49 of 160
regimuri termice specifice, conform indicatiilor din Anexa D.

2. Evaluarea parametrilor ce caracterizeaz elementul de constructie din punct de vedere al masivittii si nivelului de protectie
termic
Se adopt solutiile de protejare a elementului de constructie si se estimeaz valorile rezistentelor termice Rsj ; Rsj aferente
suprafetelor opuse Sj; Sj normale pe directiile j, ce corespund celor trei axe rectangulare ale elementului de constructie j = x; y; z. Se
procedeaz conform indicatiilor din anexa C2.1 folosind solutiiile tip din anexa C2.7 sau solutii speciale proiectate conform indicatiilor din
Anexa D2.
2.2. Se evalueaz parametrii (Ms/Rs)j si Kbj pentru fiecare din directiile j conform indicatiilor din Anexa C2.2 folosind tabelele din Anexele
C2.4 - C2.6.
2.3. Se evalueaz parametrii Ms/Rs si Kb pentru ntregul element de constructie conform indicatiilor din Anexa C2.3.
Parametrii ce caracterizeaz elementul de constructie din punct de vedere al masivittii si nivelului de protectie termic se evalueaz n
primul rnd n ipoteza aplicrii metodei conservrii cldurii, chiar dac se folosesc pentru protectie solutii ce ar putea fi utilizate si pentru
nclzirea dup turnare (spre exemplu cofraje nclzitoare).
3. Solutiile tip de regimuri termice prezentate n Anexa C si posibilitti de extindere a aplicrii lor
Solutiile tipizate de regimuri termice sunt proiectate pentru:
niveluri de asigurare variabile, conform prevederilor din Anexa A;
gradele critice de maturizare corespunztoare cimenturilor Pa 35 si P 40 (Anexa B1.1) ;
durate de maturizare variabile, conform prevederilor din Anexa B, pct. 1.4;
tipurile de regimuri termice din Anexa B, pct. 3 ;
tipurile de betoane din Anexa C1;
parametrii Kb = 0,050 si Kb = 0,200;
parametrii Ms/Rs variabili, conform prevederilor din Anexa C, pct. 2. Anexa C3 permite identifificarea tabelelor din care urmeaz
a fi extrase solutiile tip de regimuri termice n functie de metoda folosit, de tipul betonului pus n oper si de coeficientul Kb.
4. Metoda conservrii cldurii. Alegerea unui regim termic tip CCk (Anexa B, fig. 3.1 si Anexele C4.1 ... C4.8)
4.1. Se estimeaz nivelul de asigurare
ae
pe baza prevederilor din Anexa A.
4.2. Se determin parametrii ce caracterizeaz elementul de constructie (Ms/Rs; Kb) conform prevederilor din anexa C2.
4.3. Se identific din Anexele C4.1 ... C4.8 tabelul corespunztor tipului de beton si coeficientului Kb, astfel:
pentru Kb < 0,050 se folosesc tabelele cu Kb = 0,050;
pentru 0,050 < Kb < 0,200 se folosesc tabelele cu Kb = 0,200;
pentru Kb > 0,200 se utilizeaz tabelele cu Kb = 0,200, corectndu-se ns temperatura b pentru ca s se asigure realizarea
Page 50 of 160
gradului de maturizare pe suprafetele cele mai reci ale elementului de constructie. Se foloseste relatia:
b = b
(4.1)
n care:
b este valoarea ce se va adopta n loc de b n regimul termic corespunztor pentru Kb efectiv;
b temperatura corespunztoare regimului termic stabilit pentru o valoare particular Kb, n anexele C4.1 ... C4.8.
4.4. Din tabelul corespunztor tipului de beton si coeficientului Kb se extrag pentru parametrii determinati la pct. 2.1. ... 2.3, parametrii
ce caracterizeaz regimul termic CCk:
durata de maturizare critic, n zile;
temperatura betonului la terminarea punerii n oper b, n C;
temperatura betonului Ia terminarea perioadei de maturizare critic, b bc, n C;
durata critic de maturizare efectiv tk = tc, n h.
5. Metoda nclzirii betonului dup punerea n oper

5.1. Pentru nclzirea betonului dup. punerea lui n oper este necesar s fie ndeplinite urmtoarele conditii:
a. elementul de constructie s se caracterizeze printr-un coeficient Kb < 0,100;
b. s existe posibilitatea de nclzire a betonului dup punerea lui n oper (s se poat aplica unul din procedeele cunoscute);
c. randamentul rs al instalatiei de nclzire a betonului dup punerea n oper s fie superior sau cel putin egal cu randamentul rp al
instalatiei de nclzire a componentilor.
Alegerea unui regim termic TCk (tabelele G5.1... G5.4) fig. 3.2 Anexa B)
5.2. n conditiile de la punctul 5.1 se poate adopta un regim termic TCk mai eficient dect regimul CCk., din punct de vedere al
consumului de energie, pentru valori ridicate ale parametrului Ms/Rs. Limita de separatie ntre cele dou regimuri este ns variabil n
functie de tipul de beton, de nivelul de asigurare, de durata critic de maturizare.
5.3. Dac sunt ndeplinite conditiile de la punctul 5.1, pe baza parametrilor determinati conform punctelor.2.1; 2.2 si 2.3 (pentru Kb <
0,100) se identific dintre tabelele C5.1 ... C5-4 tabelul corespunztor duratei tk necesare si tipului de beton, din care se extrag n functie
de nivelul de asigurare adoptat parametrii ce caracterizeaz regimul termic TCk rezult:
temperaturile caracteristice: b, la terminarea punerii n oper (egal cu temperatura de tratare izoterm b = t si temperatura
c la terminarea duratei critice de maturizare, n C;
duratele caracteristice: tt, de tratare izoterm si tc, de rcire natural, pn la atingerea gradului critic de maturizare, n h;
puterea specific Pst, necesara n perioada tt, n W/m3;
consumul specific de energie, Qss necesar pe santier n kWh/m3; pentru transformare n Kcal/m3 se multiplic cu 860 Kcal/kWh
Page 51 of 160
Pentru valorile Ms/Rs inferioare celor din tabelele C5.1...C5-4 regimul termic CCk este mai eficient dect un regim corespunztor TCk la
randamente rs = rp.
5.4. Valorile puterii si consumului specific sunt valori tehnice, estimate pentru un coeficient Ks = 1,075, corelat cu valorile Kb < 0,100.
Valorile efective ale puterii instalate si consumului specific se obtine prin raportarea valorilor tehnice la randamentul rs.
Alegerea unui regim RCk (tabelele C5.5; C5.6) (fig. 3.3 din anexa B3)
5.5. n conditiile de la pct. 5.1, pentru durate critice de maturizare reduse, se poate adopta un regim termic RCk mai eficient dect
regimul termic CCk si pentru valori Ms/Rs inferioare celor pentru care s-a recomandat conf. pct. 5.3, regimul termic TCk.
5.5. Dac sunt ndeplinite conditiile de la pct. 5.1, pe baza parametrilor determinati conform pct. 2.1.,. 2.3 (pentru Kb < 0,100) se
identifica dintre tabelele C5.5 ... C5.6, tabelul corespunztor tipului de beton din care se extrag pentru durata tk = 64 h parametrii ce
caracterizeaz regimul termic RCk; rezult:
temperaturile caracteristice: b la terminarea punerii n oper; t, la terminarea perioadei de ridicare, a temperaturii si c la

terminarea perioadei de maturizare critic, n C;
perioadele caracteristice: tr, de ridicare artificial a temperaturii si tc de variatie natural a acesteia dup ncetarea nclzirii, n
h;
puterea specific Psr n perioada tr, n W/m3;
consumul specific tehnic de energie necesar pe santier Qss, n kWh/m3; pentru transformare n Kcal/m3 se multiplic cu 860
Kcal/kWh,
viteza de ridicare a temperaturii, vr, n C/h.
5.7. Puterea si consumul specific sunt determinate n conditiile precizate la pct. 5.4.
Viteza de ridicare a temperaturii este minim pentru realizarea gradului critic de maturizare n durata tk si corespunde puterii instalate
minime. Mrirea vitezei de ridicare determin o crestere important a puterii instalate, n paralel cu o reducere nesemnificativ a duratei
tk si a consumului specific.
Alegerea unui regim RTCk (tabelul C5.7 ..C5-10) (fig. 3.3 din anexa B3)
5.8.n conditiile de la pct. 5.1, pentru durate critice de maturizare reduse, se poate adopta un regim termic RTCk, mai eficient din punct
de vedere al consumului de energie dect regimul termic TCk, recomandat conform pct. 5.3.
5.9. Dac sunt ndeplinite conditiile de la pct. 5.1, pe baza parametrilor determinati conform pct. 2.1 ... 2.3 (pentru Kb < 0,100) se
identific dintre tabelele C5.7 ... C5.10 tabelul corespunztor tipului de beton, din care se extrag, pentru durata tk = 64 h, n functie de
nivelul de asigurare adoptat, parametrii ce caracterizeaz regimul termic RTCk; rezult:
temperaturile caracteristice: b, la terminarea punerii n oper; t de tratare izoterm si c Ia terminarea perioadei critice de
maturizare, n C;
Page 52 of 160
duratele caracteristice: tr, de ridicare a temperaturii; tt de tratare izoterm si tc de variatie natural a temperaturii dup ncetarea
nclzirii; n h;
puterile specifice Psr si Pst necesare n perioadele tr si tt, n W/m3;
consumul specific de energie necesar pe santier Qss. n kWh/m3; pentru transformare n Kcal/m3 se multiplic cu 860 Kcal/kWh.
5.10. Puterea si consumul specific snt determinate n conditiile precizate la pct. 5.4.
n tabele se.prezint dou variante de regimuri termice diferite din punct de vedere al puterii specifice necesare; se remarc reducerea
nesemnificativ a consumului specific de energie pentru varianta Pssmax: desi puterea instalat are o crestere importanta.
6. Alegerea regimului termic la transportul si punerea n oper a betonului (Anexele C6.1 ; C6.2.)
6.1. Pentru ipoteze uzuale de organizare a procesului de transport si punere n oper, rezult din Anexa C6.1 valorile coeficientului
unitar Kt, de scdere a temperaturii n perioada tt de transport de la statie la obiect iar din Anexa C6.2 cele ale coeficientului Kt , n
perioada de transport pe obiect si punere n oper, tt.
6.2. n functie de temperatura b, caracteristic regimului termic adoptat (anexa C, pct. 4 si 5), de coeficientii Kt, Kt ; si de nivelul de
asigurare ae se determin n Anexa C6.3 valorile (l ae) si respectiv (p ae) din care se obtin l si p.
7. Alegerea regimului termic la prepararea betonului (Anexele C7.1 ... C7.5)
7.1. Pentru tipurile de betoane din Anexa C1 preparate cu agregate av\nd umiditti variabile ntre 1% si 3% se pot obtine temperaturile
finale ale apei fa si agregatelor, fag, n functie de nivelul ele asigurare ae si temperatura p necesar la descrcarea betonului din
malaxor, folosind Anexele C7.1 ... C7.5.
n aceleasi tabele se dau si valorile parametrului Qso pentru evaluarea, consumurilor specifice tehnice de energie cu relatia evidentiat
pe ultima linie a tabelului.
7.2. Consumul specific real de energie la preparare se estimeaz prin raportarea consumului tehnic la randamentul rp al instalatiilor de
nclzire a componentilor evaluat conform prevederilor din Anexa. B, pct. 4.3.
8. Definitivarea solutiei pentru maturizarea critic a betonului
8.1. Regimurile termice posibile pentru asigurarea realizrii gradului critic de maturizare Mlc, nainte de nghetare, se compar ntre ele
din punct de vedere al consumului specific de energie, conform prevederilor din anexa B, pct. 4.3; 4.4.
Odat cu definitivarea regimului termic se evidentiaz toti parametrii de care depinde acesta, inclusiv msurile de protectie necesare n
diferitele faze ale procesului tehnologic.
9. Exemple de calcul
9.1. Parametri generali
a. Tipul de beton pus n oper: B 250 L3 Pa 35 31
Compozitia efectiv trebuie s se ncadreze n limitele:
Page 53 of 160
A = 176; C = 325; A/C = 0,54 pn la

A = 194; C = 340; A/C = 0,57
b. Niveluri de asigurare ce pot fi luate n considerare (Anexa A):
pentru metoda conservrii cldurii, fr aditivi antigel:
ae = 0C si -5C (turnarea betonului se opreste la - 5C)

ae = 0C; -5C; si -10C;
- pentru metoda conservrii cldurii cu aditivi antigel:
ae = 0C si - 5C; turnarea betonului se opreste Ia -5C
ae = 0C si -5C;
- pentru metoda nclzirii dup turnare:
ae = 0C; -5C; - 10C (turnarea betonului se opreste la - 10C); ae = 0C; -5C; si -10C;
c. durata de maturizare critic (Anexa B, cpt. 1.4) se iau n considerare valorile:
zk = 6 zile; tkc = 160 h.
zk = 2 zile; tkc = 64 h.
9.2. Evaluarea parametrilor ce caracterizeaz elementul de constructie din punct de vedere al masivittii si nivelului de protectie termic
a. Stabilirea solutiilor de protejare si evaluare a rezistentelor termice Rsj si Rsj, conform indicatiilor din Anexa C2.1.
a1. Pentru suprafetele verticale ale fundatiilor: panouri din placaj izolate termic cu 5 cm psl mineral, (Anexa C2.7, poz. 7, col. 2),
protejate suplimentar cu prelat din pnz impermeabil de 3 mm (Anexa C2.7, poz. 13) cu strat de aer vertical de 2 cm.
Rsj = Rsj = 0.696 + 0,190 = 0,886 m2K/W
a2. Pentru suprafetele orizontale ale fundatiilor se adopt aceeasi solutie de protejare ca si pentru cele verticale; stratul de aer este ns
de 5 cm orizontal, Ia flux termic ascendent (de jos n sus).
Rsz = 0,696 + 0,190 = 0,886 m2K/W
Rsz = ? (Anexa C2.7 poz. 11).
a3. Pentru suprafetele verticale ale diafragmelor se adopt solutia de a se folosi panouri de cofraj metalice de inventar, existente n
stoc, nclzitoare, dar fr a fi alimentate cu energie termic (metoda conservrii cldurii), anexa C2.7, poz. 10, col. 2:
Rsj = Rsj = Rs1j = 1,060 m2K/W.
b. Evaluarea parametrilor (Ms/Rs)j; Kbj, conform indicatiilor din Anexa C2.3 si C2.4 si valorilor din tabelele C2.4 ... C2.6
- Fundatie: 2,00 x 2,50 avnd h = 1,50 m.
Pe directia celor dou axe orizontale, din tabelul C2.4 rezult pentru Rsj = Rsj = 0,886 m2K/W
Page 54 of 160
dx = 2,00 m; (Ms/Rs)x = 0,96 - (0,96 0,88)

Kbx < 0,200
dy = 2,50 m; (Ms/Rs)y = 0,73- (0,73 0,67)
0,200 < Kby < 0,300
Pentru directia vertical, Rsj = 0,886; Rsj = ? rezult din tabelele C2.5 si C2.6.
dz = 1,50 m; (Ms/Rs)y = 0,58- (0,58 0,53)
0,200 < Kbz < 0,300
(Ms / Rs)z
Anexa C2.3, pct. b.
Ms/Rs = 0,953 + 0,725 + 0,576 = 2,254
Kb = 0,200
- Diafragm dx = 0,15 m
Pentru Rsxj = Rsx = 1,060 m2 K/W, anexa C2.4
(Ms/Rs)x = 13,10 - (13,10 11,93)
Kbx < 0,050
Anexa C2.5 pct. e
Ms/Rs =(Ms/Rs)y = 12,4
Kb = 0,050
9.3. Alegerea regimului termic tip la maturizarea betonului
Din Anexa C3 rezult c regimurile termice tip se vor extrage pentru beton B 250 - L 3, Pa 35 31 din:
- pentru fundatie, regim CCk; Kb 0,200 din Anexa C4.3
-
pentru diafragm, regim CCk; Kb 0,050 din Anexa C4.6
- pentru diafragm, regim TCk; tk = 160 h din Anexa C5.1

- pentru diafragm, regim TCk; tk = 64 h din Anexa C5.3
- pentru diafragm, regim RCk; RTCk; tk = 64 h din Anexa C5.5 si C5.8
9.4. Metoda conservrii cldurii, regimul CCk
a. Fundatie; Anexa C4.3. Se adopt regimul termic corespunztor valorii Ms/Rs = 3 >2,25 si Kb = 0,200, pentru tk = 160 h (6 zile=.
Ms/Rs
Kb
ae
tk = t c
Zx
Page 55 of 160
0,200
2,5
9,1
133
-5
3,5
7,7
140
-10
4,5
5,9
151
b. Element de constructie diafragm, regim CCk, B 250 L 3 Pa 35 31, Kb = 0,05 Anexa C4.6
Se alege regimul termic pentru Ms/Rs = 12,4 prin interpolare ntre Ms/Rs = 12 si 14.
Solutia de
Regim termic
tk
protejare a
ae
plan. h
160
tk
4,5
2,5
156
-5
15,0
2,5
86
-10
64
elementului
Neeconomic
16,5
10,5
Conf. pct.
9.2. a3
63
-5
Neeconomic
-10
Neeconomic
Solutiile Neeconomice necesit temperaturi b > 16...17C respectiv p > 25 ... 30C.
Se poate retine c solutie cert numai varianta corespunztoare duratei tk = 160 h pentru nivelul de asigurare 0C.
Solutia tk = 160 h si ae = -5C poate fi retinut pentru a fi comparat cu solutiile specifice nclzirii dup turnare.
Solutia tk = 64 h si ae = 0C trebuie eliminat c neeconomic, c si cele corespunztoare nivelelor de asigurare ae = -5C si ae = 10C.
9.5. Metoda nclzirii dup turnare pentru elementul de constructie diafragm:
a. Regim TCk. Se folosesc Anexa C5.1 pentru tk = 160 h si Anexa C5.3 pentru tk = 64 h; pentru Ms/Rs = 12,4 se interpoleaz ntre Ms/Rs
=12 si Ms/Rs = 14.
Regim termic
plan.
ae
Solutia de
Pst
Qss
protejare a
Page 56 of 160
W/m3
KWh/
tt
tc
3.0
34.4
126.6
19
0.7
-5
1.0
111.3
38.5
88
9.9
-10
1.0
125.0
20.4
158
19.7
13
13
11.2
38.2
25.8
61
2.3
-5
13
13
11.0
51.4
12.6
127
6.5
-10
14
14
8.7
41.6
22.4
207
8.6
160
64
elementului
m3
Conf. pct.
9.2. a3
b. Regim termic RTCk pentru tk = 64 h.

