BlogNotes

Umberto Eco, Columb i serendipitatea

Am devenit un incurabil fan al lui Umberto Eco nc din studenie, pe la finele anilor 70 cnd
i-a aprut ntia oar n romn una din crile ce aveau s influeneze n mod esenial critica
literar: autohton, dar i european. Este vorba de Opera deschis (Opera aperta) care,
publicat n Italia n 1962, avea s constituie unul din resorturile micrii literare din
Peninsul ce se va coagula, ca neoavangard, prin Grupul 63. ns nu despre esteticianul,
semiologul i nici mcar de romancierul Eco este vorba n cele ce urmeaz, ci despre
jurnalismul su care rmne, pentru mine, unul dintre reperele unei profesiuni aflate astzi n
marja unei crize aproape fr precedent.
M-a uimit i am mai scris asta longevitatea rubricii sale sptmnale susinute n
publicaia LEspresso, timp de 32 de ani. Nu cunosc dac exist o astfel de performan n
istoria mai recent a jurnalismului, ns rubrica cu semntura lui Eco, aprut sptmn de
sptmn pe ultima pagin a publicaiei milaneze reprezint, nendoielnic, o lecie,
magistralis, a zice, de