Se foloseste Anexa C5.5. Se interpoleaz pentru Ms/Rs = 12,4, ntre Ms/Rs = 12,4 si 14 se ia n considerare puterea specific instalat,
minim.
Solutia de
protejare
ae
tr
tt
tc
Psr
Pst
Qss
a
elementului
14
11.5
7.4
22.4
34.2
1149
67
10.0
-5
14
11.8
8.7
41.9
13.4
1254
134
16.9
Conf. pct.
9.2. a3
15
9.7
9.3
33.3
21.4
1294
208
19.0
10
9.6. Regimul termic la transportul, punerea n oper si prepararea betonului ; consumuri specifice totale (Qs).
Din Anexa C6.1 rezult pentru transportul betonului la distanta D = 5 km cu autoagitatorul prevzut cu capac (solutia, 1. b), coeficientul
Kt = 0,200.
Din anexa C6.2 se obtine pentru punerea n oper a betonului n fundatii, folosind bene izolate termic (solutia 1.d), coeficientul Kt =
0,070.
Tot din Anexa C6.2 se obtine pentru punerea n oper a betonului n diafragme, folosind bene izolate termic (solutia 2.d), coeficientul Kt
Page 57 of 160
= 0,098 ~ 0,100.
Valorile temperaturilor l si p, n functie de temperaturile b stabilite la punctele 9.4 a si b, respectiv 9.5 a si b, se determina din Anexa
C6.3, iar consumurile specifice de energie la preparare pentru rp = 1, diu Anexa C7.3. Se folosesc indicatiile din Anexa C, pct. 6.1; 6.2 si
7.1 si se tine seama c n conformitate cu prevederile de la pct. 8.3d din Normativ, temperatura minim la preparare este p = +5C.
Toate valorile p, se rotunjesc n plus pan la grade ntregi.
n tabelul urmtor se d ca exemplu cum se organizeaz calculul si cum se prezint parametrii ce caracterizeaz regimul termic pentru
elementul de constructie fundatie, analizat la pct. 9.4 a, pentru durata tk = 160 h (6 zile).
Regim termic
Nivel de
asigurare
Preparare, transport, punere
Qs
n opera
rp=1
Maturizare
KWh/
ae
ae
Tip
2.5
9.1
tc
133
2.7
Qso
Qsp
KWh/
KWh/
m3
m3
5.6
m3
5.6
1.75
-5
0
-5
CCk
3.5
7.7
140
3.7
3.5
7.7
140
4.2
4.5
5.9
151
5.6
5.6
9.8
9.8
4.35
4.8
9.8
9.8
10
Ipoteze (parametri caracteristici)

B 250 + L 3 + Pa 35 31 Kt = 0,200
Mk = 1310 hC Kt = 0,070
Ms/Rs = 2,25 fag = fc = ae
Kb = 0,200 uag = 2%
9.7. Bilantul energetic
n cazul diafragmei pentru care s-au analizat concomitent mai multe variante de regimuri termice, tabelul centralizator al rezultatelor
reprezint si bilantul energetic al solutiilor posibile pe baza cruia se alege varianta optim.
n tabelul urmtor se d si un exemplu de asemenea bilant energetic.
Page 58 of 160
Din rezultatele obtinute rezult pentru elementul analizat - diafragm - urmtoarele concluzii:
- Regimul CCk este solutia cea mai economic pentru tk = 160 h si niveluri de asigurare ae = 0C; ae = 0C.
- Pentru niveluri de asigurare de - 5C solutia cea mai economic este un regim TCk cu tk = 160 h, dac randamentele instalatiilor de la
preparare si de pe santier sunt egale rs = rp.
- Pentru durate scurte tk = 64 h regimurile cele mai economice sunt cele de tip RTCk, pentru toate nivelurile de asigurare. Se remarc
faptul ca pentru ae = - 10C regimul RTCk cu tk = 64 h conduc la regimuri termice cu consumuri specifice mai reduse dect TCk cu tk =
160 h; aceste consumuri pot fi reduse si mai mult prin cresterea puterii instalate (dup cum rezult din Anexa C5.8).
n toate variantele consumurile specifice sunt mai reduse dac se iau msuri pentru reducerea coeficientilor Kt; Kt de scdere a
temperaturii betonului n timpul transportului si punerii n oper.
c. Regimurile termice adoptate se evidentieaz n fisa tehnologic ntr-un tabel n care se nscriu si msurile specifice necesare pentru
realizarea lor ; exemple n Anexele C8.1 si C3.2.
9.8. Marea important pe care o prezint protejarea elementului de constructie n perioada de maturizare critic a betonului n perioada
de transport si punere n oper rezult din exemplul urmtor n care se analizeaz elementul de fundatie ntr-o variant de protejare
insuficient.
a. Fundatia, se cofreaz si se protejeaz si la partea superioar cu panouri neizolate termic (Anexa C2.7, solutia 6) si se acoper cu o
prelat care nchide un strat de aer vertical de 2 cm, respectiv orizontal de 5 cm (Anexa C2.7, solutia 13).
- pentru fetele verticale;
Rsj = Rsj = 0,126 + 0,190 = 0,316 m2 K/W
- pentru fetele orizontale
Riz = 0,126 + 0,190 = 0,316
Rsz = ?
Din tabelul C2.4 rezult pentru Rsj = Rsj = 0,316
Procednd ca la pct. 9.2.b, se obtine:
dx = 2,00 m; (Ms/Rs)x = 1,85 - (1,85 1,56)
dz = 2,50 m; (Ms/Rs)x = 1,33 - (1,33 1,14)
dz = 1,50 m; (Ms/Rs)x = 1,01 - (1,01 0,88)
(Ms/Rs)z = 0
Ms/Rs = 1,794 + 1,300 + 0,989 = 4,1 W/C m3
Kb = Kbx = 0,300 < Kby; Kbz
Page 59 of 160
Din tabelul Anexa C4.3 pentru Kb = 0,200 si tinnd seama de prevederile din Anexa C, pct. 4.3, rezult pentru tk = 160 h.
ae = 0C b = 2,5
= 3C
ae = -5C b = 4,5
= 6C
ae = -10C b = 6
= 9C
b. Pentru regimul termic la transport se adopt din Anexa C6.1 solutia 2 a avnd Kt = 0,280 iar din Anexa C6.2 solutia 1a cu Kt = 0,382;
din Anexa C6.3 se obtin temperaturile e si p, iar cu datele din Anexa C7.3 se calculeaz Qsp (Anexa C, pct. 7.1).
c. Rezult regimurile termice din tabelul urmtor, n care s-a evidentiat si diferenta Qs fat de solutiile analizate la pct. 9.4.a si 9.6.
Qs
Regim
termic
tk
ae
ae
4.4
CCk
160
-5
Qs0
Qs=Qsp
KWh/m3
6.4
+1.2
+14
1.75
-5
8.8
11
10.2
+4.6
+82
-5
11.2
17
17.4
+8.4
+89
22.1
-12.3
+126
4.35
15.6
23
10
Page 60 of 160
d. Influenta temperaturii betonului la terminarea punerii n oper, b iese n evident dac se aplic conditiile de transport si punere n
oper de la pct. b. de mai sus variantei de regim termic analizat la pct. p.4.a.; rezult regimurile termice la transport si preparare din
tabelul urmtor n care s-au evidentiat de asemenea diferentele Qs fat de solutiile analizate la pct. 9.4.a.. si 9.6.
Se subliniaz faptul c diferente (p b) este cu att mai mare cu ct creste temperatura b, ceilalti parametri Kt; Kt; ae rmnnd
constanti (fig. 6.1.).
Tot din fig. 6.1. rezult c diferentele (p1 p2) sunt ntotdeauna mai mari dect (b1 b2).
Qs
Regim
termic
tk
ae
ae
2.5
3.7
Qs0
CCk
Qs=Qsp
KWh/m3
5.6
1.75
-5
3.5
5.2
7.2
+1.6
+28
-5
3.5
6.6
11
12.8
+3.8
+42
15.1
+5.3
+54
160
-5
4.35
-10
4.5
9.0
14
Ipoteze:
- Transportul betonului cu autoagittorul de 5 m3 prevzut cu capac (Anexa C.6.1. solutia 2.a), la D = 5 km; tt = 20, Kt = 0,280.
- Asteptarea n bene de 1 m3 neprotejate si punerea n oper n fundatii (Anexa C.6.2. solutia 1.a), tt = 40, Kt = 0,382.
Pentru aceste motive consumurile specifice minime de energie se obtin ntotdeauna n cazul temperaturilor b minime, indiferent de
metoda adoptat pentru maturizare (conservarea cldurii sau nclzirea dup turnare), dac randamentele sunt egale (rs = rp).
ANEXA C.1
TIPURILE DE BETOANE PENTRU CARE S-AU TIPIZAT SOLUTII DE REGIMURI TERMICE SI CARACTERISTICILE LOR
Nr.
Limite
Tipul betonului
crt.
Mk
Compozitia kg/m3
Psex
A/C
(*)
162
240
170
240
178
176
Ag
hC
0.68
1576
3.445
0.73
1686
3.405
244
0.73
1686
3.462
289
0.61
1422
4.254
B 150-L2-Pa 351
1971
31
Page 61 of 160
B 200-L3-Pa 53-
185
289
194
1886
0.64
1488
4.216
303
0.64
1488
4.421
176
325
0.54
1220
4.900
185
325
0.57
1310
4.886
194
340
0.57
1310
5.112
176
298
0.59
1243
5.320
185
298
0.62
1316
5.247
194
313
0.62
1316
5.511
185
342
0.54
1108
6.244
195
342
0.57
1189
6.181
205
360
0.57
1189
6.507
2
31
B 250-L3-Pa 353
1854
31
B 250-L3-P 404
1818
31
B 300-L3-P 405
1812
31
a. limita superioar din punct de vedere al raportului A/C (Mk)

b. compozitia de baz
c. limita superioara din punct de vedere al dozajului C
ANEXA C.2.1
EVALUAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE PROTECTIEI BETONULUI
Page 62 of 160
Nota: (*) Valorile Rs1j, Rs1j ; Rs1j respectiv Rs3j, Rs3j ; Rs3j extrase din tabelul C.2.7.a. col. 2 sau 5 pot fi majorate prin
adaugarea valorilor din Tabelul C.2.7.b. corespunzatoare solutiilor de sporire a rezistentei termice.
ANEXA C.2.2
EVALUAREA PARAMETRILOR (MS / RS)j SI Kbj PE DIRECTIA dj
Page 63 of 160
ANEXA C.2.3
EVALUAREA PARAMETRILOR (MS / RS)j SI Kb PENTRU UN ELEMENT DE CONSTRUCTIE
Page 64 of 160
ANEXA C.2.4.
Page 65 of 160
ANEXA C.2.5
Page 66 of 160
ANEXA C.2.6.
Page 67 of 160
ANEXA C.2.7.
REZISTENTELE TERMICE ALE UNOR SOLUTII RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAFETELOR ELEMENTELOR DE
CONSTRUCTIE DIN BETON
C.2.7.a.
Solutia de protejare
Rcire
nclzire dup -
natural
turnare
Nr.
Page 68 of 160
crt.
Mediu
RS1J
RS0J
RS3J
abur
0,010
0,053
aer
0,049
0,092
abur
0,077
aer
0,116
abur
0,083
mm cuplat cu folie de 1 mm gros.
aer
0,122
Plapum din poliuretan de 3 cm
abur
0,655
aer
0,694
abur
0,717
aer
0,756
abur
0, 121
mm tipizate neizolate termic
aer
0,126
0,160
Idem, izolate termic cu 5 cm psl
abur
0,700
aer
0,739
0,004
0,047
aer
0,043
0,036
abur
0,004
0,904
aer
0,043
0,943
Folie de polietilen do 1 mm
1
0,049
grosime.
Prelat din pnz impermeabil de 3

2
0,073
mm.
PreIat din pnz impermeabila de 3,

3
0,079
grosime intre dou folii de polietilen
0,651
de 1 mm.
Idem cu 4 cm de poliuretan
0,713
Panouri de cofraj din placaj F de 10

6
0,117
0,696
mineral, (p = 250 Kg/m3; = 0,08)
nclzit
Cofraje metalice neprotejate termic
0,043
Idem, izolate termic cu 6 cm de

9
psl mineral avnd 9,5% punti
0,722
termice
Cofraje metalice nclzitoare (perete
dublu) protejate la exterior cu 6 cm
10
vat mineral de sticl (100 Kg/m3)

sau 8 cm de psl mineral (250
Kg/m3)
1,060
si 14,3% punti termice.
Page 69 of 160
11
Terenul de fundatie (dezghetat)
ANEXA C.2.7.
SPORIREA REZISTENTELOR TERMICE RS1J, RS3J PRIN PROTEJAREA SUPLIMENTAR CU FOLIE DE POLIETILEN SAU
PRELAT CE NCHID UN STRAT DE AER STATIONAR
C.2.7.b.
Strat de aer
Solutia
Nr.
vertical, de grosime
orizontal de grosime
de
Flux
crt.
protejare
1 cm
2 cm
10
15
cm
cm
termic
5 cm
Solutia
12
13
1 tabel
1 cm
2 cm
5 cm
0.146
0.156
0.166
ascend
0.146
0.166
0.186
0.176
0.166
C.2.7a
descend
Solutia
ascend
0,170
0,180
0,190
descend
0,180
0,200
0,210
ascend
0,176
0,186
0,196
descend
0,186
0,206
0,216
2 tabel
0.170
0.190
0.210
0.200
0.190
C.2.7a
Solutia
3
14
0,176
0,196
0,216
0,206
0,196
tabel
C2.7a
ANEXA C.3.
TIPURI DE REGIMURI TERMICE PROIECTATE N FUNCTIE DE PARAMETRII CARACTERISTICI
ae = 0C; -5C; -10C
Ms / Rs = variabil
Anexele ce contin regimurile termice
tipizate pentru metoda
Page 70 of 160
Nr.
Tipul betonului
crt.
Kb
Conser-
nclzirea dup
tk
varea
turnare
(h)
caldurii
CCk
TCk
RCk
RTCk
0,200
var*
C4.1
0.200
var*
C4.2
var*
C4.5
160
C4.5
C5.1
64
C4.5
C5.3
C5.5
C5.7
var*
C4.3
var*
C4.6
160
C4.6
C5.1
64
C4.6
C5.3
C5.5
C5.8
var*
C4.4
var*
C4.7
160
C4.7
C5.2
64
C4.7
C5.4
C6.6
C5.9
var*
C4.8
160
C4.8
C5.2
64
C4.8
C5.4
C5.6
C5.10
B 150-L2-Pa 351
31
B 200-L3-Pa 352
31
0.050
0.200
B 250-L3-Pa 353
31
0.050
0.200
B 250-L3-P 40-31
0.050
B 300-L3-P 40-31
0.050
(*) Valorile ntre 64 h ... 160 h (si peste) sau 2 zile ... 6 zile (si peste)
Page 71 of 160
Regim termic CC
Element de constructie K = 0,200

b
Beton B 200 L Pa 35-31; M = 1488 h0C

3
ANEXA C.4.2.
ae
Ms
>6z=160h
6z=160h
5z=136h
4z=112h
3z=88h
2z=64h
Rs
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Page 72 of 160
1,5
9,6
176
2,5
10,7
141
3,5
11,7
121
4,5
12,7
109
7,5
15,7
87
13,5
21,7
64
1,5
8,6
186
2,5
9,6
148
3,5
10,5
127
5,5
12,5
104
8,5
15,3
85
14,5
21,2
64
1,5
7,3
196
2,5
8,5
155
3,5
9,5
131
5,5
11,3
107
8,5
14,0
87
15,5
20,6
63
1,5
6,7
209
3,5
8,4
137
4,5
9,3
121
5,5
10,2
110
9,5
13,6
86
15,5
19,1
64
1,5
6,8
224
3,5
7,5
144
4,5
8,3
126
6,5
9,9
106
9,5
12,3
88
15,5
18,4
64
1,5
4,9
243
3,5
6,5
152
4,5
7,3
132
6,5
8,8
108
10,5
11,9
87
16,5
1,5
4,1
266
4,5
6,4
138
5,5
7,1
124
7,5
8,5
106
11,5
11,4
85
1,5
3,3
293
4,5
5,6
146
5,5
6,2
129
7,5
7,5
109
12
10,9
85
1,5
2,6
326
4,5
4,7
154
5,5
5,3
133
7,3
109
12
9,8
88
10
1,5
2,1
386
4,7
154
5,3
133
6,9
106
13
9,4
87
11
1,5
1,2
386
4,4
143
4,9
128
6,1
111
14
9,0
85
12
1,3
386
3,6
154
4,2
136
10
5,8
110
15
8,6
86
14
1,0
294
3,1
145
3,6
133
12
5,1
108
16
7,1
88
16
1,2
219
10
2,5
147
11
2,9
132
14
4,4
109
1,5
8,8
209
2,5
10,2
158
3,5
11,3
132
5,5
13,5
107
8,5
16,6
87
14,5
22,7
64
1,5
4,9
311
3,5
9,1
147
4,5
10,2
127
6,5
12,4
105
9,5
15,5
87
15,5
21,6
64
2,5
3,7
258
4,5
8,0
140
5,5
9,2
123
6,5
10,3
112
10,5
14,4
86
16,5
20,4
64
3,5
3,3
207
5,5
6,5
136
5,5
7,0
136
7,5
9,3
111
11,5
13,3
86
3,0
176
5,7
143
6,9
117
8,5
8,2
108
12,5
12,2
85
2,6
171
4,6
139
5,9
122
7,1
112
13
11,1
87
3,2
144
4,8
125
11
7,0
105
14
9,9
87
-5
Page 73 of 160
Regim termic CC

b
Beton B 250 L Pa 35-31; M = 1310 h??C

3
ANEXA C.4.3.
ae
0C
Ms
>6z=160h
6z=160h
5z=136h
4z=112h
3z=88h
2z=64h
Rs
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1,5
9,8
153
2,5
10,9
123
3,5
11,9
106
5,5
14,0
87
10,5
19,1
64
1,5
8,9
160
2,5
9,9
128
3,5
10,9
110
6,5
13,8
84
11,5
18,6
64
1,5
8,1
168
2,5
9,1
133
2,5
9,1
133
4,5
10,9
101
6,5
12,8
86
12,5
18,3
62
1,5
7,3
176
2,5
8,2
139
3,5
9,0
118
4,5
9,9
104
6,5
11,7
88
12,5
17,1
64
1,5
6,5
185
2,5
7,3
145
3,5
8,2
122
4,5
9,1
108
7,5
11,5
85
13,5
16,8
63
1,5
5,7
198
2,5
6,5
153
3,5
7,3
127
4,5
8,1
112
7,5
10,5
88
13,5
15,5
64
1,5
4,9
214
3,5
6,3
134
3,5
6,5
134
5,5
8,0
105
8,5
10,3
85
14,5
15,1
64
1,5
4,2
231
3,5
5,8
141
4,5
6,4
121
5,5
7,3
109
8,5
9,3
88
15
14,8
64
1,5
3,5
251
3,5
5,0
151
4,5
5,8
127
5,5
6,4
112
8,5
8,4
88
16
14,4
62
10
1,5
2,8
278
3,5
4,2
160
4,5
5,1
135
6,5
6,2
106
8,3
88
18
13,2
64
11
1,5
2,2
306
4,5
4,1
136
4,4
4,2
136
6,1
106
10
7,9
87
12
1,5
1,7
340
4,0
136
4,1
136
5,5
111
11
7,7
86
14
1,2
340
3,5
138
4,0
122
4,6
112
12
6,7
87
16
1,0
257
2,6
145
3,2
128
10
4,2
107
14
6,2
85
1,5
9,3
177
2,5
10,6
136
2,5
10,6
136
4,5
12,7
102
6,5
14,7
87
12,5
20,7
63
1,5
6,4
233
2,5
8,4
154
3,5
9,8
125
4,5
10,9
109
7,5
14,1
87
12,5
19,2
64
2,5
5,7
191
3,5
7,7
140
4,5
9,0
118
5,5
10,1
105
7,5
12,2
88
13,5
18,3
64
3,5
5,1
169
4,5
6,0
130
4,5
6,9
130
5,5
8,2
112
8,5
11,4
88
14,5
17,5
63
4,5
4,6
147
4,4
6,6
124
6,5
7,4
110
9,5
10,6
87
15,5
16,6
63
3,2
157
5,7
126
6,5
112
10
9,7
88
16
15,7
64
2,1
157
4,4
126
5,8
109
11
8,0
87
-5
Regim termic CC

b
Beton B 250 L Pa 40-31; M = 1324 h??C

3
ANEXA C.4.4.
Page 74 of 160
ae
0C
Ms
5z=136h
4z=112h
3z=88h
2z=64h
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1,5
10,5
149
2,5
11,6
121
3,5
87
10,5
20,1
64
83
11,5
19,5
63
86
11,5
18,2
64
88
12,5
17,8
64
85
13,5
17,5
63
87
13,5
16,2
64
85
14,5
15,8
63
87
14
13,4
64
85
15
14,2
64
85
16
13,8
64
88
85
87
88
20,8
64
20,0
64
19,1
36
18,3
63
17,4
63
17,0
62
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
14
16
1
2
3
-5
6z=160h
Rs
>6z=160h
4
5
6
7
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
2
8,7
7,8
6,9
6,3
5,6
4,8
4,1
3,4
2,8
2,2
1,1
162
170
179
190
202
217
235
257
282
312
340
1,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
3,5
3,5
3,5
4,5
5
5
9,7
155
9,6
130
8,7
136
7,8
141
7,0
148
6,3
156
6,2
136
5,6
144
4,9
154
4,5
136
4,3
136
3,4
153
2,5
2,5
2,5
3,5
3,5
3,5
3,5
4,5
4,5
4,5
5
10,7
9,6
8,7
8,6
7,8
7,1
6,3
6,2
5,6
4,9
4,8
4,0
1,0
297
2,6
157
3,1
1,5
10,2
171
2,5
11,4
132
2,5
11,4
1,5
7,4
215
2,5
9,3
148
3,5
10,5
1,5
1,7
378
3,5
8,5
135
3,5
8,5
2,5
2,7
246
3,5
6,1
157
4,5
7,8
3,5
3,2
184
4,5
5,5
143
5,5
7,0
4,3
127
5,5
6,3
3,6
140
5,3
125
130
136
120
125
131
136
124
129
136
136
129
136
132
122
135
126
121
127
119
3,5
3,5
4,5
4,5
4,5
5,5
5,5
5,5
6,5
7
7
8
9
12,6
11,7
10,6
10,4
9,5
8,7
8,6
7,8
7,6
6,9
6,3
5,7
5,1
4,2
105
108
112
104
107
110
104
107
112
107
107
112
109
112
5,5
6,5
6,5
6,4
7,5
7,5
8,5
8,5
9,5
10
10
11
12
13
14,6
14,5
13,4
12,3
12,2
11,1
10,9
10,0
9,7
8,0
7,8
7,1
6,1
3,5
12,5
112
6,5
15,6
87
4,5
11,7
107
7,5
15,1
84
5,5
11,0
103
7,5
13,1
88
5,5
9,0
110
8,5
12,2
87
6,5
8,2
108
9,5
11,3
86
7,5
7,5
102
10,5
10,5
84
6,6
106
11
9,6
86
11,5
12,5
13,5
14,5
15,5
16,5
-
Regim termic CC

b
Beton B 250 L Pa 40-31; M = 1324 h??C

3
ANEXA C.4.4.
ae
Ms
>6z=160h
6z=160h
5z=136h
4z=112h
3z=88h
2z=64h
Page 75 of 160
Rs
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1,5
10,5
149
2,5
11,6
121
3,5
87
10,5
20,1
64
83
11,5
19,5
63
86
11,5
18,2
64
88
12,5
17,8
64
85
13,5
17,5
63
87
13,5
16,2
64
85
14,5
15,8
63
87
14
13,4
64
85
15
14,2
64
85
16
13,8
64
88
85
87
88
20,8
64
20,0
64
19,1
36
18,3
63
17,4
63
17,0
62
1
2
3
4
5
6
7
0
8
9
10
11
12
1,5
2
3
4
-5
3,5
282
2,2
3,5
257
2,8
1,5
3,5
235
3,4
1,5
2,5
217
4,1
1,5
2,5
202
4,8
1,5
2,5
190
5,6
1,5
2,5
179
6,3
1,5
2,5
170
6,9
1,5
1,5
162
7,8
1,5
16
8,7
1,5
14
4,5
312
1,1
340
9,7
155
9,6
130
8,7
136
7,8
141
7,0
148
6,3
156
6,2
136
5,6
144
4,9
154
4,5
136
4,3
136
3,4
153
2,5
2,5
2,5
3,5
3,5
3,5
3,5
4,5
4,5
4,5
5
10,7
9,6
8,7
8,6
7,8
7,1
6,3
6,2
5,6
4,9
4,8
4,0
1,0
297
2,6
157
3,1
1,5
10,2
171
2,5
11,4
132
2,5
11,4
1,5
7,4
215
2,5
9,3
148
3,5
10,5
1,5
1,7
378
3,5
8,5
135
3,5
8,5
2,5
2,7
246
3,5
6,1
157
4,5
7,8
3,5
3,2
184
4,5
5,5
143
5,5
7,0
4,3
127
5,5
6,3
3,6
140
5,3
6
7
125
130
136
120
125
131
136
124
129
136
136
129
136
132
122
135
126
121
127
119
3,5
3,5
4,5
4,5
4,5
5,5
5,5
5,5
6,5
7
7
8
9
12,6
11,7
10,6
10,4
9,5
8,7
8,6
7,8
7,6
6,9
6,3
5,7
5,1
4,2
105
108
112
104
107
110
104
107
112
107
107
112
109
112
5,5
6,5
6,5
6,4
7,5
7,5
8,5
8,5
9,5
14,6
14,5
13,4
12,3
12,2
11,1
10,9
10,0
9,7
10
8,0
10
7,8
11
7,1
12
6,1
13
3,5
12,5
112
6,5
15,6
87
4,5
11,7
107
7,5
15,1
84
5,5
11,0
103
7,5
13,1
88
5,5
9,0
110
8,5
12,2
87
6,5
8,2
108
9,5
11,3
86
7,5
7,5
102
10,5
10,5
84
6,6
106
11
9,6
86
11,5
12,5
13,5
14,5
15,5
16,5
-
Regim termic CC

b
Beton B 200 L Pa 35-31; M = 1488 h??C

3
ANEXA C.4.5.
ae
0
Ms
Rs
>6z=160h
6z=160h
t
5z=136h
t
4z=112h
t
3z=88h
t
2z=64h
t
Page 76 of 160
2
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
14
16
25
1
2
3
-5
4
5
6
10
11
12
1,5
10
171
2,5
11
138
3,5
12
116
4,5
1,5
181
2,5
10
143
3,5
11
121
4,5
1,5
184
2,5
149
3,5
10
126
4,5
1,5
184
2,5
157
3,5
131
5,5
1,5
214
3,5
138
4,5
120
6,5
1,5
229
3,5
146
4,5
126
6,5
1,5
261
3,5
159
4,5
135
6,5
1,5
288
4,5
143
5,5
126
7,5
1,5
319
4,5
152
5,5
129
7,5
1,5
378
152
129
1,5
378
160
125
378
151
133
282
153
135
10
197
148
10
132
12
1,5
198
2,5
10
147
3,5
11
13
13
12
10
10
14
103
108
111
105
10
9
8
8
8
6
6
5
4
3
99
104
110
105
105
109
106
112
112
110
15
6,5
7,5
7,5
8,5
8,5
9,5
10,5
11
11
12
12
13
14
16
-
16
17
18
19
20
15
87
12,5
20
62
14
84
12,5
19
94
13
87
13,5
19
63
13
84
14,5
18
61
12
87
14,5
17
63
11
85
15,5
16
63
11
84
16
15
64
10
84
17
15
62
87
18
14
61
83
18
13
64
88
19
12
63
88
20
12
62
88
86
15
84
21
60
19
63
18
62
17
62
16
63
14
64
122
4,5
12
107
17
136
1,5
295
3,5
136
3,5
5,5
11
104
8,5
14
82
5,5
111
9,5
13
82
6,5
109
9,5
11
86
7,5
103
10,5
11
83
108
11
86
127
2,5
238
3,5
158
4,5
8
122
3,5
188
4,5
146
5,5
7
127
149
5
121
146
13,5
13,5
14,5
15,5
15,5
16
Regim termic CC

b
Beton B 250 L Pa 53-31; M = 1310 h??C

3
ANEXA C.4.6.
ae
0
Ms
Rs
>7z=160h
7z=160h
6z=136h
5z=112h
4z=88h
3z=64h
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Page 77 of 160
1
2
3
4
5
6
7
0
8
9
10
11
12
14
16
25
1
2
3
-5
4
5
6
1,5
10
149
2,5
11
118
3,5
12
101
5,5
14
82
9,5
18
63
1,5
155
2,5
10
123
3,5
11
104
5,5
13
85
10,5
17
62
1,4
163
2,5
128
2,5
128
3,5
10
112
5,5
12
87
10,5
16
63
1,5
172
2,5
134
2,5
134
3,5
112
6,5
12
83
11,5
16
61
1,5
180
2,5
141
3,5
118
4,5
103
6,5
11
86
11,5
15
63
1,5
172
2,5
148
3,5
122
4,5
106
6,5
10
88
12,5
15
62
1,5
209
2,5
160
3,5
131
5,5
102
6,5
10
86
13,5
15
62
1,5
226
3,5
140
4,5
118
5,5
106
7,5
88
13,5
14
62
1,5
246
3,5
150
4,5
124
5,5
109
8,5
85
14
13
63
1,5
272
3,5
160
4,5
131
6,5
102
85
15
12
62
1,5
300
3,5
160
4,5
134
102
88
15
11
64
1,5
333
160
134
107
10
86
16
11
63
333
151
129
104
11
84
17
10
62
242
156
134
107
12
86
18
93
17
101
1,5
167
2,5
10
126
2,5
10
126
3,5
11
106
5,5
13
85
10,5
18
61
1,5
221
2,5
144
3,5
10
115
4,5
11
99
6,5
13
82
10,8
17
63
339
3,5
131
3,5
131
4,5
107
6,5
11
86
11,5
16
63
221
4,5
118
4,5
118
5,5
102
7,5
11
84
12,5
16
62
168
5,5
114
5,5
114
6,5
98
8,5
10
82
13,5
15
61
139
113
100
84
14
13
62
Regim termic CC

b
Beton B 250 L P 40-31;

3
ANEXA C.4.7.
ae
0
Ms
Rs
7z=160h
6z=136h
5z=112h
4z=88h
3z=64h
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1,5
10
135
2,5
11
112
4,5
13
88
9,5
18
63
>7z=160h
Page 78 of 160
1,5
10
150
2,5
11
119
3,5
12
103
5,5
13
83
10,5
18
61
1,5
158
2,5
11
125
3,5
11
106
5,5
12
86
10,5
17
63
1,5
160
2,5
131
3,5
10
111
6,5
12
83
11,5
17
61
1,5
174
2,5
136
2,5
136
3,5
95
6,5
11
85
11,5
16
63
1,5
185
2,5
143
3,5
119
4,5
105
6,5
10
88
12,5
16
61
1,5
197
2,5
151
3,5
125
4,5
108
7,5
10
84
12,5
14
63
1,5
212
2,5
160
3,5
121
4,5
112
7,5
10
86
13,5
14
62
1,5
231
3,5
138
4,5
117
5,5
105
8,5
84
14
13
62
10
1,5
248
3,5
146
4,5
122
5,5
108
83
15
13
60
11
1,5
274
3,5
160
4,5
129
110
10
80
15
11
62
12
1,5
305
3,5
160
129
110
10
81
16
11
60
14
336
144
122
111
11
83
17
10
62
16
289
147
127
104
12
84
18
63
25
14
142
16
113
17
101
19
88
1,5
10
161
2,5
11
123
2,5
11
123
3,5
12
104
5,5
14
84
10,5
19
61
1,5
219
2,5
138
3,5
10
113
4,5
11
98
6,5
13
81
11,5
19
60
1,5
342
3,5
124
3,5
124
4,5
10
105
6,5
12
85
11,5
16
62
2,5
223
3,5
144
4,5
114
5,5
100
7,5
11
83
12,5
16
61
3,5
166
4,5
130
4,5
130
5,5
108
7,5
10
88
12,5
15
64
133
6,5
101
8,5
85
13,5
14
62
1
2
3
-5
4
5
6
Regim termic CC

b
Beton B 300 L P 40-31;

3
ANEXA C.4.8.
ae
0
Ms
Rs
7z=160h
6z=136h
5z=112h
4z=88h
3z=64h
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1,5
11
125
2,5
12
101
3,5
13
87
8,5
17
62
1,5
11
129
2,5
11
103
4,5
13
80
8,5
16
63
>7z=160h
Page 79 of 160
1,5
10
134
2,5
11
107
4,5
13
82
8,5
16
61
1,5
139
2,5
10
111
2,5
10
111
4,5
12
84
8,5
15
63
1,5
146
2,5
115
3,5
10
98
4,5
11
86
9,5
15
61
1,5
153
2,5
120
3,5
102
4,5
10
88
9,5
14
62
1,5
160
2,5
125
3,5
105
5,5
10
83
9,5
13
64
1,5
170
2,5
131
2,5
131
3,5
109
5,5
86
10,5
13
62
1,5
179
2,5
137
3,5
113
4,5
98
5,5
88
10,5
12
64
10
1,5
192
2,5
145
3,5
118
4,5
101
6,5
84
11,5
12
62
11
1,5
207
2,5
155
3,5
124
4,5
106
6,5
86
12
11
62
12
1,5
223
2,5
160
3,5
132
4,5
110
7,5
81
13
11
60
14
1,5
264
3,5
145
4,5
117
100
84
14
10
60
16
1,5
300
148
125
107
83
15
60
25
10
145
11
127
13
101
15
83
1,5
10
136
2,5
12
106
4,5
14
80
7,5
17
63
1,5
163
2,5
10
117
2,5
10
117
3,5
11
96
4,5
12
74
8,5
16
62
1,5
227
2,5
131
2,5
131
3,5
10
104
5,5
12
80
8,5
15
64
306
3,5
114
3,5
114
4,5
95
5,5
10
85
9,5
14
63
199
3,5
124
3,5
124
4,5
104
6,5
10
81
10,5
14
61
149
4,5
116
5,5
97
6,5
87
10,5
13
64
1
2
3
-5
4
5
6
Regim termic TC
t = 160 h = 6 zile; M ? lim M (CC )

k
s
s
k
R R
s
K = 0,05; K = 1,075
b
ANEXA C.5.1.
B 200 L Pa 35 31; Mk = 1488
B 250 L Pa 53 31; Mk = 1310
Ms
Rs
1
0C
0C
0C
W/mc
st
ss
KWh/mc
0C
0C
0C
W/mc
10
11
12
13
14
Nivel de asigurare
st
ss
KWh/mc
15
= 0?C
Page 80 of 160
12
14
5
3,2
16,8
143,2
13
0,2
2,7
52,0
108,0
24
1,2
3,6
9,4
150,6
2,8
57,1
102,9
12
0,7
16
2,3
67,8
92,2
34
2,3
2,5
81,2
78,8
20
-1,7
25
1,4
96,1
63,9
83
8,0
1,7
110,8
49,2
59
6,6
Nivel de asigurare
= -5?C
2,6
34,6
125,4
2,3
38,0
122,0
13
0,5
2,6
75,6
84,4
10
0,7
1,9
71,4
88,6
24
1,7
2,1
94,8
65,2
19
1,8
1,4
85,1
74,9
34
2,9
1,8
107,4
52,6
29
3,1
1,0
92,9
67,1
45
4,2
1,6
111,4
48,6
39
4,3
1,0
99,8
56,4
56
5,6
1,3
117,3
42,7
48
5,7
11
1,0
104,8
48,6
67
7,0
1,0
121,0
39,0
58
7,0
12
1,0
108,6
42,6
77
8,4
1,0
123,8
35,0
77
9,5
14
1,0
113,9
34,4
99
11,3
1,0
128,2
28,0
87
11,2
16
1,0
117,3
28,8
120
14,1
1,0
131,3
23,4
106
14,0
25
1,0
124,9
16,6
217
28,1
1,0
137,8
13,4
194
26,7
10
Regim termic TC
t = 160 h = 7 zile; M ? lim M (CC )

k
s
s
k
R R
s
K = 0,05; K = 1,075
b
ANEXA C.5.2.
B 200 L Pa 40 31; Mk = 1324 h?C
B 300 L Pa 40 31; Mk = 1182 h?C
Ms
Rs
W/mc
st
ss
KWh/mc
8
0C
Nivel de asigurare
14
16
25
3,0
35,6
124,4
0,3
2,7
79,5
80,5
17
1,4
1,8
112,1
47,9
56
6,3
Nivel de asigurare
2,9
64,1
95,9
0,4
10
W/mc
11
12
13
14
15
3,0
147,6
1,4
79,4
80,6
46
3,9
st
ss
KWh/mc
= 0?C
= -5?C
Page 81 of 160
2,4
95,3
64,7
16
1,5
1,9
26,2
133,8
0,2
1,9
105,9
54,1
26
2,7
1,2
65,2
94,8
16
1,1
1,7
131,7
46,3
36
4,0
1,0
83,3
72,0
26
2,1
10
1,5
118,9
41,1
45
5,4
1,0
93,6
57,0
36
3,3
1,3
122,0
38,0
55
6,7
1,0
100,1
48,0
45
4,5
12
1,0
124,4
35,6
65
8,0
1,0
105,6
40,0
55
5,8
14
1,0
129,2
28,8
84
10,8
1,0
111,5
31,2
74
8,3
16
1,0
132,4
23,9
103
13,7
1,0
115,5
25,5
94
10,8
25
1,0
139,3
13,5
190
26,5
1,0
123,0
14,1
181
22,2
11
Regim termic TC
t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (CC )

k
s
s
k
R R
s
ANEXA C.5.3.
B 200 L Pa 35 31; Mk = 1488 h?C
B 250 L Pa 35 31; Mk = 1310 h?C
Ms
Rs
0C
W/mc
st
ss
KWh/mc
8
W/mc
11
12
13
14
15
0C
10
Nivel de asigurare
st
ss
KWh/mc
= 0?C
13,7
13,8
50,2
40
0,5
12,3
14,2
49,8
13
0,2
10
13,2
21,6
42,4
57
1,2
11,8
26,4
37,6
27
0,7
11
13,3
32,4
31,6
74
2,4
11,6
33,8
30,2
41
1,4
12,4
29,6
34,4
91
2,7
11,3
37,3
26,7
55
2,0
14
11,9
34,8
29,2
126
4,4
10,9
41,7
22,3
83
3,5
16
11,5
38,3
25,7
160
6,1
10,6
45,1
18,9
111
5,0
25
9,8
44,4
19,6
315
14,0
9,6
50,8
13,2
237
12,0
12
16
16
Nivel de asigurare
13
13
= -5?C
14,5
7,6
56,4
20
0,2
12,9
39,6
24,4
0,1
13,9
25,6
38,4
43
1,1
12,3
39,6
24,4
23
0,9
13,2
29,6
34,4
66
1,9
10,8
20,5
43,5
42
0,9
8
16
16
13
13
12,8
33,9
30,1
88
3,0
11,7
47,4
16,6
61
2,9
10
12,3
36,2
27,8
111
4,0
11,5
49,2
14,8
81
4,0
11
12,0
39,0
25,0
133
5,2
11,3
50,4
13,6
100
5,0
Page 82 of 160
12
12,1
42,5
21,5
156
6,6
11,1
51,0
13,0
119
6,1
14
11,3
43,7
20,3
201
8,8
10,8
52,8
11,2
158
8,3
16
10,7
45,7
18,3
246
11,3
10,7
54,4
9,6
197
10,7
25
8,9
49,7
14,3
449
22,3
9,5
57,0
7,0
371
21,1
Nivel de asigurare
10
11
12
13
14
15
= -10?C
14,5
18,8
45,2
25
0,5
13,8
32,6
31,4
53
1,7
11,6
13,0
51,0
42
0,5
13,2
37,4
26,6
81
3,0
10,9
23,7
40,3
68
1,6
12,4
38,3
25,7
109
4,2
10,3
30,3
33,7
94
2,8
12,4
42,6
21,4
137
5,8
9,9
34,1
29,9
119
4,1
12,2
44,9
19,1
165
7,4
9,4
37,5
26,5
145
5,4
11
11,7
46,9
17,1
192
9,0
9,0
38,7
25,3
171
6,6
12
11,7
46,9
17,1
220
10,3
8,8
40,9
23,1
197
8,0
14
11,0
49,0
15,0
276
13,5
8,1
43,5
20,5
248
10,8
16
10,9
50,8
13,2
332
16,9
7,5
44,4
19,6
300
13,3
25
9,6
54,2
9,8
584
31,6
6,0
47,7
16,0
532
25,4
10
16
16
14
Regim termic TC
14
t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (CC )

k
s
s
k
R R
s
ANEXA C.5.4.
B 250 L P 40 31; Mk = 1324 h?C
B 300 L P 40 31; Mk = 1182 h?C
Ms
Rs
W/mc
st
ss
KWh/mc
8
0C
Nivel de asigurare
10
W/mc
11
12
13
14
15
st
ss
KWh/mc
= 0?C
12,9
38,3
25,7
0,2
12,4
38,3
25,7
18
0,7
11
12,0
38,3
25,7
32
1,2
12
11,9
47,3
16,7
46
2,2
10,7
43,5
20,5
15
0,7
10
13
13
11
11
Page 83 of 160
14
11,4
48,0
16,0
74
3,6
10,0
42,2
21,8
39
1,6
16
11,3
50,0
14,0
102
5,1
9,8
48,2
15,8
62
3,0
25
11,5
54,6
9,4
228
12,4
9,0
53,8
10,2
169
9,1
Nivel de asigurare
= -5?C
11,8
6,0
58,0
42
0,3
11,1
18,3
45,7
62
1,1
9,9
6,3
57,7
29
0,2
10
10,6
27,4
36,6
83
2,3
9,7
23,8
40,2
56
1,3
10,2
31,4
32,6
103
3,2
8,6
20,2
43,8
74
1,5
11
14
14
12
12
12
9,8
33,7
30,3
124
4,2
8,4
27,9
36,1
92
2,6
14
9,3
37,7
26,3
164
6,2
8,0
35,2
28,8
120
4,2
16
8,8
40,8
23,2
205
8,4
7,4
38,6
25,4
166
6,4
25
8,0
47,0
17,0
389
18,3
5,8
46,1
17,9
330
15,2
Regim termic RC
t = 64 h = 2 zile; M ? lim M (RC )

k
s
s
k
R R
s
Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
ANEXA C.5.5.
B 200 L Pa 35 31; Mk = 1488 h?C
B 250 L Pa 35 31; Mk = 1310 h?C
Ms
Rs
0C
0C
W/mc
st
ss
KWh/mc
8
0C/h
10
Nivel de asigurare
11
W/mc
12
13
14
15
16
17
st
ss
KWh/mc
0C/h
= 0?C
22,1
30,1
33,9
280
8,4
0,47
19,3
30,5
33,5
198
6,0
0,36
21,3
28,5
35,5
311
8,8
0,49
18,6
29,1
34,9
220
6,4
0,38
20,4
26,7
37,3
346
9,2
0,52
17,8
27,6
36,4
245
6,7
0,40
19,5
24,7
339,3
389
9,6
0,57
17,2
26,2
37,8
270
7,1
0,42
18,6
22,6
41,4
439
9,9
0,62
16,4
24,3
39,7
304
7,4
0,45
5
3
17
14
17,6
20,6
43,4
495
10,2
0,68
15,6
22,1
41,9
347
7,7
0,50
16,5
14,2
49,8
737
10,5
0,99
14,8
19,6
44,4
404
7,9
0,56
15,4
10,9
53,1
972
10,6
1,28
14,0
11,0
53,0
743
8,2
1,00
14,0
4,7
59,3
2258
10,6
2,98
13,0
11,0
53,0
752
8,3
1,00
10
11,9
3,8
60,2
2187
8,3
2,89
Page 84 of 160
Nivel de asigurare
= -5?C
22,5
26,1
37,9
403
10,5
0,61
19,6
25,7
38,3
320
8,2
0,51
21,3
23,6
40,4
467
11,0
0,68
18,8
23,9
40,1
362
8,7
0,54
20,0
20,8
43,2
551
11,5
0,77
17,6
21,4
42,6
423
9,1
0,61
18,6
18,0
46,0
656
11,8
0,89
16,5
18,8
45,2
500
9,4
0,69
17,1
16,1
47,9
750
12,1
0,99
15,2
15,2
48,8
637
9,7
0,86
15,4
7,6
56,4
1601
12,2
2,11
13,8
6,7
57,3
1467
9,8
1,94
12,2
2,4
61,6
4096
9,8
5,42
17
14
10
11
12
13
14
15
16
17
= -100C
Nivel de asigurare
1
22,4
24,7
39,3
435
10,7
0,65
20,4
28,9
35,1
305
8,8
0,48
20,9
21,4
42,6
530
11,4
0,75
19,0
26,4
37,6
359
9,5
0,53
19,2
17,8
46,2
665
11,8
0,90
17,6
23,9
40,1
420
10,0
0,59
3
1
17
15
17,3
14,6
49,4
833
12,2
1,10
16,2
20,5
43,5
513
10,5
0,68
15,0
5,0
59,0
2437
12,2
3,20
14,4
13,6
50,4
793
10,8
1,03
12,3
6,1
57,9
1765
10,8
2,30
Regim termic RC
t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (RC )

k
s
s
k
R R
s
Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
ANEXA C.5.6.
B 250 L
Ms
Rs
1
P 40 31; Mk = 1324 hC
t
st
0C
0C
0C
W/mc
ss
KWh/mc
8
B 300 L
V
P 40 31; Mk = 1182 hC
t
st
0C/h
0C
0C
0C
W/mc
10
11
12
13
14
15
Nivel de asigurare
ss
KWh/mc
16
0C/h
17
= 0 0C
0.37
0.27
19.8
29.9
34.1
197
5.9
0.39
17.8
33.0
31.0
117
3.8
0.28
19.1
28.5
35.5
219
6.3
0.40
17.2
32.0
32.0
131
4.2
0.29
18.4
27.2
36.8
243
6.6
0.43
16.7
30.8
33.2
147
4.5
0.30
17.6
25.6
38.4
271
6.9
16.2
29.6
34.4
164
4.9
Page 85 of 160
16.9
23.7
40.3
306
7.2
0.46
15.5
28.2
35.8
184
5.2
0.32
16.1
21.7
42.3
347
7.5
0.51
15.0
26.4
37.6
208
5.5
0.34
15.3
19.3
44.7
404
7.8
0.57
14.3
24.8
39.2
233
5.8
0.36
14.4
17.6
46.4
454
8.0
0.63
13.7
22.9
41.1
263
6.0
0.39
8
3
14
12
13.5
8.6
55.4
956
8.2
1.28
13.1
20.2
43.8
311
6.3
0.45
10
12.5
4.3
59.7
1927
8.3
2.56
12.3
19.6
44.4
329
6.5
0.46
11
11.7
9.5
54.5
705
6.7
0.95
12
10.8
6.5
57.5
1042
6.8
1.38
= -50C
Nivel de asigurare
1
20.9
29.6
34.4
286
8.5
0.47
18.9
32.3
31.7
203
6.6
0.37
19.8
28.1
35.9
319
9.0
0.50
18.2
30.9
33.1
229
7.1
0.39
18.8
26.4
37.6
357
9.4
0.53
17.4
29.4
34.6
257
7.5
0.41
17.8
24.3
39.7
406
9.9
0.58
16.4
27.9
36.1
286
8.0
0.43
16.6
21.8
42.2
469
10.2
0.64
15.5
25.9
38.1
324
8.4
0.46
15.3
20.2
44.0
527
10.5
0.70
14.5
23.6
40.4
371
8.8
0.51
14.0
13.7
50.3
783
10.7
1.02
13.4
21.7
42.3
417
9.1
0.55
13.1
9.9
54.1
1092
10.8
1.41
12.3
14.8
49.2
624
9.2
0.81
10.9
9.8
54.2
948
9.3
1.22
15
13
10
Nivel de asigurare
11
12
13
14
15
16
17
= -10?C
20.8
28.2
35.8
309
8.7
0.50
19.0
30.9
33.1
221
6.8
0.39
19.5
26.2
37.8
357
9.4
0.53
18.0
29.1
34.9
258
7.5
0.41
18.2
23.7
40.3
419
9.9
0.59
16.8
26.9
37.1
301
8.1
0.45
16.7
20.5
43.5
507
10.4
0.68
15.6
24.5
39.5
352
8.6
0.49
15.1
18.4
45.6
585
10.8
0.76
14.2
21.0
43.0
416
9.1
0.57
13.0
8.0
56.0
1349
10.8
1.75
12.6
12.8
51.2
726
9.3
0.94
10.7
6.4
57.6
1450
9.3
1.88
1
2
3
1
15
13
4
5
6
Regim termic RTC
t = 64 h = 2 zile; M ? lim M (RC )

k
s
s
k
R R
s
Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
Page 86 of 160
B 200 L
Pa 35 31; Mk = 1488 h?C
ANEXA C.5.7.
P
Ms
Rs
0C
minim (v = 1.50)
ss
maxim (v = 2.00)
2
W/mc
W/mc
sr
sr
0C
W/mc
W/mc
11
12
13
14
15
16
17
ss
sr
sr
ss
C
0
ss
KWh/mc
10
Nivel de asigurare
KWh/mc
= 0?C
14.6
8.9
45.8
1149
44
11.1
14.3
4.2
52.8
1521
44
10.8
10
14.2
15.5
39.2
1160
62
11.8
13.8
12.1
44.9
1532
62
11.5
11
13.8
20.1
34.6
1170
81
12.5
13.4
17.5
39.5
1543
81
12.2
23.3
31.4
1181
99
13.3
13.0
20.8
36.2
1553
99
12.9
12
17
13.5
9.3
14
12.6
25.7
29.0
1203
135
14.7
12.2
24.2
32.8
1575
135
14.3
16
12.5
30.4
24.3
1224
172
16.6
11.9
29.0
28.0
1596
172
16.2
25
10.8
36.7
18.0
1321
336
24.6
10.0
36.0
21.0
1693
336
24.0
Nivel de asigurare
= -5?C
15.9
15.0
38.3
1142
22
12.5
15.5
2.2
53.8
1522
22
12.2
15.5
26.8
26.5
1157
45
13.6
14.8
16.9
39.1
1537
45
13.1
15.0
30.5
22.8
1173
69
14.7
14.3
24.3
31.7
1552
69
14.1
14.8
34.3
19.0
1188
92
15.9
13.9
28.5
27.5
1567
92
15.2
35.5
17.8
1203
116
17.0
13.3
29.7
26.3
1582
116
16.1
10
14.5
1
17
10.7
11
14.2
37.5
15.8
1218
140
18.3
13.1
33.2
22.8
1597
140
17.4
12
14.0
38.4
14.9
1233
163
19.5
12.8
34.8
21.2
1613
163
18.6
14
13.8
40.0
13.3
1263
211
21.9
12.4
37.1
18.9
1643
211
21.0
16
13.4
41.8
11.5
1293
258
24.6
12.0
39.1
16.9
1673
258
23.5
25
12.3
43.9
9.4
1428
471
36.0
10.3
42.6
13.4
1808
471
34.5
Nivel de asigurare
10
11
12
13
14
15
16
17
= -10?C
16.4
35.3
18.0
1154
25
13.2
15.6
14.8
41.2
1534
25
12.6
15.9
37.7
15.6
1175
54
14.6
14.9
26.2
29.8
1554
54
13.8
15.7
41.2
12.1
1195
83
16.2
14.5
32.4
23.6
1575
83
15.3
15.5
43.0
10.3
1216
112
17.8
14.1
35.4
20.6
1595
112
16.7
Page 87 of 160
15.3
43.8
9.5
1236
141
19.4
13.7
37.4
18.6
1616
141
18.2
10
15.1
44.4
8.9
1256
170
21.0
13.4
39.2
16.8
1636
170
19.7
11
14.9
45.2
8.1
1277
199
22.7
13.1
40.4
15.6
1657
199
21.3
45.6
7.7
1297
228
24.3
12.8
41.2
14.8
1677
228
22.8
12
17
14.8
10.7
14
14.7
46.3
7.0
1338
286
27.6
12.5
42.4
13.6
1718
286
25.9
16
14.0
47.3
6.0
1379
344
31.0
12.1
44.4
11.6
1759
344
29.3
25
13.0
49.3
4.0
1563
605
46.6
10.8
47.5
8.5
1943
605
44.3
Regim termic RTC
t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (RC )

k
s
s
k
R R
s
Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
B 250 L
Pa 35 31; Mk = 1310 h?C
ANEXA C.5.8.
P
Ms
Rs
0C
0C
ss
minim (v = 1.50)
0C
W/mc
W/mc
sr
sr
11
12
KWh/mc
0C
W/mc
W/mc
11
12
13
14
15
16
17
10
16
25
sr
sr
ss
KWh/mc
= 0?C
8.3
48.3
1127
31
8.6
12.2
2.8
55.7
1514
31
8.4
11.8
16.1
40.5
1136
46
9.2
11.7
13.5
45.0
1523
46
9.0
21.4
30.2
1145
61
9.8
11.3
18.8
35.7
1532
61
9.6
14
14
12.3
11.6
3
maxim (v = 2.00)
ss
Nivel de asigurare
10
ss
7.4
5.5
11.0
26.6
30.0
1164.
91
11.0
10.8
25.4
33.1
1550
91
10.8
10.6
30.8
25.8
1182
121
12.5
10.3
30.1
28.4
1568
121
12.3
8.7
36.2
20.4
1264
257
18.7
8.6
38.3
20.2
1651
257
18.9
Nivel de asigurare
= -5?C
13.9
25.5
29.8
1168
10.2
13.8
0.0
57.5
1561
10.1
15.1
25.5
29.8
1181
24
109
12.7
15.1
42.4
1575
24
10.6
33.3
22.0
1195
44
11.9
12.2
25.1
32.4
1588
44
11.4
14
12.8
8.7
6.5
12.6
37.5
17.8
1208
65
12.9
11.9
30.7
26.8
1601
65
12.4
10
12.3
39.6
15.7
1222
85
14.0
11.6
34.2
23.3
1615
85
13.4
11
12.0
40.6
14.7
1235
105
15.0
11.2
36.4
21.1
1628
105
14.4
Page 88 of 160
12
11.9
41.5
13.8
1249
126
16.6
11.0
37.4
20.1
1642
126
15.4
14
11.6
43.3
12.0
1275
167
18.3
10.6
40.1
17.4
1669
167
17.5
16
11.4
44.7
10.6
1302
207
20.6
10.3
41.9
15.6
1695
207
19.7
25
10.1
47.5
7.8
1423
391
31.0
8.4
46.2
11.3
1816
391
29.9
10
Nivel de asigurare
11
12
13
14
15
16
17
= -10?C
5
12.7
6.3
48.4
1120
35
11.1
12.4
1.6
55.4
1543
35
10.9
12.0
17.0
37.7
1190
62
12.1
11.6
14.3
42.7
1562
62
11.8
11.4
22.6
32.1
1209
89
13.3
10.9
20.1
36.9
1581
89
12.9
10.9
26.0
28.7
1228
116
14.4
10.4
24.3
32.7
1601
116
14.0
30.6
24.1
1248
143
16.0
10.2
30.0
27.0
1620
143
15.6
6
7
8
9
10.7
10
9.3
15
7.0
10.4
31.6
23.1
1267
170
17.2
9.7
30.5
26.5
1639
170
16.7
9.8
32.8
21.9
1287
197
18.4
9.2
31.9
25.1
1659
197
17.9
9.2
35.5
19.2
1325
250
21.2
8.5
34.9
22.1
1697
250
20.6
8.6
38.6
16.1
1364
304
24.4
7.8
38.3
18.7
1736
304
23.8
7.3
40.2
14.5
1538
546
36.3
6.2
40.4
16.6
1910
546
35.4
11
12
14
16
25
Regim termic RTC
t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (RC )

k
s
s
k
R R
s
Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
B 250 L
P 40 31; Mk = 1324 h?C
ANEXA C.5.9.
P
Ms
Rs
ss
maxim (v = 2.00)
2
W/mc
W/mc
sr
sr
ss
W/mc
W/mc
11
12
13
14
15
16
17
sr
sr
ss
C
0
minim (v = 1.50)
ss
KWh/mc
10
Nivel de asigurare
KWh/mc
= 0?C
10
12.7
8.2
48.5
1136
23
8.5
12.6
3.3
55.2
1507
23
8.4
11
12.2
20.1
36.6
1145
38
9.1
11.9
17.1
41.4
1516
38
9.0
Page 89 of 160
12
11.9
14
11.5
3
14
23.4
33.3
1154
53
9.7
11.7
29.9
26.8
1173
83
11.0
11.2
7.3
21.2
37.3
1525
53
9.5
27.6
30.9
1544
83
10.8
5.5
16
10.8
31.1
25.6
1191
113
12.2
10.5
30.0
28.5
1562
113
12.0
25
10.8
36.0
20.7
1273
248
18.2
10.4
34.8
23.7
1644
248
17.7
Nivel de asigurare
9
12.3
13.7
10
12.0
23.4
11
11.3
24.0
12
15
10.9
9.3
26.7
14
10.4
30.1
16
9.8
32.8
25
8.0
38.8
41.0
31.3
30.7
28.0
24.6
21.9
15.9
= -5?C
1175
58
11.7
11.9
9.9
47.1
1547
58
11.4
1189
80
12.9
11.3
17.9
39.1
1561
80
12.4
1203
101
13.6
10.8
21.9
35.1
1575
101
13.2
1217
123
14.6
10.4
25.1
31.9
1589
123
14.2
1245
166
16.6
9.9
28.3
28.7
1617
166
16.0
1273
209
18.7
9.2
32.0
25.0
1645
209
18.2
1398
402
28.6
7.2
38.7
18.3
1671
402
27.3
10
Nivel de asigurare
7.0
11
12
13
14
15
16
17
= -10?C
13.2
5.4
49.3
1165
26
11.0
12.5
19.6
35.1
1184
53
12.0
12.1
14.9
42.1
1557
53
11.7
12.0
24.4
30.3
1204
80
13.1
11.5
19.6
35.3
1576
80
12.6
11.6
29.4
25.3
1223
106
14.5
11.0
26.7
30.3
1595
106
14.0
33.5
21.2
1242
133
16.0
10.8
31.4
25.6
1615
133
15.5
10
11.5
1
9.3
15
7.0
11
10.8
33.5
21.2
1262
160
17.1
10.1
31.8
25.0
1634
160
16.5
12
10.4
34.8
19.9
1281
187
18.4
9.9
33.6
23.4
1653
187
17.9
14
9.9
37.5
17.2
1320
241
21.3
9.1
36.3
20.7
1692
241
20.6
16
9.4
37.9
16.8
1359
295
23.8
8.4
37.4
19.8
1731
295
23.1
25
8.2
42.2
12.5
1533
536
36.9
6.9
41.9
15.1
1905
536
35.8
Regim termic RTC
t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (RC )

k
s
s
k
R R
s
Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
B 300 L
P 40 31; Mk = 1182 h?C
ANEXA C.5.10.
P
ss
minim (v = 1.50)
2
ss
maxim (v = 2.00)
2
Page 90 of 160
Ms
Rs
0C
W/mc
W/mc
sr
sr
ss
KWh/mc
10.1
14
3
16
12
9.5
6.0
8.0
25
W/mc
W/mc
11
12
13
14
15
16
17
15.4
44.1
1521
45
7.5
24.8
34.7
1537
71
8.7
37.6
21.9
1610
187
14.3
10
Nivel de asigurare
sr
sr
ss
KWh/mc
= 0?C
17.0
41.0
1145
45
7.6
9.9
26.4
31.6
1161
71
8.9
9.3
37.8
20.2
1234
187
14.5
7.7
Nivel de asigurare
4.5
= -5?C
10
10.1
9.0
47.0
1169
51
9.8
9.8
6.7
51.3
1545
51
9.6
11
9.7
15.7
40.3
1181
70
10.5
9.4
13.8
44.2
1558
70
10.3
19.8
36.2
1194
89
11.3
8.9
18.2
39.8
1571
89
11.1
12
9.3
1
13
8.0
6.0
14
8.5
26.1
29.9
1220
128
13.1
8.1
25.1
32.9
1596
128
12.8
16
8.0
28.7
27.3
1246
167
14.8
7.6
28.2
29.8
1622
167
14.4
25
6.1
37.2
18.8
1362
341
23.6
5.6
37.5
20.5
1738
341
23.2
10
Nivel de asigurare
11
12
13
14
15
16
17
44.3
1562
55
10.1
37.8
1580
80
11.1
32.8
1599
104
12.2
29.5
1617
129
13.4
27.2
1635
154
14.5
24.2
1672
203
16.9
21.3
1708
253
19.5
16.7
1873
475
30.9
= -10?C
-
10.9
2.5
53.5
1167
30
9.4
13.7
10.1
16.0
40.0
1186
55
10.4
9.8
20.2
9.6
22.0
34.0
1204
80
11.4
9.2
25.2
10
9.2
26.4
29.6
1222
104
12.5
8.8
8.0
11
13
8.8
28.5
29.4
26.6
1241
129
13.7
8.4
6.0
30.8
12
8.4
31.7
24.3
1259
154
14.9
8.0
33.8
14
7.6
34.2
21.8
1295
203
17.3
7.2
36.7
16
7.2
36.8
19.2
1332
253
20.0
6.7
41.3
25
5.4
40.8
15.2
1496
475
31.4
4.6
ANEXA C.6.1.
Coeficientul K' pentru solutii tipizate de organizare a transportului la obiect
t
K'
Nr.
crt.
Mijlocul de
transport
Distanta
(km)
Durata
(min)
pentru mijlocul
a (*)
Page 91 of 160
a
neprotejat
protejat
Autobasculant
sau dumpr
1.5
0.152
Autoagitator
20
0.280
0.200
(*) Solutii de protejare a mijlocului de transport:

- Autobasculant sau dumparul sunt acoperite cu prelat.
- Autoagitatorul are gura de alimentare acoperit cu un capac.
ANEXA C.6.2.
Coeficientul K" pentru solutii tipizate de organizare
t
a transportului la obiect si punerea n oper

Punerea n oper a betonului
n elementul de constructie
avnd dimensiunile
caracteristice (cm)
Nr.
crt.
Fundatii cu
dimensiunea minim
Stlpi, pereti, grinzi cu

nltimea
K" pentru o durat de asteptare a

t
ultimei bene de 40' si solutia de

izolare termic (*)
a
580
0.382
0.222
0.142
0.070
25
0.772
0.452
0.292
0.148
>50
0.722
0.402
0.242
0.098
0.991
0.672
0.512
0.368
10
0.872
0.552
0.392
0.248
20
0.782
0.462
0.302
0.158
Plci cu grosimea
(*) Solutii de protejare a benelor n timpul asteptrii:

a. Neprotejat (nu se recomand)
b. Acoperit cu folie de polietilen sau prelat
c. Peretii izolati termic cu dou straturi de carton asfaltat; bena este acoperita n timpul asteptrii cu o folie de polietilen sau prelat
d. Peretii izolati termic cu 7 cm de vat mineral; zona de ncrcare acoperit cu un capac izolat termic cu 4 cm de vat mineral; bena
este acoperit n timpul asteptrii cu o folie de polietilen sau prelat.
ANEXA C.6.3.
Corelarea temperaturilor (
) cu (
cu (
(
) sau (
) (*)
pentru K" sau K' =

t
sau
) si (
0.075
0.100
0.150
0.200
0.250
0.300
0.400
0.500
1.1
1.1
1.2
1.2
1.3
1.3
1.5
1.7
2.2
2.2
2.3
2.4
2.6
2.7
3.0
3.3
Page 92 of 160
3.2
3.3
3.5
3.7
3.9
4.1
4.5
5.0
4.3
4.4
4.6
4.9
5.1
5.4
6.0
6.7
5.4
5.5
5.8
6.1
6.4
6.8
7.5
8.3
6.5
6.6
7.0
7.3
7.7
8.1
9.0
10.0
7.5
7.7
8.1
8.6
9.0
9.5
10.5
11.7
8.6
8.8
9.3
9.8
10.3
10.8
12.0
13.3
9.7
9.9
10.5
11.0
11.6
12.2
13.5
15.0
10
10.8
11.1
11.6
12.2
12.9
13.5
15.0
16.7
11
11.9
12.2
12.8
13.4
14.1
14.9
16.5
18.3
12
12.9
13.3
13.9
14.7
15.4
16.2
18.0
20.2
13
14.0
14.4
15.1
15.9
16.7
17.6
19.5
21.7
14
15.1
15.5
16.3
17.1
18.0
18.9
21.0
23.3
15
16.2
16.6
17.4
18.3
19.3
20.3
2.52
25.0
16
17.2
17.7
18.6
19.6
20.6
21.6
24.0
26.7
17
18.3
18.8
19.8
20.8
21.9
23.0
25.5
28.3
18
19.4
19.9
20.9
22.0
23.1
23.1
27.0
30.0
19
20.5
21.0
22.1
23.2
24.4
22.5
28.5
31.7
20
21.6
22.1
23.2
24.4
25.7
27.1
30.0
33.3
21
22.6
23.2
24.4
25.7
27.0
28.4
31.5
35.0
22
23.7
24.3
25.6
26.9
28.3
29.8
30.3
36.7
23
24.8
25.4
26.7
28.1
29.6
31.1
34.5
38.3
24
25.9
26.5
27.9
29.3
30.9
32.5
36.0
40.0
25
26.9
27.6
29.1
30.5
23.1
33.8
37.5
26
28.0
28.7
30.2
31.7
33.4
35.2
39.0
27
29.1
29.8
31.4
33.0
34.7
36.5
28
30.2
30.9
32.5
34.2
36.0
37.9
29
31.3
32.1
33.7
35.4
37.2
39.2
30
32.3
33.2
34.9
36.7
38.6
40.6
(*)
Page 93 of 160
Page 94 of 160
Page 95 of 160
Page 96 of 160
ANEXA D
PROIECTAREA REGIMURILOR TERMICE PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

Proiectarea regimului termic la maturizarea critic a betonului const n .stabilirea conditiilor de timp si de temperatur necesare pentru
atingerea gradului critic de maturizare nainte de coborrea temperaturii acestuia sub temperatura de nghet, concomitent cu
evidentierea msurilor prin care se asigur realizarea acestor conditii.
1. Evaluarea parametrilor ce caracterizeaz betonul
1.1. Betonul pus n oper pe timp friguros se caracterizeaz prin:
compozitie: raport A/C; dozaj ciment, C, n Kg/m ;
gradul critic de maturizare M , n hC;
modulul intensittii de degajare a exotermiei P
sex
K, n W/m K.
1.2. Gradul de maturizare critic M se determin pentru fiecare compozitie de beton n functie de felul cimentului folosit si de raportul
k
A/C (Anexa B, pct. 1.1); pentru cimenturile Pa 35 si P 40 se vor utiliza datele din anexa D
1.3. Modulul intensittii de degajare a exotermiei cimentului, P
sex
1.1
k se determin pentru fiecare compozitie de beton, cu relatia:
(1.1)
unde:
este nivelul de ntrire exprimat n procente din rezistenta la 28 zile, R , la temperatura normal + 20C ;
K
28
Page 97 of 160
M gradul de maturizare critic, n hC;

K
C dozajul de ciment, n Kg/m ;

o
E 28 exotermia total a cimentului, Ia temperatura normal +20 C, n Wh/Kg (valorile exprimate n Kcal/Kg se multiplic cu 1,163 iar
:
cele n Kj/Kg cu 0,278).

1.4. Exemplu de calcul:
B 250-L -Pa 35-31; A/C = 0,57; C = 325 Kg/m
Anexa D
1.1
:
=1310 hC;
M =
K
= 30,3%; E
K=
sex
28
= 65 Wh/kg
= 4,886 W/m
2. Evaluarea parametrilor ce caracterizeaz elementul de constructie, din punct de vedere al masivittii si al nivelului de
protectie termic
Masivitatea si nivelul de protectie al elementului de constructie se evidentiaz prin parametrii:
3
- raportul M R , n W/m K; n care:

s/ s
M - este modulul de suprafat, n m ;

s
s -
rezistenta termic medie a protectiei; inclusiv cea a betonului (ntre zona n care se nregistreaz temperatura medie si
temperatura aerului exterior,
ae
), n m K/W;
- coeficientul K - de corelare ntre temperatura medie a betonului , ntr-o sectiune a elementului de constructie si temperatura pe
b
suprafata cea mai rece;

- coeficientul K - de corelare ntre temperatura sursei de cldura si temperatura medie a betonului ntr-o sectiune (numai n cazul
s
nclzirii betonului dup punerea n oper).

Modulul de suprafat
2.1. Modulul de suprafat M este raportul ntre suprafata prin care elementul de constructie face schimb de cldur cu mediul (aerul)
s
exterior sau cu mediul nclzitor si volumul su. Modulii de suprafat se evalueaz separat pentru fiecare dintre suprafetele ce limiteaz
elementul de beton, n vederea corelrilor cu rezistentele termice, care pot fi diferite.
a. Lundu-se n considerare un sistem de trei axe de coordonate, normale ntre ele: j = x; y; z (fig. 2.1) se scriu relatiile:
M =
= M =
sj
sj
(2.1)
n care:
S ; S sunt suprafetele opuse, normale pe directia j si egale ntre ele, n m
j
V volumul elementului de constructie, n m .
Page 98 of 160
b. Schimbul de cldur ntre elementul de constructie si mediu se poate efectua :
pe ambele fete S ; S normale pe directia j, rezultnd dou fluxuri termice de sens contrar, nj = 2 ;
numai pe una din fete S j, deoarece cealalt S se afl n contact cu un corp cu rezistent termic infinit cum este considerat
terenul de fundare dezghetat; rezult n = 1;

j
pe nici una din fete, n cazul n care suprafetele S ; S separ o portiune din elementul de constructie de restul acestuia, avnd
j
aceeasi temperatura ; rezult n = 0.

j
Corespunztor directiei j, modulul de suprafata este:

M =
(2.2)
sj
n care:
n este numrul de suprafete normale pe directia j, pe care se face schimb de cldur, respectiv numrul de fluxuri termice pe directia j;
j
(n = 2; 1 sau 0)
j
Modulul de suprafat total se determin cu expresia:

Ms = M = M
sj
sx
+M
sy
+M
sz
(2.3)
Rezistente termice de baz si optimizarea lor

2.2. Rezistenta termic de baz
a solutiei prin care este protejat betonul din elementul de constructie, sau sursa de cldur, pe
suprafata S se evalueaz cu relatia:

j
(2.4)
n care:
d este grosimea stratului, k, n m;
k
coeficientul de conductivitate termic a materialului din stratul k, n W/mK;

k
b coeficientul de calitate al izolatiei termice din stratul k.

k
n unele cazuri n care rezistenta termic pe o suprafat S este variabila pe portiunile S , este necesar s se calculeze o rezistent
j
jl
termic medie:
(2.5)
n care :
sunt rezistentele termice calculate cu (2.4) pe portiunile de suprafete S
jl
2.3. Suprafetele S ; S ce mrginesc un element de constructie ndeplinesc functiuni diferite, n functie de metoda folosit pentru
j
maturizarea critic a betonului; n vederea evidentierii acestor functiuni se noteaz (fig. 2.2):
2
S - suprafetele ce separ elementul de constructie de o surs de cldur exterioar (dac exista), n m ;

o
Page 99 of 160
S - suprafetele ce separ elementul de constructie de aerul exterior, n m ;

1
S - suprafetele pe care nu se face schimb de cldur, n m ;

2
S - suprafetele ce separ sursa de cldur (dac exist) de aerul exterior, n m .

3
2.4. Fiecrei suprafete de tip S ... S i corespunde o rezistent termic care se evalueaz cu relatiile:
0
R
R
R
R
s0
s1
s2
s3
+R
+R
=
=R +
+R
unde: R , R , R , R
s0
s1
s2
s3
sunt rezistentele termice ale protectiei pe suprafetele S , S , S , S definite la pct. 2.3. n m K/W.;
0
sunt rezistentele termice de baz ale protectiei de pe suprafetele S , S , S , S evaluate cu relatia (2.4) sau eventual (2.5),
0
n m K/W;
2
R rezistenta la transfer termic pe suprafetele n contact cu mediul nclzitor, n m K/W;

i
R rezistenta la transfer termic pe suprafetele n contact cu aerul exterior, n m K/W;

e
Rezistentele termice
, R R pentru unele cazuri uzuale sunt date n Anexa D

i,
2.1.
2.5. n vederea realizrii unor regimuri termice optime rezistentele de baz R trebuie s ndeplineasc conditii diferentiate corelate cu
s
functiunile suprafetelor respective si anume:

R
R
so
= minim (2.10)
min
si
max
(2.11)
unde:
R
R
min
max
este valoarea rezistentei termice pentru care suma costurilor izolatiilor termice si energiei consumate este minima;
rezistenta termic ce corespunde consumului minim de energie.
Valoarea R
R
min
min
exprimat n m K/W, se evalueaz cu relatiile:

(2.12)
N = ( ) t (2.13)
se
unde:
n este numrul de reutilizri ale izolatiei termice;
c - costul unittii energetice consumate, n lei/Wh;
e
p - costul unitar al izolatiei termice, n lei/m ;

- coeficientul de conductivitate al izolatiei termice, n W/mK;
- temperatura betonului, n C;
ae
- temperatura aerului, n C;
Page 100 of 160
t - durata pe care este mentinut izolatia termic, n h.

Valoarea R
= 1,9 m K/W corespunztoare consumului de energie minim este constant si rezult din conditia c sporirea izolatiei
max
termice este nesemnificativ pentru reducerea consumului de energie.

Parametrii R
min
si R
rezult n m hC/Kcal dac se exprim n Kcal/ /mhC.
max
Materialele optime pentru a fi utilizate la izolarea termic a elementelor de constructie se recunosc prin valori reduse ale intervalului
R
max
min
Rezistentele termice R
min
ale unor materiale termoizolatoare uzuale, cu valori particulare N = 1800 hC; c = 250 Iei/Gcal si valori
e
variabile ale numrului n de folosiri sunt date n Anexa D
2.2
Pentru alte materiale caracterizate prin valori variabile ale tuturor parametrilor p; ; c si d (grosimea stratului) cu exceptia valorii N =
e
1800 hC, care rmne constant, se poate evalua rezistenta termic R
min
folosind graficul din Anexa D
3.3
Rezistenta termic a betonului

2.6. Fluxurile termice ce traverseaz un element de constructie ntmpin si rezistenta termic a betonului a crei valoare total, pe o
directie j, normal pe suprafetele S , S , ce-l limiteaz, se evalueaz cu relatia:
j
R =
(2.14)
bj
unde:
- este rezistenta termic totala a unui element de beton, pe directia j;
d - grosimea elementului de beton pe directia j, n m;
j
b - 1,74 m K/W - conductivitatea termic a betonului;

b - 1,2 - coeficient de sporire a conductivittii termice datorit umidittii mrite a betonului proaspt.
Rezistentele termice totale si parametrii K , M /R n metoda conservatii cldurii
b
2.7. n metoda conservrii cldurii iau nastere pe fiecare din directiile, fluxuri termice egale si de sens contrar care ntmpin n beton
rezistente termice a cror valoare depinde de nivelurile de protectie R = R
sj
s1j
; R = R
sj
s1j
de pe cele dou fete opuse (fig. 2.1).
Dac se noteaz:
R = R R 0 (2.15.)
sj
sj
sj
rezulta:
R =
R (2.16)
bj
bj
unde:
R este rezistenta termic total n beton, evaluat cu relatia (2.14)
bj
R , R rezistentele termice de tip R

sj
sj
S1
(pct. 2.4) pe suprafetele opuse S S normale pe directia dj.

j,
Rezistentele termice totale ntmpinate de fluxurile termic^ ntre zona n care temperatura n beton are o valoare medie, 0, si aerul
Page 101 of 160
exterior pe cele dou sensuri ale directiei j, sunt:

(R ) = R +
s j
(2.18)
sj
(R ) = R +
s
(2.19)
sj
2.8. Raportul M /R se determin prin nsumarea rapoartelor partiale determinate pentru fiecare directie si sens a fluxurilor tehnologice.
s
n care:
3
(M / R ) este raportul M /R pe directia j x; y; z, n W/m K

s
s j
(M / R ); (M / R ) rapoartele determinate pentru fiecare din cele dou sensuri opuse ale fluxurilor termice pe directia j.
s
Valori (M R ) sau (M R ); (M R )' n functie de d si R se pot obtine direct din Anexele C

s/ s s
s/ s
s/ s
sj
2.4
... C
2.6
2.9. Coeficientul K , necesar pentru evaluarea temperaturii betonului pe suprafata cea mai rece se determin separat pentru fiecare
b
directie j si portiune a elementului de constructie pe care dimensiunea transversal a elementului d este constant, folosind relatia:
j
K =
(2.21)
bj
n care:
R
bj
este rezistenta termic a betonului determinat cu (2.16) pentru fiecare portiune din elementul de constructie pentru care
dimensiunea transversal d este constant.

ji
Coeficientul K este cea mai mic dintre valorile calculate cu (2.21), adic :
b
K = min K
b
bj
Valorile coeficientilor K , n functie de dimensiunile transversale rezistentele termice R sunt date n anexele D
bj
sj
2.4
;D
2.5
Rezistentele termice totale si parametrii K M / R si K n metoda nclzirii dup turnare

b
2.10. Parametrii K si M /R se determin n acelasi mod ca si pentru metoda conservrii cldurii (pct. 2.7; 2.8 si 2.9) cu mentiunea c
b
parametrii R si R se stabilesc n modul urmtor:

sj
sj
a. Dac elementul de constructie este nclzit pe o singura parte (fig. 2.2.a si b), se noteaz tin\nd seama de (2.15).
R = R
sj
s1j
si R = R
sj
s0j
+R
(2.23)
s3j
sau:
R = R
sj
s0j
+R
s3j
si R = R
sj
s1j
(2.24)
unde:
3
S reprezint suprafata total a elementului sau elementelor nclzite de la aceeasi surs de cldur, n m ;
o
S suprafata total, ce separ sursa de cldur de aerul exterior,

3
Page 102 of 160
b. dac elementul de constructie este nclzit pe dou fete (fig. 2.2. c, d si e).
R = R = R
sj
sj
s0j
+R
(2.25)
s3j
unde: S si S au aceeasi semnificatie ca la pct. a, relatiile (2.23) si (2.24).

o
2.11. Parametrul K , necesar pentru evaluarea puterii si consumului specific se evalueaz cu relatia:
s
K = 1 +
(2.25)
Valori K n functie de (R
s
+ R
s0
b/2
) si R
s3
S / S se pot obtine din Anexa D

0
2.6.
Fig. 2.3. Diafragm nclzit pe dou fete n cofraje nclzitoare:

a sectiune vertical prin tronsonul de 1,00 m; b vedere lateral
2.12. Exemple de calcul:
a. Element de constructie diafragm cu grosimea constant d = 0,15 m, cofrat cu cofraje nclzitoare (fig. 2.3)
b
care nu sunt
racordate la o surs de caldur exterioar, contndu-se numai pe izolarea termic a lor.

Din tabelul D
2.1
, pct. 10 rezult pentru protectia sursei de cldur o rezistent termic de baz R = 0,857 m K/W. Din alctuirea
s
cofrajului rezult c ntre protectie si plinul acestuia, din tabl, este inclus un strat de aer neventilat (tabel D
2.1
pct. 11 b). Se obtine:
rezistenta termic de baz:

R
= 0,857 + 0,160 = 1,017 m K/W
s1
Tinnd seama de relatiile (2.7) si (2.14) ... (2.17):

R
s1
= R
= R
s1
s1
=R
s1
+ R = 1,017 + 0,043 = 1,060 m K/W

i
R =R =
b
m K/W
bj
R = R =
b
= 0,036 m K/W
Pentru evaluarea, raportului M /R se separ n zona central a diafragmei o portiune de 1 m , mrginit pe contur cu suprafetele de tip
s
S , prin care nu se face schimb de cldur (nu exist diferent de temperatur).

2
Tinnd seama de relatiile (2.2) si (2.18) ... (2.20) se determin:
Cu relatia (2.21) se determin:

K =
b
b. element de constructie stlp (fig. 2.4) cu sectiunea 0,40x0,45m cofrat cu panouri din placaj F, izolate termic cu 5 cm de psl
mineral tabel D
2.1
, pct. 7). Ansamblul este acoperit cu o prelat de pnz de 3 mm (tabel D
strat de aer vertical, neventilat, de minimum 5 cm (tabel D

R
s1x
= R
s1x
= R
s1y
= R
2.1
2.1
, pct. 2) ce nchide ntre ea si cofraj un
, pct. 11 c), rezult:
s1y
= 0,863 + 0,043 = 0,906 m K/W
Page 103 of 160
Pentru evaluarea raportului M /R se separ n zona central a-stlpului un tronson de 1 m nltime limitat de suprafete de tip S prin
s
care nu se face schimb de cldur (deoarece nu exist diferent de temperatur).

Cu relatiile (2.14) ... (2.17):
R
R
= R
bx
= R
by
bx
by
= 0,108 m K/W
= 0,096 m K/W
Cu relatiile (2.2) si (2.18) ... (2.20):
Cu relatiile (2.21); (2.22):

K
bx
;K
by
K = 0,050
b
c. element de constructie: fundatie (fig. 2.5), cofrat, cu panouri din placaj F, izolate termic cu 5 cm de psl mineral (tabel D
2.1
, pct.
7). Acest tip de panouri sunt utilizate si pentru protejarea betonului la partea superioar. Ansamblul este acoperit cu prelat de 3 mm
(tabel D
2.1
, pct. 2) ce nchide ntre ea si cofraj un spatiu de aer neventilat orizontal de 5 cm (tabel D
2.1
ntre 5 si 15 cm (tabel D
2.1
, pct. 12 c). iar vertical variind
pct. 11 e).
Fig. 2.4. Stlp tratat prin metoda conservrii cldurii: a - sectiune orizontal; b sectiune orizontal prin stlpul izolat termic; c
sectiune vertical prin tronsonul de 1,00 m nltime, izolat termic
Fig. 2.5. Fundatie tratat termic prin metoda conservrii cldurii; a vedere lateral; b vedere n plan; c d protejarea fundatiei
Rezistentele termice de baz., pe cele trei directii j = x; y; z:
R
s1x
=R
s1y
=R
s1z
= 0,653 + 0,030 + 0,160 = 0,843 m K/W
Relatia (2.7):
R
s1x
R'
s1z
= R
s1x
= R'
s1y
= R
s1z
=R
s1
= 0,843+ 0,043 = 0,886 m K/W
= (teren dezghetat, nu se face schimb de cldur)
Suprafetele corespunztoare si volumul .fundatiei:

Normale pe directia x: 1,00 x 0,40 = 0,40 m
1,50 x 0,40 = 0,60 m
2,00 x 0,40 = 0,80 m
Normale pe directia y: 1,30 x 0,40 = 0,52 m

1,80 x 0,40 = 0,72 m
2,30 x 0,40 = 0,92 m
Page 104 of 160
Normale pe directia z: 1,30 x 1,00 = 1,30 m

1,80 x 1,50 - 1,30 x 1,00 = 1,40 m
2,30 x 2,00 - 1,80 x 1,50 = 1,90 m
V = (1,3 x 1,0 + 1,8 x 1,5 + 2,3 x 2,0) 0,40 = 3,44 m
n continuare calculele se organizeaz, n tabel.
Direc-
bj
R
S
1j
1j
bj
bj
bj
s1j
s1j
bj
tia j
10
11
12
1.30
0.40
0.40
0.622
0.311
0.311
1.041
1.104
0.384
0.384
1.150
1.80
0.60
0.60
0.862
0.431
0.431
1.102
1.102
0.544
0.544
0.196
2.30
0.80
0.80
1.102
0.551
0.551
1.162
1.162
0.688
0.688
0.237
1.00
0.52
0.52
0.479
0.239
0.239
1.005
1.005
0.517
0.517
0.119
1.50
0.72
0.72
0.178
0.359
0.359
1.066
1.066
0.675
0.675
0.169
2.00
0.92
0.92
0.958
0.479
0.479
1.126
1.126
0.817
0.817
0.213
1.20
1.30
0.575
0.575
1.173
1.108
0.245
0.80
1.40
0.383
0.383
1.078
1.299
0.178
0.40
1.90
0.192
0.192
0.982
1.935
0.098
7.967
3.625
K = min K = 0,100
b
bj
d.1. Elementul de constructie diafragm cofrat cu cofraje nclzitoare pe doua fiete (fig. 2.3), dintre care numai una se racordeaz Ia
sursa de cldur avnd ca agent nclzitor abur (fig. 2.2. a).
Conform datelor de la exemplul a:
Pe fata neracordat la sursa de cldur.
Page 105 of 160
s1
= 1,060 m K/W
=
s1
(relatia 2.1)
Pe fata nclzitoare (relatiile 2.6; 2.8)

R
R
s0
s3
=R
+ R = 0,00 + 0,004 = 0,004 m K/W
s0
= (R + R
s0
s3
+ R ) = (0,004 + 0,857 + 0,043) = 0,904

e
Se noteaz (conform pct. 2.9.a), relatiile (2.15) si (2.24)

R = R
s
s0
R = R
s
+ R = 0,04 + 0,904 = 0,908 m K/W

3
s1
= 1,060 m K/W
Relatiile (2.14) ... (2.22) si (2.25).

R =
K/W
R =
= 0,072
R = 0,072; R = 0
b
M = M
s
s0
M = M
s
s1
= 6,67
= 6,67
K =
b
K =
s
e. Elementul de constructie de la pct. d , fig. 2.3 avnd racordate la sursa de cldur cofrajele de pe ambele fete (fig. 2.2 c; d):
M' = M' = M'
s
s0
R' = R = R
s
so
= M'
+R
S3
s0
= 6,67 m
-1
= 0,004 + 0,904 = 0,908
R = 0,072 m K/W
b
R = R =
b
= 0,036 m K/W
K =
b
K =
s
Page 106 of 160
3. Evaluarea nivelului de asigurare si a duratelor critice de maturizare

3.1l. Nivelul de asigurare se determin conform prevederilor din Anexa A.
3.2. Durata critic de maturizare t se evalueaz:
k
1. din graficele, de executie, dac exist n acestea asemenea prevederi, conform Anexa B pct. 1.4; Anexa D1.2.
2. n actiunea de proiectare a regimului termic tinnd seama de faptul c, n general, consumurile specifice minime de energie
corespund temperaturilor minime , la terminarea punerii n oper a betonului, iar acestea duratelor maxime.
b
3.3. Pentru orientare, se pot utiliza la evaluarea duratelor t si a temperaturilor urmtoarele date ajuttoare:
b
pentru regimul CC , specific metodei conservrii cldurii, graficele D
3.1
... D
3.8
din care rezult, pentru tipurile de betoane
semnificative ce pot fi folosite, corelarea temperaturii , la terminarea punerii n opera cu durata t ;

b
pentru regimurile specifice nclzirii dup turnare, graficele D
3.9
.din care rezult: pentru tipurile de betoane ce pot fi
folosite, corelarea temperaturii = , cu durata t .

b
4. Proiectarea regimurilor termice CC n perioada de maturizare critic. Metoda conservrii cldurii.

k
4.1. Regimul termic al betonului n cazul aplicrii metodei conservrii cldurii este de tipul CC (Anexa b, fig. 3.1). Pentru proiectarea
k
acestuia se discretizeaz variatia, temperaturii ; din grad n grad si se noteaz:

i
m = ( + 10 ) K
i
(4.1)
m = ( + /2 + 10) K
i
= [ ( ) K + 10] K
i
ae
(4.2)
n care:
c
m este gradul unitar de maturizare la temperatura de +20 C, echivalent gradului efectiv de maturizare la temperatura medie , pentru o
i
durata t = 1 h.
i
m gradul unitar de maturizare la temperatura de +20C echivalent gradului efectiv de maturizare pe suprafata cea mai rece avnd
i
temperatura
ntr-o durat t = 1 h.
i
Durata t n care temperatura betonului variaz n mod natural n intervalul ( - 0,5) ...( + 0,5)C se calculeaz cu relatia:
i
(4.3)
n care:
3
c = 700 W h/m este produsul ntre cldura masic a betonului proaspt

b
c = 0,290,29 W h/kg si densitatea lui aparent

b
b = 2500 2400 kg/m3
Page 107 of 160
i = 1C - cresterea sau scderea temperaturii n intervalul (i 0,5) ... (i + 0,5)

Durata t are ntotdeauna valori pozitive astfel nct n relatia (4.3), intervalul = 10C are semnul numitorului.
i
4.2. Conditiile de realizare a gradului critic de maturizare, din Anexa B, pct. 1.1., relatiile (1.1) si (1.2) se scriu pentru duratele t
calculate cu relatia (4.3), sub forma:

M =
(4.4)
t =
(4.5)
Valorile m ; m se extrag din anexa D, tabelul D

i
4.1.
pentru = 1,5 29,50C din grad n grad si K variabil; pentru alte valori K dect
i
cele din tabel se poate interpola sau extrapola liniar.

Valorile t se determin cu relatia (4.3) ncepnd de la = 1,50C, pentru o gam mai larg de temperaturi si niveluri de asigurare (
i
ae
00; -50; -100C).

Calculele se organizeaz ntr-un tabel (pct. 4.4).
Semnul rezultat pentru intervalul , astfel nct valorile duratelor s fie ntotdeauna pozitive (t > 0), indic:
i
i = +1C; cresterea temperaturii n perioada ti de la (i - 0,5)... ( + 0,5)C;

i = -1C; scderea temperaturii n perioada ti de la (i + 0,5)... ( - 0,5)C;
4.3. Cumulrile prevzute de relatiile (4.4) si (4.5) se fac n ordine cresctoare a valorilor nscrise n tabelul auxiliar,
i
ncepnd cu cele mai mici si se continua pe n valori pn este ndeplinit conditia (4.4).
i
Regimul termic se poate ncadra n una din cele trei variante din fig.3.1, Anexa B, dup semnul parametrului = 1C. n
i
functie de acesta se stabilesc si valorile temperaturilor , la nceputul perioadei t , valoarea exact a acesteia., ca si temperatura , la
i
terminarea perioadei. Se procedeaz astfel:
1. Dac i = 1C, rezult:

c > t = b (4.6)
Se adopt n acest caz:
t = 1 (4.7)
si se cumuleaz primele "n" valori M' si t pentru care este ndeplinit conditia (4.4) simultan cu conditia privind durata t , exprimat prin
i
relatia:
t' =
(4.8)
Se calculeaz n acest caz:
0 < t =
n
< t (4.9)
n
cu care se determin:
Page 108 of 160
t = t' - t t (4.10)
c
c = n 0.5 +
(4.11)
Relatiile (4.7) (4.11) se aplic si n cazul particular:

M < M' = M' ;
k
t' = 0 (4.12)
b. Dac = -10C rezult:

i
c < t = b (4.13)
Se cumuleaz o serie de valori succesive M' si t pn este ndeplinit conditia (4.1). Cea mai mare dintre valorile ; pentru
i
care s-a verificat conditia (4.4) se noteaz si se determin:

1
i = 1 + 0,5 (4.14)
Se cumuleaz din nou valorile , n ordine descresctoare ale acestora, ncepnd cu = - 0,5 pn la i = n, pentru care este
i
ndeplinit conditia (4.4).

Regimul termic se definitiveaz folosind n continuare relatiile (4.8) ; (4.9) ; (4.11) si (4.12).
Temperatura se determin cu relatia:
c
c = n + 0,5 -
(4.15)
Dac se ncepe cumularea cu = 1,5C se obtin regimurile termice cu consum minim, de energie, dar cu durat maxim.
1
n msura n care se ncepe cumularea cu valori > 1,5C se obtin regimuri termice cu durate mai mici, dar cu consumuri
1
specifice mai mari.

4. Exemplu de calcul
a. Se determin datele preliminare: Beton B 250 - L - Pa 35-31
3
M = 1310 hC
k
sex
= 4,886 W/m K
3
M /R = 10,1 W/m K
s
K = 0,039
b
K = 1,076
s
ae = 0; -5; - 10C
t = 160 h si t = 64 h
k
k:
b. Se alctuieste tabelul cu valorile auxiliare de calcul si se proiecteaz regimurile termice astfel nct s fie ndeplinite
simultan conditiile (4.4) ; (4.8) si (4.10).
c. Rezultatele obtinute, comparate cu cele extrase din anexa C
4.6
se prezint n tabelul urmtor, pentru M R = 10 si K = 0,05

s/ s
Page 109 of 160
Durata
Nivel de
t
Regim termic proiectat
Regim termic conf.
conf. pct. D 4.4
anexa C4.6
asigurare
ore
0
3,5
4,1
tc
3,5
10
16
160
157
160
118
126
-5
10
1,6
-10
17
4,6
14
11,8
63
15
12
62
-5
17
10,2
62
17
61
-10
19
62
75
64
tc
83
Se observ c, regimurile termice din anexa C pot fi folosite n locul celor calculate mai exact la acest punct.
n unele cazuri, cnd valorile Ms/Rs difer n msur mai mare, se poate interpola liniar sau s se adopte o solutie
acoperitoare (Ms/Rs mai mare).
4.5. Pentru simplificarea proiectrii regimurilor termice CC se pot utiliza graficele D.3.1 ... D. 3.8 din care rezult corelarea
k
temperaturii la terminarea punerii n oper, cu durata de maturizare t , prin care se asigur realizarea gradului critic de maturizare M
b
pentru valori variabile MS/RS; Kb si , fr ca temperatura betonului s coboare sub + 1C.

ae
Prin cei doi parametri si t regimul termic CC este determinat suficient, fr s fie obligatorie explicitarea temperaturii .
b
Desi construite pentru betoanele tipizate n Anexa C, graficele dau indicatii valabile si pentru alte betoane, similare, astfel nct
proiectarea regimului termic se poate limita Ia verificarea celui obtinut din graficele D. 3.1 ... D. 3.8.
5. Proiectarea regimurilor termice n perioade de maturizare critic. Metoda nclzirii betonului dup punerea n oper.
5.1. Regimul termic al betonului n cazul nclzirii lui dup punerea n opera se poiecteaz n mai multe variante simbolizate
TT ; TC (fig. 3.1) RT ; RC RTC (fig. 3.2) Anexa B
k
Pentru temperatura maxima ce caracterizeaz fiecare din aceste regimuri se calculeaz:

t
m = ( + 10) K
t
m' = [ ( -
t
(5.1)
ae
) K + 10] K (5.2)
b
i
unde: m ; m' sunt gradele unitare de maturizare similare gradelor m ; m' , evaluate ns pentru temperaturile .
t
Gradele unitare de maturizare m ; m' sunt date n anexa. D, tabelul D. 5.1 pentru = 1 ... 30C, din grad n grad si K
t
variabil; pentru alte valori K , dect cele din tabel se interpoleaz sau se extrapoleaz liniar.
b
Page 110 of 160
5.2. Regimul TT , ca regim de referinta (fig. 3.2 a. - Anexa B) se proiecteaz n vederea reducerii temperaturii = si implicit
b
a consumului specific de energie la preparare, Qsp, fat de regimurile tip CC ; n acest sens:
k
a) Se calculeaz:
m'
t.nec
(5.3)
iar din tabelul D. 5.1 se extrage o temperatur creia i corespunde cea mai apropiat valoare m' ce ndeplineste conditia:
t
m' m'
t.
t.nec
(5.4)
b) Se definitiveaz regimul de referint TT caracterizat prin:

k
t = (5.5)
t =
k
(5.6)
unde si m' ; sunt valorile determinate cu conditia (5.4).

t
Regimul termic TT se poate obtine direct din graficele D. 3.9 din care rezult in functie de t sau din tabelele D. 3.10 si D.
k
3.11.
c) Se verific pentru = = 0,5 semnul si mrimea parametrului ; din relatia (4.3) pentru ca t > 0. n functie de
i
rezultatul obtinut pentru fiecare nivel de asigurare se separ domeniile de aplicare ale regimurilor termic CC , si TT , sau TC pe baza
k
indicatiilor de la pct. d. si e.
Se adopt regimul CC , caracterizat prin consum total minim de energie, pentru nivelurile de asigurare si valorile M R pentru
k
s/ s
care este ndeplinit sursa din conditiile:
Page 111 of 160
1 = (t + 0,5) ; t1 > 0 dac i = +1C (5.7)

1 = (t - 0,5) ; t1 > tk dac i = -1C (5.8)
Regimul termic CC se proiecteaz ca la pct. 4.3 a, folosind relatiile (4.7) .. ... (4.12).
k
e) Regimul TT si cel derivat din acesta, TC , se aplic pentru nivelurile de asigurare si valorile M R pentru care:
k
s/ s
1 = (t - 0,5) ; 0 < t1 < tk dac i = -1C (5.9)

5.2. Regimul TC . (fig. 3.2 b - Anexa. B), ca regim termic destinat a fi aplicat efectiv, se proiecteaz pentru a se reduce
k
consumul specific de energie pe santier Q , fat de TT .prin introducerea unei perioade t , n care nu se consum energie. n acest
ss
scop, dac este ndeplinit conditia (5.9):

a) Se cumuleaz valorile t corespunztoare temperaturilor = = ( 0,5) pn la o valoare =
i
t' =
(n-1)
pentru care:
(5.10)
Pentru aceleasi valori = =

i
(n-1)
, se cumuleaz si valorile M' = m' , rezultnd

i
ti
Parametrii t , M ; au aceleasi semnificatii si se determin n acelasi mod ca la pct. 4.1 si 4.2.

i
b) Se calculeaz parametrii t si t , folosind relatiile:

t
(5.11)
t =
t
t = t t > t' (5.12)

c
unde m' este gradul unitar de maturizare corespunztor valorii = ce, urmeaz valorii =
n
n-1
Temperatura se determin cu relatiile (4.11), respectiv (4.15) n care t se obtine din conditia:
c
0 < t = t t' < t (5.13)

n
c) Daca prin cumularea mentionat la pct. a se atinge temperatura = = 1,5C, fr a fi ndeplinit conditia (5.13) se
n
foloseste pentru evaluarea duratei t relatia:

t
t =
(5.14)
iar durata t se obtine din expresia:'

k
t =t +t =t +
k
(5.15)
5.4. Regimul termic RT . (fig. 3.3. a - Anexa B) este tot un regim de referint ce se proiecteaz n vederea reducerii, fat de
k
regimurile TT si TC , a consumului specific de energie la prepararea betonului (Q , prin diminuarea temperaturii n conditiile de la
k
5p
pct. 5.2. a, dac nu exist regim TT nu se poate proiecta nici regim RT , respectiv RC sau RTC .
k
Se porneste de la regimul TT si n functie de caracteristicile acestuia:

k
a) Se stabileste valoarea temperaturilor si astfel nct s satisfac conditiile:

b
Page 112 of 160
1 < < (5.16)

b
b < t < b +
(5.17)
unde este valoarea determinat pentru regimul TT , pct. 5.2 a.

k
Regimurile termice cu consum minim de energie, att la preparare (Q ) ct si pe santier (Q ) se obtin pentru valori minime
sp
ss
si .
t
b) Se evalueaz gradul unitar de maturizare m'
(5.18)
m' =
r
Gradele unitare de maturizare m pentru = 1. respectiv = 3 valori variabile sunt evaluate n tabelele D.5.2 si D.5.3.
r
c) Se calculeaz, pe aceste baze:

t =
(5.19)
t = t t (5.20)
r
d) Regimul termic rezultat se verific din punct de vedere al vitezei v de ridicare a temperaturii care trebuie s ndeplineasc
r
conditia:
v =
(5.21)
Dac aceast conditie nu este ndeplinit[, se reduce temperatura sau se mreste , n limitele conditiilor (5.16) si (5.17) sau
t
se mreste durata t impus initial, modificndu-se n mod corespunztor regimul RT .

k;
e) Regimul de referint RT permite separarea domeniilor de aplicare ale regimurilor termice efective RC si RTC . n acest
k
sens se verific pentru = = 0,5 semnul parametrului ; pentru care t > 0, procedndu-se ca la pct. 5.2.c.
i
n functie de rezultatul obtinut se adopt regimul RC sau RTC .

k
5.5. Regimul RC (fig. 3.3 Anexa B) se proiecteaz pe baza verificrii de la pct. 5.4 e astfel:
k
a) dac este ndeplinit conditia (5.7) se procedeaz ca la pct. 5.3.a, evalundu-se t' si
pe baza relatiei (5.10).
Durata t se calculeaz cu relatia:

r
0t =
t (5.22)
Unde: m' este gradul unitar de maturizare n perioada t n care temperatura se ridic de la la .
r
Parametrul t se determin cu relatia (5.13), iar cu relatia:

n
c = n 0,5 +
(5.24)
Dac nu este mdeplinit conditia (5.13) regimul termic va fi de tip RTC .

k
Page 113 of 160
b) Dac sunt ndeplinite conditiile (5.9) sau (5.8) se procedeaz ca si la pct. 5.5.a, cu deosebirea c temperatura va fi:
c
c = n + 0,5 -
(5.25)
c) Regimul termic rezultat se verific din punct de vedere al vitezei de ridicare a temperaturii care trebuie s ndeplineasc
conditia (5.21).
Este important de retinut c dac regimul RC se proiecteaz pe baza conditiei (5.9) sau (5.8) se obtin pentru viteza de
k
ridicare valori care cresc rapid si determin o sporire corespunztoare si a puterii specifice. Aceast situatie poate fi evitat prin
proiectarea unui regim RTC .
k
5.6. Regimul termic RTC (fig. 3.3.c - Anexa B) se aplic n conditiile de la pct. (5.4.e) dac sunt ndeplinite conditiile (5.9) sau
k
(5.8):
a) Se impune o vitez de ridicare a temperaturii v , mai mare dect viteza corespunztoare din regimul de referint RT si se
r
calculeaz durata t cu relatia:

r
t =
(5.26)
b) Se procedeaz ca la pct. (5.3.a) pentru a determina durata t' (relatia 5.10) si valoarea corespunztoare
c
, astfel
nct s fie ndeplinit conditia:

t' =
(5.27)
c) Se evalueaza parametrii:
M' = m' t (5.28)
r
r r
T =
> 0 (5.29)
0 < t = t t t' t < t (5.30)

n
t = t' + t (5.31)
c
Temperatura se evalueaz cu relatie (4.15).

c
d) Dac prin cumularea, mentionat la pct. b se include si valoarea = 1,5C fr a fi ndeplinite conditiile (5.29) si (5.30) se
n
va evalua durata t cu relatia:

t
(5.32)
t =
t
Durata total t va rezulta n acest caz prin sumarea duratelor caracteristice:

k
t =t +t +t =t +t +
k
(5.33)
e) Consumul minim de energie se obtine pentru aceeasi durat t si aceeasi temperatur pentru varianta n care suma (t +
k
t ) este minim.
t
Page 114 of 160
Puterea specific instalat si consumul specific de energie pe santier

5.7. Puterea specific instalat pentru nclzirea pe santier a betonului pus n oper pe timp friguros se evalueaz n functie de
puterea specific necesar n cele dou perioade caracteristice t si t .
r
a) Pentru perioada t se evalueaz:

r
(5.34)
m =
r
Q = 700 ( - (5.35)
sr
sex.r
=P
sex
x m (5.36)
r
P =
(5.37)
sr
unde: m - este gradul unitar de maturizare n perioada de ridicare a temperaturii, n hC/h;

r
Q - este cantitatea specific de cldur nmagazinat n beton n Wh/m ;

sr
r este temperatura medie a betonului n perioada tr, n C;

P
- este puterea specific furnizat de exotermie n perioada t , in W/m ;
sex.r
K - coeficientul prin care se ia n considerare transmisia cldurii ntre sursa exterioara si beton.
s
b) Pentru perioada t se evalueaz:

t
sex.t
sex
x m (5.38)
t
P =
(5.39)
st
unde: m - este gradul unitar de maturizare n perioada de tratare izoterm;

t
t este temperatura medie a betonului n perioada tt, n C;

P
sex.t
- este puterea specific furnizat de exotermie n perioada t , in W/m ;

t
K - coeficientul prin care se ia n considerare corelatia ntre sursa exterioara si beton.

s
Parametrii necesari pentru evaluarea puterilor specifice se extrag din anexele D, astfel:
- coeficientul K tabelul D.2.6.
s
- gradele unitare de maturizare m tabelul D.4.1

i
- gradele unitare de maturizare m tabelul D.5.1.

t
- gradele unitare de maturizare m tabelele D.5.2. si D.5.3.

r
c) Puterea specific, tehnic, instalat pe santier, P

P" P
st
ss
ss
rezult din conditia:
P (5.40)
sr
5.8. Consumul specific de energic, tehnic, pe santier, Q
S$J
se evalueaz cu relatia:
Page 115 of 160
ss
= P t + P t (5.41)
sr
st
n anexele C5 sunt prezentate pentru aceleasi tipuri de regimuri termice solutii proiectate pentru a fi utilizate ca atare, n msura n
s
care nu sunt diferende semnificative ntre situatiile reale si ipotezele avute n vedere Ia proiectarea lor. Consumul specific exprimat n
3
Kwh/m se transform n Kcal/m prin multiplicare cu 860 Kcal/Kwh.

Calculele pentru proiectarea regimurilor termice TT ; TC ; RT ; RC ; RTC si pentru evaluarea puterilor specifice instalate,
k
respectiv a consumurilor specifice, tehnice, de energie se organizeaz n tabele, asa cum se exemplific la pct. 5.9.
5.9. Exemple de calcul
a) Se determin datele preliminare.
Se adopt aceleasi date ca pentru exemplul de la punctul D.4.4.
b. Se alctuieste tabelul cu valorile auxiliare de calcul necesare la proiectarea regimurilor termice prin nclzirea betonului.
c) Se proiecteaz regimul termic TT folosind graficele D.3.9 si indicatiile de la pct. 5.2; calculele se organizeaz ntr-un tabel.
k
Proiectarea regimului termic TT
pentru:
i
ae
b=t=c
t + 0,5
+1
CC
-1
-1
TC
-10
-1
-1
TC
-1
-1
TC
-1
-1
TC
-1
-1
TC
-5
64
recomandat
t 0,5
0
160
Regim termic
-5
14
-10
141.8
57.6
RTC
RTC
RC
RTC
RTC
d) Se proiecteaz, regimul termic TC conform pct. 5.3; calculele se organizeaz ca n tabelul urmtor.
k
e)Se proiecteaz regimul termic ele referint RT , conform punctului 5.4 ; calculul se organizeaz ntr-un tabel.
k
Page 116 of 160
TABEL CU VALORI AUXILIARE DE CALCUL PENTRU

PROIECTAREA REGIMURILOR TERMICE LA NCLZIREA BETONULUI DUP TURNARE
b=1
ae = 00C
sex.t
m'
sex.t
b=3
b=1
m'
m'
ae = -50C
m'
ae = -100C
m'
m'
b=3
m'
b=1
b=1
5.04
3.97
25
19
5.02
4.93
3.88
4.85
3.81
7.28
5.05
36
25
7.12
7.01
4.93
6.90
4.85
9.24
6.11
8.24
45
30
40
9.16
8.16
9.04
5.97
8.91
5.87
11.40
7.16
9.27
56
35
45
11.04
9.16
10.90
6.99
10.76
6.88
12.80
8.15
10.21
63
40
50
12.62
10.08
12.46
7.94
12.31
7.83
14.28
9.04
11.04
70
44
54
14.01
10.89
13.84
8.81
13.68
8.69
15.62
9.89
11.82
76
48
58
15.31
11.65
15.14
9.63
14.97
9.50
16.80
10.68
12.55
82
52
61
16.49
12.36
16.31
10.39
16.14
10.26
10
18.00
11.42
13.24
88
56
65
17.63
13.08
17.45
11.11
17.27
10.98
11
19.15
12.14
13.91
94
59
68
18.76
13.68
18.58
11.81
18.40
11.66
12
20.33
12.83
14.56
99
63
71
19.90
14.31
19.72
12.47
19.54
12.33
13
21.53
13.50
15.20
105
66
74
21.06
14.93
20.88
13.13
20.69
12.98
14
22.75
14.17
15.83
111
69
77
22.24
15.54
22.05
13.77
21.87
13.61
15
24.00
14.83
16.46
117
73
81
23.42
16.15
23.23
14.40
23.04
14.25
16
25.17
15.48
17.08
123
76
84
24.56
16.75
24.37
15.03
24.18
14.87
17
26.35
16.12
17.70
129
79
87
25.70
17.48
25.51
15.65
25.32
15.49
PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC TC
Page 117 of 160
Nivel
de
asig
(5.11)
(5.12)
(5.13)
(5.14)
(4.15)
(5.15)
216
114.8
45.2
14.5
160
(128*)
21.8*
132.7
154.5
(5.10)
Durata t = 160 h
k
-5
4
1.5
9.04
3.89
15.1
1.5
8.91
3.81
7.2
30.7
3.5
-10
Durata t = 64 h
k
-5
-10
13
12.5
11.5
21.06
19.33
35.7
29.3
600
22.7
41.3
12.0
11.7
64
10.5
20.88
18.00
10.7
19.4
383
43.1
20.9
1.5
10.9
64
10.5
20.69
17.84
6.0
11.4
223
52.1
11.9
0.5
10.9
64
(*) Cumularea se face pentru t si m pn la i = n n loc de i = (n-1) si se aplic relatia (5.14) n loc de relatia (5.11) pct. 5.3.c.
i
Page 118 of 160
PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC RT
Nivel
de asig
Durata t = 160 h
k
-5
10,90
6,99
49,0
111,0
0,04
10,76
6,88
53,9
106,1
0,04
5
-10
Durata t = 64 h
k
-5
-10
Pentru nivelul de asigurare
ae
14
22,24
15,54
47,1
16,9
0,65
22,05
13,77
51,8
12,2
1,07
21,87
13,61
53,1
10,9
1,19
= 0C betonul se pune n oper la
ae
= 0C astfel nct tinnd seama de conditia ca +5C rezult

p
= 3C.
b
Pentru celelalte niveluri de asigurare (
ae
= -5C;
ae
= -10C) betonul se pune n oper la
Se observ c n cazul duratei t = 160 h si nivelului de asigurare

k
ae
ae
= -5C , rezultnd = 1C.

b
= 0C regimul termic este de tipul CC (conf. pct. 5.2.d, relatia 5.7

k
si exemplul de la pct. 5.9.c).

f) Se proiecteaz regimul termic RC conf. pct. 5.5; calculul se organizeaz ntr-un tabel.
k
PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC RC
Nivel
t
de
(5.22)
(5.23)
4.9
59.1
t (5.13)
4.8< <5.7
11.9
asig
t = 64 h
14
13.5
Pentru nivelele de asigurare
ae
11.5
= -5C si
15.54
ae
19.33
54.3
35.7
1141
= -10C, duratele t =160 h si t =64 h rezult conf. pct. 5.9.c. regimuri RTC .
k
Page 119 of 160
Page 120 of 160
Se poate proiecta un regim RTC . si pentru

k
ae
= 0C; t = 64 h, dac se adopt o vitez de ridicare a temperaturii v cuprins ntre

k
valorile caracteristice regimurilor RT si RC :

k
g) Se proiecteaz regimul termic RTC conform pct. 5.6; calculul se organizeaz ntr-un tabel.
k
h) Puterile specifice si consumurile specifice se evalueaz conf. pct. 5.7 si 5.8; calculele se organizeaz ntr-un tabel, n care s-au
Page 121 of 160
inscris pentru comparatie si regimurile termice CC .

k
5.10. Pentru simplificarea departajrii domeniilor de aplicare a diferitelor regimuri termice se dau n tabelele D.3.10 st D.3.11 regimurile
termice de referint TT si RT n cazul tipurilor uzuale de betoane tipizate n Anexa C pentru diferite durate t si niveluri de-asigurare
k
, mpreun cu limitele parametrului M R pentru aplicarea regimurilor termice CC si RC n conditii de consum minim de energie.
ae
s/ s
Desi proiectate pentru tipurile de betoane tipizate n Anexa C, tabelele D.3.10 si D.3.11 dau indicatii valabile si pentru alte betoane,
astfel nct s se treac direct la proiectarea regimului termic cel mai eficient.
6. Proiectarea regimului termic n timpul transportului si punerii n oper a betonului
Proiectarea regimului termic n timpul transportului betonului consta (Anexa B, pct. 4) n precizarea temperaturii , la livrarea betonului
t
(descrcarea din mijlocul de transport) si a temperaturii , la preparare (descrcarea din malaxor) cu evidentierea mijloacelor folosite si
p
a conditiilor de protejare termic a lor.

6.1. Coeficientul unitar K de scdere a temperaturii betonului n timpul transportului Ia obiect depinde de mijlocul folosit, de conditiile
t
de protejare ale acestuia si de durata transportului. Pentru situatiile uzuale valorile coeficientului K sunt date n anexa D
t
6.1
n care se
poate interpola liniar pentru durate intermediare.

6.2. Coeficientul unitar K de scdere a temperaturii betonului n timpul transportului pe obiect si punerii lui n oper depinde de forma si
t
dimensiunile elementului de constructie n care se toarn, de durata procesului, de solutia de protejare a benelor n perioada de
asteptare si de durata acesteia pentru ultima ben[. Pentru solutiile uzuale valorile coeficientului K sunt date n anexa D
t
6.3
, n care se
poate interpola liniar pentru durate intermediare.

Durata de asteptare, t , a betonului din ultima ben se determin cu relatia:
a
t = 10
(6.1)
n care:
10 reprezint durata maxim de punere n oper a betonului dintr-o ben;
V volumul betonului transportat ntr-un ciclu;
t
v volumul (capacitatea) unei bene.

b
6.3. Temperaturile caracteristice: , la preparare si , Ia livrare, n functie de temperatura , la terminarea punerii n oper se
p
determin conform indicatiilor din Anexa B, pct. 4, folosind relatiile (4.1) si (4.2).
n graficul din anexa D
6.3
se pot obtine direct valorile ( ) n functie de ( ) si K , respectiv ( )n functie de ( )

l
ae
ae
ae
ae
si K , din care se determin . si respectiv .

t
6.4. Exemplu de calcul.

a) Coeficientii K ', K n ipoteza transportului betonului la 2,5 km distant cu viteza de 15 km/h folosind un autoagit[tor de 5 m
t
capacitate, neprotejat (Anexa D
6.1
, solutia 2a) din care betonul se descarc n bene de 1 m , protejate conform solutiei c (Anexa D
a punerii lui n oper ntr-o diafragm (Anexa D
6.2
6.2
) si
, solutia 2c), rezult n functie de duratele caracteristice astfel:
Page 122 of 160
Durata de transport:
K = 0,168 + (0,360 0,168)

t
Durata de punere n oper a betonului dintr-o ben: 10'

Durata de asteptare a ultimei bene:
t = 10
a
K = 0,122 + (0,282 0,122)

t
b) Temperaturile caracteristice:
- nivelul de asigurare
ae
=-5C
- temperatura betonului la terminarea punerii in oper: = 10C

b
c) Temperaturile ; folosind relatiile (4.1) si (4.2) din Anexa E, pct.4;

l
= -5 +
(10+5) = 14,1
= -5 +
(14,1+5) = 18,3 19
d) Temperaturile ; folosind graficul din anexa D

l
- pentru K = 0,242; = 19C

t
6.3
= 19 5 = 14C
l
- pentru K = 0,200 = 24
t
= 24 5 = 19C
p
6.5. Diferenta ntre temperaturile ( ) este cu att mai mare cu ct creste temperatura ceilalti parametri K ,K, , rmnnd
p
constanti (Anexa C, fig. 6.1). Din aceeasi figur rezult c diferentele (
p1
ae
) sunt ntotdeauna mai mari dect (

p2
b1
).
b2
Din aceste motive nclzirea betonului dup punerea lui n oper, conduce, pentru randamente r = r , la consumuri specifice de
p
energie mai reduse dect metoda conservrii cldurii.

6.6. Regimul termic Ia prepararea, transportul si punerea n oper a betonului pe timp friguros se poate determina prin:
a) alegerea unei solutii tip de organizare a procesului dintre cele prezentate n anexa C, pct. 6 si corelarea temperaturilor , si , pe
p
baza valorilor tipizate ale coeficientilor K ,K, (tabelele C.6.1, C.6.2);

b) proiectarea unei solutii specifice de organizare a procesului si evaluarea coeficientilor K ,K, pe baza prevederilor din aceast
anex, (Anexele D.6.1, D.6.2); corelarea temperaturilor , si se face n acest caz folosind graficul D.6.3.
p
7. Proiectarea regimului termic la prepararea betonului

7.1. Regimul termic la prepararea betonului const n evidentierea urmtorilor parametri:
Page 123 of 160
nivelul de asigurare , stabilit conform anexei A;
temperatura betonului la descrcarea din malaxor, , n C, stabilit conform prevederilor din anexa D.6.
compozitia betonului: ap, A; ciment, C; agregate, Ag, n kg/m ;
umiditatea agregatelor u, n procente;
temperaturile initiale ale apei , agregatelor
temperaturile finale ale apei, , agregatelor, f si cimentului;
consumul specific tehnic de energie, Q . Ia prepararea betonului.
ae
ia
iag
fa
si cimentului ;
ic
sp
7.2. Temperaturile initiale ale componentilor se stabilesc astfel:

a. temperatura initial a apei se estimeaz Ia valoarea
= + 10C, dac nu exist date reale; (7.1)
ia
b. temperatura initial a agregatelor
iag
se estimeaz pe baza datelor din tabelul D.7.1; n lipsa unor date efective privind caracterul
depozitului si variatia temperaturii aerului n zilele precedente se adopt relatia:
iag
ae
(7.2)
c) temperatura initial a cimentului

=
ic
ae
(7.3)
7.3. In vederea determinrii temperaturilor finale ale componentilor betonului se adopt, urmtoarele ipoteze de lucru:
a) agregatele se dezgheat n mod obligatoriu, adic se nclzesc pn la o temperatur minim:
fag
= +5C (7.4)
b) cimentul nu se nclzeste, ns prin frecarea ce se produce n timpul transportului pe snecul dozatorului, temperatura sa poate creste
cu o valoare astfel nct rezult:
c
= + (7.5)
fc
ic
unde: = 0 ...10C
c
c) apa se nclzeste la temperatura necesar pentru ca s rezulte prin amestecare beton la temperatura , dar nu mai mare dect o
p
valoare maxim specific fiecrui tip de ciment:

fa
= 80C pentru Pa 35
fa
fa
= 70C pentru P 40 (7.6)

fa
fa
d) dac pentru realizarea temperaturii a betonului rezult c apa trebuie nclzit la o temperatur superioara valorii , se adopt:
p
fa
= (7.7)
fa
fag
fa
> +5C (7.8)
7.4. Temperaturile finale ale apei si agregatelor se evalueaz folosind graficele D.7.2...D.7.4, astfel:
Page 124 of 160
a) Se determin valorile auxiliare:

-2
A = 10 a A (7.9)
g
, n graficul D.7.2 n functie de dozajul de ciment; se intr pe ordonat cu valoarea ;

bc
fc
, n graficul D.7.3 n functie de parametrii A si = , se intr pe abscis cu cantitatea total de ap A;

ba
fa
bag
fa
, n graficul D.7.4, n functie de parametrii A si
fag
= + 50; se intr pe abscis cu cantitatea total de agregate uscate, A ;

g
b) Se calculeaz:
=
p
bc
ba
bag
(7.10)
unde este temperatura betonului preparat cu agregate la temperatura

p
fag
= + 50 si ap la temperatura = .
fa
fa
c) Pentru betoanele a cror temperatur este inferioar valorii adic:

p
(7.11)
p
se adopt:
fag
fag.min
= + 5C (7.12)
si se calculeaz valoarea auxiliar:
ba
=
p
bc
bag
(7.13)
cu care se determin n graficul D.7.3, n functie de A si A, temperatura =
fag
, necesar.
7.5. Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului, se evalueaz distinct pentru nclzirea apei si agregatelor.
a) Consumul specific pentru nclzirea apei. Se evalueaz n graficul D.7.3 valorile:
Q
n functie de A ; A si = ,
sa
fa
sa
n functie de A ; A si = ,
ia
cu care se 'determin;
Q
sa
= Q
sa
sa
b) Consumul specific pentru nclzirea agregatelor. Se evalueaz n graficul D.7.4 valorile:

Q
sag
, n functie de A , A si =
g
sag
fag
, n functie de A , A si =
Dac
iag
fag
= 0 rezult Q
sag
>0
= 0. (7.15)
Se evalueaz n graficul D.7,5 valoarea:

Q
sag
n functie de A si
iag
Dac
iag
> 0, rezult Q
sag
= 0 (7.16)
Consumul specific tehnic la nclzirea agregatelor este:

Q
sag
= Q
sag
= Q
sag
+Q
sag
(7.17)
c) Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului, Q
sp
este:
Page 125 of 160
sp
=Q
sa
+Q
sag
(7.18)
7.6. Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului se poate evalua si cu relatia simplificat:
Q
sp
=Q
so
unele: Q
so
+ 0,77 (7.18)
p
este o valoare constant pentru acelasi beton, aceeasi umiditate a agregatelor; acelasi nivel de asigurare, si aceeasi ipotez
organizatoric
iag
= = .
fc
ae
7.7. Regimul termic Ia prepararea betonului pe timp friguros se poate determina prin:
a) alegerea unui regim termic tip dintre cele prezentate n Anexa C, n msura n care compozitia efectiv a betonului si parametrii ce
caracterizeaz conditiile organizatorice reale sunt similare cu cele avute n vedere Ia proiectarea regimurilor termice tip din anexa C.
b) proiectarea pe baza indicatiilor din aceast anex (anexa D.7) a unui regim termic specific compozitiei betonului si conditiilor
organizatorice reale.
Parametrul
so
se obtine din Anexele C.7.1 ... C.7.5.
7.8. Exemplu de calcul.

a) Este necesar cunoasterea urmtorilor parametri:
- Caracteristicile betonului: B 250 L3 - Pa 35 31
3
Compozitia: A = 185 l/m ; C = 325 kg/m ; Ag = 1854 kg/m
Temperatura la descrcarea din betonier: = 12C

p
- Caracteristicile componentilor:
agregate:
umiditate u = 1,7%
temperatura initial, msurat n depozit
iag
= -3C
ciment: cresterea temperaturii n timpul transportului pe snec = + 9C

c
ap: temperatura initial msurat la conduct = 12C

ia
temperatura maxim a apei (caracteristica instalatiei)
fa.max
- Nivel de asigurare
= 65C
= - 5C
Deoarece conditiile initiale sunt sensibil diferite de cele avute n vedere Ia ntocmirea Anexei C.7.3 proiectarea regimului termic se face
conform punctului 7 din Anexa D.
b) Se calculeaz conf. pct. 7.3 si 7.4.
-2
-2
(7.9) A = 10 uA = 10 x 1,7 x 1854 = 32 l

g
(7.5) =
c
ac
+ = -5 + 9 = +4C
c
c) Temperaturile componentilor
Page 126 of 160
Din graficul Anexa D.7.2 pentru = +4C si C = 325 kg se determina

c
Din graficul Anexa D.7.3 pentru A = 185 l, A = 32 l si =
fa.max
Din graficul Anexa D.7.4, pentru A = 1854 kg, A = 32 l, =

g
bc
= 0,4C.
= 65C, se determin
fa.min
ba
= 15C.
= +5C, se determin
bag
= 3C.
Conform relatiei (7.10).

' = 0,4 + 15 + 3 = 18,4C
p
Deoarece = 12 < = 18,4C, pentru obtinerea betonului la temperatura = 12C este suficient s se dezghete agregatele (
p
+5C) si s se nclzeasc, apa la o temperatur <

fa
fa.max
fag
= 65C.
Se calculeaz, cu relatia (7.13):
ba
= 12 - 0,4 - 3 = 8,6C
Din graficul Anexa D.7.3 pentru A = 185 l, A = 32 l si
ba
= 8,6C, se determin = = 37C. Deci, temperaturile componentilor la

fa
amestecare sunt:
= 37C
fa
fag
= 5C
d) Consumurile specifice
Pentru ridicarea temperaturii apei
Din graficul Anexa D.7.3 pentru A = 185 l, A = 32 l .si = = 37C se determin Q
fa
= = 12C se determin Q
ia
sa
= 6,6 KWh/m , iar pentru A = 185 l, A = 32 l si
sa
= 2,2 KWh/m .
Conform relatiei (7.1 4):

Q
sa
= 6,6 - 2,2 = 4,4 KWh/m
Pentru ridicarea temperaturii agregatelor

Din graficul Anexa D.7.4 pentru A = 1854 kg, A = 32 l si =
g
C < 0, conform (7.15) rezult Q
sag
iag
sag
= 1,95 - 0 + 2,9 = 4,85 KWh/m
= 5C se determin Q'
sag
= 1,95 KWh/m beton. Deoarece
iag
= - 3
= 0.
Din graficul Anexa D.7.5 pentru A = 32 l si

Q
fdg
= - 3C se determin Q
sag
= 2,9 KWh/m beton. Conform relatiei (7.17):
Deci consumul specific de energie la prepararea betonului este conform relatiei (7.18).
Q
sp
= 4,4 + 4,85 = 9,25 KWh/m beton
Dac evaluarea consumului specific la preparare se face n mod acoperitor din tabelul C.7.3, nelundu-se n considerare conditiile
locale, adic pentru: = 10C, =
ia
iag
sp
ae
ae
= - 5C;
= -5C si u = 2%, rezult (relatia 7.19):
= 4,35 + 0,77 x 12 = 13,6 KWh/m
Page 127 of 160
Comparnd cele dou consumuri, se constat c, luarea n considerare a conditiilor locale conduce la o economie de energie de:
3
Q = 9,25 - 13 x 6 = -4,35 KWh/m , adic 32%.

8. Bilantul energetic
8.1. Bilantul energetic const n sintetizarea rezultatelor obtinute la proiectarea diferitelor regimuri termice (pct. 4.4 si 5.9, Anexa D) si
completarea lor cu proiectarea regimurilor termice la transport si punere n oper, respectiv la preparare.
Pentru proiectarea regimurilor termice la transport si punere n oper se procedeaz ca la exemplul de la pct. 6.4. adoptnd aceeasi
ipotez organizatoric (K = 0,200; K = 0,242); se stabilesc n acest fel valorile si , din tabel.
t
Pentru proiectarea regimurilor termice la preparare se procedeaz conform indicatiilor de la pct. 7.6 folosind relatia (7.19) si valorile Q
so
din Anexa C.7.3 .

8.2. Exemplul din tabelul intitulat ,,Bilant energetic" prezint rezultatele obtinute la exemplele de la pct. 4.4 si 5.9 din Anexa D n ipoteza
r = r = 1, corespunztoare consumurilor specifice tehnice. Pentru obtinerea consumurilor efective, acestea trebuiesc majorate prin
s
raportare la r , respectiv r (anexa B, pct. 4.3, relatia 4.3).

s
Consumurile specifice din tabelul Bilant energetic" sunt n general minime pentru varianta RTC (sau RC ) care necesita ns si
k
puterea instalat maxim la ridicarea temperaturii (P ).

sr
Se pot reduce puterile specifice prin adoptarea variantelor TC , caracterizate ns prin consumuri specifice mai ridicate. Acestea din
k
urm pot fi ns reduse prin luarea n considerare a situatiilor favorabile ce pot s apar la prepararea betonului (exemplul de la pct.
7.8, Anexa D) sau prin mbunttirea conditiilor de protectie (Anexa C, pct. 9.7).
BILANT ENERGETIC (EXEMPLU)
Page 128 of 160
ANEXA D.1.1.
GRADUL CRITIC DE MATURIZARE M , CORELAREA LUI CU NIVELUL CRITIC DE INTRIRE SI VALORILE EXOTERMIEI
K
Felul
A/C = 0,40,5
A/C = 0,50,6
A/C=0,60,7
cimentului
E
Marc
M h
28
A/C
Wh/kg
Pa
M
A/C
A/C
M h
h0C
0,50
1100
25,4
0,60
1400
31,9
20,5
0,52
1160
26,8
0,62
1444
32,6
950
21,7
0,54
1220
28,3
0,64
1488
33,4
0,46
1000
22,9
0,56
1280
29,8
0,66
1532
34,1
0,48
1050
24,1
0,58
1340
30,8
0,68
1576
34,8
0,50
1100
25,4
0,60
1400
31,9
0,70
1620
35,6
0,40
750
19,2
0,50
1000
26,0
0,60
1270
32,2
0,42
800
20,8
0,52
1054
27,5
0,62
1316
33,1
0,44
850
22,1
0,54
1108
28,9
0,64
1362
33,9
0,46
900
23,4
0,56
1162
30,2
0,66
1408
34,8
0,48
950
24,7
0,58
1216
31,2
0,68
1454
35,6
0,50
1000
26,0
0,60
1270
32,2
0,70
1500
36,5
0,40
850
18,9
0,42
900
0,44
65
35
P 40
70
ANEXA D.1.2.
CORELATREA DURATELOR DE MATURIZARE t (n h) CU DURATELE z (n zile)

k
z (*)
Durata critic de maturizare t (**) n ore, pentru betonul turnat n
(zile)
schimbul
II
III
Page 129 of 160
8 h/sch
10 h/sch
8 h/sch
10 h/sch
8 h/sch
40
38
32
28
24
64
62
56
52
48
88
86
80
76
72
112
110
104
100
96
136
134
128
124
120
160
158
152
148
144
184
182
176
172
168
(*) exclusiv zilele de turnare si de ndeprtare a protectiei;
(**) inclusiv durata t din ziua de turnare din momentul terminrii schimbului n care betonul a fost pus n oper.
ANEXA D.2.1.
REZISTENTELE TERMICE R ALE UNOR SOLUTII RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAFETELOR ELEMENTELOR
S
DE CONSTRUCTIE DIN BETON

Nr.
Solutia de protejare
Domeniul de utilizare
crt.
2
m R
m
Ch
W
Kcal
Impermeabilizarea la
Folie de polietilen de 1 mm
1
0,006
0,007
vnt a protectiei
grosime
termice
Prelat din pnz impermeabil
2
0,030
0,035
vnt a protectiei
de 3 mm grosime
termice
Prelat din pnz impermeabil

de 3 mm grosime, cuplat cu
Page 130 of 160
folie de polietilen de 3 mm
vnt a protectiei
0,036
0,042
grosime
termice
Plapum de poliuretan de 3 cm
Protectie termic a
grosime ntre dou folii de
0,608
0,707
polietilen
suprafetelor libere ale

betonului
Protectie termic a
5
Idem cu 4 cm poliuretan
suprafetelor libere ale

betonului
Strat de separatie
Panouri de cofraj din placaj F de
ntre mediul nclzitor
6
10 mm grosime, neizolate
0,083
0,098
si beton (suprafete
termic, tipizate
cofrate)
Idem, izolate termic cu 5 cm

Protectie termic a
7
psl mineral (=250 kg/m ;
0,653
0,759
fetelor cofrate
=0,08)
Strat de separatie
Cofraje metalice neprotejate
8
ntre mediul nclzitor
termic
si beton (fete cofrate)
Idem, izolate termic cu 6 cm

Protectie termic a
9
psl mineral avnd 9,5% punti
0,679
0,790
fetelor cofrate
termice
0,857
0,997
Cofraje metalice nclzitoare

protejate la exterior cu 6 cm vat
Protectie termic a
10
mineral de sticl (100 kg/m )
sursei de cldur
sau 8 cm psl mineral cu

14,3% punti termice
Page 131 of 160
Strat de aer vertical n grosime

de:
a. 1 cm
0,140
0,163
0,160
0,186
mbunttirea
caracteristicilor de
b. 2 cm
11
0,180
0,209
izolare termic dac

este stationar
c. 5 cm
d. 10 cm
0,170
0,198
0,160
0,186
0,140
0,163
(neventilat)
e. 15 cm
Strat de aer orizontal la flux

termic de jos n sus grosimea:
mbunttirea
caracteristicilor de
a. 1 cm
12
0,150
0,174
0,160
0,186
0,150
0,174
0,170
0,198
0,180
0,209
izolare termic dac

este stationar
b. 2 cm
(neventilat)
c. 5 cm
Strat orizontal la fluxul termic de

sus n jos, grosimea:
a. 1 cm
13
b. 2 cm
Idem
c. 5 cm
Rezistente la transfer termic:
- pe suprafata interioar:
- agent nclzitor abur
R = 0,004 m K/W; 0,005 m hC/Kcal

i
- agent nclzitor aer cald
Page 132 of 160
R = 0,043 m K/W; 0,050 m hC/Kcal

i
Pe suprafata exterioar: R = ,043 m K/W; 0,050 m hC/Kcal

e
Page 133 of 160
Page 134 of 160
Page 135 of 160
Page 136 of 160
Page 137 of 160
Page 138 of 160
Page 139 of 160
Page 140 of 160
Page 141 of 160
Page 142 of 160
Page 143 of 160
Page 144 of 160
Page 145 of 160
Page 146 of 160
Page 147 of 160
Page 148 of 160
Page 149 of 160
Page 150 of 160
Page 151 of 160
Page 152 of 160
Page 153 of 160
Page 154 of 160
Page 155 of 160
Page 156 of 160
Page 157 of 160
[top]
SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE N ANEXE

1. Niveluri de ntrire; grade de maturizare
- nivelul de ntrire al betonului, n procente din rezistenta R28;
- nivel de ntrire critic, n procente;
k
R - rezistenta la compresiune a betonului la un moment dat, n conditii normale de ntrire, n daN/cm ;
- rezistenta medie la compresiune a betonului la 28 zile, n conditii normale de ntrire, n daN/cm ;
28
M - gradul de maturizare, corespunztor nivelului de ntrire n hC ;
M - gradul critic de maturizare, n hC;

k
M - gradul de maturizare n intervalul de timp t , n care temperatura medie n sectiune este i, n hC;
i
M - gradul de maturizare n intervalul de timp t , evaluat pentru temperatura medie , pe suprafata cea mai rece, n hC;
i
m - gradul unitar de maturizare n intervalul de timp t = 1 h, n hC/h ;

i
m - gradul unitar de maturizare pe suprafata cea mai rece a elementului, n intervalul de timp t = 1 h, corelat cu m , n hC/h;
i
M - gradul de maturizare la temperatura normal de +20C echivalent gradului de maturizare electiv realizat n perioada t , de ridicare a
r
temperaturii, n hC;
M - idem n perioada t , de tratare izoterm, n hC;
t
M - idem n perioada t , de variatie natural a temperaturii, n h C;

c
2. Temperaturi; niveluri de asigurare

- temperatura betonului la preparare (descrcarea din malaxor) n C ;
p
- temperatura betonului la livrare, (descrcarea din mijlocul de transport, la obiect), n C;

l
- temperatura betonului Ia terminarea procesului de punere n oper (nceperea maturizrii), n C;

b
- temperatura medie a betonului n sectiunea unui element de constructie, ntr-un interval de timp t, n C;
i
- temperatura medie a betonului, msurat pe suprafata cea mai rece, n acelasi interval de timp t , n C;
i
- diferenta ntre temperaturile maxim si minim din sectiunea unui element de constructie la un moment dat, n C;
i
- mrimea intervalului de temperatur pentru care aceasta are valoare medie (sau , n C;
i
- temperatura maxim a betonului n perioada de maturizare (n perioada de tratare izoterm, la terminarea celei de ridicare a
t
temperaturii, Ia nceperea celei de variatie natural), n C;

- temperatura betonului la terminarea perioadei de maturizare (n momentul ndeprtrii protectiei sau decofrrii), n C;
c
- temperatura medie a betonului n perioada de ridicare a temperaturii, n C;

r
Page 158 of 160
- temperatura efectiv a aerului exterior n perioada de maturizare (t ; t ), n C;
ae
- nivelul de asigurare n perioada de maturizare (t ; t ), n C;

k
- temperatura efectiv a aerului exterior n perioada de pre parare, transport si punere n oper a betonului (t , t ), n C;
ae
- nivelul de asigurare n perioada de preparare, transport si punere n oper a betonului (t , t ), n C;

t
3. Intervale de timp
t - durata n care se obtine la temperatura variabil un grad de maturizare echivalent gradului critic M de maturizare la +20C, n h;
k
t - durata n care se obtine la temperatur variabil un nivel de ntrire , corespunztor gradului de maturizare M , la temperatura
de +20C, n h;
t - durata de transport a betonului la obiect, n h;
t
t - durata de transport a betonului pe obiect si de punere n opera, n h;

t
t - durata intervalului de timp n care temperatura variaz liniar fat de temperatura medie a betonului, n h;
i
t - durata de ridicare artificial a temperaturii n timpul maturizrii betonului, h;

r
t - durata de tratare izoterm a betonului, n h;

t
t - durata de variatie natural a temperaturii betonului (ridicare sau coborre), n h;

c
z - durata de obtinere a gradului critic de maturizare M , n zile;

k
z - durata de obtinere a gradului de maturizare M, n zile;
4. Coeficienti
K
- coeficient de echivalare a gradului de maturizare la o temperatur oarecare , ( ), cu gradul de maturizare la temperatura

i
normal de +20C;
K - coeficient pentru evidentierea scderii temperaturii betonului pe suprafata cea mai rece ( ) n comparatie cu temperatura medie
b
( ) n sectiune (evidentiaz realizarea gradului de maturizare necesar pe suprafata cea mai rece).
i
K - coeficientul K pe directia j;
bj
K - coeficient pentru luarea n considerare a pierderilor de cldur directe ale sursei de cldur;
s
K - coeficient pentru evidentierea scderii temperaturii betonului n timpul transportului (de la la ), n perioada t ;
t
K - coeficient pentru evidentierea scderii temperaturii betonului n timpul transportului pe obiect si punerii n oper, (de la ; la ) n
t
perioada t ;
t
5. Tipuri de regimuri termice

CC - regim termic pentru obtinerea gradului de maturizare M , numai prin metoda conservrii cldurii;
k
TT - idem, numai prin mentinerea temperaturii betonului la o valoare constant, , (nclzire izoterm);
k
TC - idem, partial prin nclzire izoterm si restul prin conservarea, cldurii;

k
Page 159 of 160
RT - idem, partial prin ridicarea temperaturii betonului si restul prin mentinerea ei la o valoare constant (nclzire izoterm) ;
k
RC - idem, partial prin ridicarea temperaturii betonului si restul prin conservarea cldurii;
k
RTC - idem, partial prin ridicarea temperaturii betonului, partial prin nclzire izoterm si restul prin conservarea cldurii.
k
6. Puteri si consumuri specifice

Q
Q
- consum specific tehnic de energie, la prepararea betonului (anexa B, pct. 3), n Wh/m ; KWh/m sau Kcal/m ;
sp
- consum specific tehnic de energie, pe santier, Ia nclzirea dup turnare (anexa B, pct. 3), n Wh/m ; KWh/m , sau Kcal/m ;
ss
r ; r - randamentele instalatiilor de nclzire la preparare, respectiv pe santier dup turnare;

p
Q - consumul specific total, n Wh/m ; KWh/m sau Kcal/m ;

s
P
E
P
P
P
P
P
- modulul intensittii de degajare a exotermiei cimentului, n perioada de maturizare critic, n W/Cm ;
sex.k
- exotermia total, a cimentului (28 zile la temperatur normal de +20C), n Wh/Kg;
28
sex
- puterea specific datorat exotermiei cimentului, n W/m ;
sex.r
;P
sex.t
- puterea specific P
sex
n perioadele t , t , n W/m ;
r
- puterea specific corespunztoare cantittii de cldur primit de un element de constructie de la o surs exterioar, n W/m ;
so
sor
;P
sot
- puterea specific P , n perioadele t , respectiv t , n W/m ;

so
s1
- puterea specific corespunztoare cantittii de cldur pierdut de elementul de constructie prin suprafetele de tip S , n W/m ;
1
P ;P
s1
s1i
;P
s1c
- puterile specifice P , n perioadele caracteristice t ; t ; respectiv t , n W/m ;

s1
P , P - puteri specifice necesare pentru nclzirea unui element n perioadele t , respectiv t , n W/m ;
sr
st
ss
- puterea specific tehnic, instalata, pentru nclzirea betonului pe santier, dup turnare, n W/m ;
7. Caracteristicile elementului de constructie

M /R - raportul ntre modulul de suprafat si rezistenta termic la transmisia cldurii prin beton si protectia sa pentru ntregul element
s
de constructie, n W/m K;
d - dimensiunea transversal a unui element de constructie pe directia j, n m;
j
q - fluxul termic pe directia j, normal pe suprafata S ;

J
q - fluxul termic pe directia j, normal pe suprafata S ;

J
(M /R ) - raportul (M /R ) pe directia j = x;y;z, n W/m K;

s
s J
(M /R ) ; (M /R ) - rapoartele (M /R ) determinate pentru fiecare din cele dou sensuri opuse ale fluxurilor termice, pe directia j, n
s
s J
W/m K;
2
S ; S - suprafetele opuse, normale pe directia j, pe care se face schimb de cldur, n m ;

J
R ; R
sJ
sJ
- rezistentele termice ale protectiei betonului pe suprafetele S ; S , n m K/W;

J
(R ); (R ) - rezistentele termice totale (proiectie + beton) pe directia j n cele dou sensuri ale fluxurilor termice;
sJ
sJ
Page 160 of 160
R - rezistenta termic total a betonului n curs de maturizare, pe directia j, n m K/W;

bj
R ; R - rezistentele termice ntmpinate de fluxurile q ; q , de sens contrar, pe directia j, n m K/W;

bj
bj
- coeficientul de conductivitate termic al betonului ntrit, n W/mK

b
b - coeficient pentru evidentierea sporirii conductivittii termice a betonului n curs de maturizare fat de cel ntrit;
b
-1
M - modulul de suprafat total al unui element de constructie, n m ;

s
-1
M - modulul de suprafat partial, corespunztor suprafetelor normale pe directia j, n m ;

sj
-1
M ; M - module de suprafat partiale aferente suprafetelor S ; S , n m ;

sj
sj
V - volumul total al elementului de constructie, n m ;

V ...V - volumele partiale ale unui element de constructie de form complex (volumele treptelor unei fundatii, anexa C
1
2.3
);
V ...V - volumele partiale ale unui element de constructie, corespunztoare unei portiuni pe care dimensiunea transversal d este
1
constant, anexa C
2.3
, n m ;
2
S - suprafetele pe care elementul, de constructie primeste cldur de la o surs exterioar, n m ;

o
S - suprafetele pe care elementul de constructie face schimb de cldur cu aerul exterior, n m ;

1
S -.suprafetele prin care elementul de constructie nu face schimb de cldur,, n m ;

2
S - suprafetele ce separ sursa de cldur de aerul exterior, n m ;

3
S ; S ; S - suprafetele de tip S ; S ; S normale pe directia j

0j
1j
3j
S ; S ; S
0j
1j
sau S ; S ; S
3j
0j
1j
; R
; R
3j
- suprafetele de tip S ; S ; S normale pe directia j n sensul fluxului termic de sens contrar q ,

0
respectiv q , n m ;
j
R ; R ; R
s0
s1
; R
s0j
s1j
s3j
; R
s0j
s1j
; R
; R
s3j
s0j
; R
s1j
; R
; - rezistentele termice ale protectiei pe suprafetele de tip S ; S ; S n
s3j
m K/W ;
2
- rezistenta termic de baz a protectiei elementului de constructie, pe directia j, n m K/W;

d - grosimea unui strat h al protectiei, n m;
k
k - coeficientul de conductivitate termic, a materialului din stratul k , n W/mK;

b - coeficientul de calitate al izolatiei termice din stratul k;
k
S - suprafata partial n portiunea l a suprafetei S , n m ;

jl
- rezistenta termic de baz a protectiei elementului de constructie n portiunea l a suprafetei S , n m K/W;

j
- rezistentele termice de baz pe suprafetele de tip S ; S ; S , n m K/W;

0
R - rezistenta Ia transfer termic pe suprafetele n contact cu mediul nclzitor, n m K/W;

i
R - rezistenta la transfer termic pe suprafetele n contact cu aerul exterior, n m K/W.

e

C 016-1984 Normativ Pentru Realizarea Pe Timp Friguros A Lucrarilor de Constructii Si A Instalatiilor Aferente

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 016-1984 Normativ Pentru Realizarea Pe Timp Friguros A Lucrarilor de Constructii Si A Instalatiilor Aferente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRRILOR DE CONSTRUCTII SI

Timp friguros si factori climatici specifici

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

proiecteaz msurile menite s asigure calitatea lucrrilor executate.

regimul termic critic necesar n perioada de executie si de maturizare critic;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calittii lucrrilor;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calittii lucrrilor

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-19;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguros mentionate la pct. 3.1-3.5.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRRI

H - reprezint adncimea maxim local de nghet, n m;

Afnarea pmntului nghetat

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Timpul de ncepere a nghetrii

Regim termic critic

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Sparea, transportul, asternerea

Sparea pmntului pentru

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Natura pmntului folosit n ramblee

Supranltarea n procente fat de

Pmnturi nisipoase, pietroase etc.

Pmnturi argiloase, marne, etc.

Procesul tehnologic si conditii de

Regim termic critic

a) sparea gropilor pentru fundatii

b) prepararea, transportul, punerea n

c) sparea, transportul, mprstierea si

b) prepararea, transportul, punerea n

b) pozarea conductelor metalice

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

e) Manipularea si pozarea cond. PVC

b) Executarea canalelor din beton

c) Executarea canalelor din zidrie

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

- depozitarea garniturilor n locuri uscate;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Canale si lucrri aferente

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

a. cu agregate dezghetate avnd

- n metoda conservrii cldurii

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Transportul betonului la obiect

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Deoarece gradul de maturizare M

se coreleaz semnificativ cu nivelul de ntrire , ntre cele dou metode nu exist

respectiv a nivelelor critice de ntrire si de decofrare.

gradului de maturizare M (Anexa B), respectiv a nivelului de ntrire (Normativ C 140-79).

face conform indicatiilor din anexa B (Exemplul din anexa B2).

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011