e “TRIFU DUMITRESCU ~- IULIAN ROSU i | PEDITURA | ALBATROSTRIFU DUMITRESCU IULIAN ROSU yosBat YOsDAC MONTAJE PENTRU RADIOAMATORI 1990 EDITURA ALBATROS BUCURESTICUVINT INAINTE O carte adresata radioamatorilor este un eveniment asteptat de largi categorti de cititori, atit de cei avansali, dar $i de incepatorn dornici de @ cunoaste cit mai muite din acest domeniu al electronicii. in volumul de fafa, radioamatorii experimentati vor gasi posibilita~ tea sa&si verifice, sa-si compare $i sa-si completeze propriile constructii de radio-emitatoare si de aparatura de laborator, in general mai putin tra- tata in alte lucrari. Radioamatorii incepatori, la rindul ior, yor descoperi Posibilitatea de a-si construi singuri montajele necesare activitatil vii~ toare, avind totodata certitudinea ca acestea vor [unctiona corespunz3- tor, ferindu-i astfel de dezamagirile incercate de cei carora primele con- structii nu Je-au reusit si care, descurajafi, au abandonat 0 [ume si un ori- zont capabil sa le aduca mari satisiactii Prin continutul, precum $i prin modul de redactare, cu descriéri améanuntite si scheme detaliate, lucrarea are In vedere posibilitatea reali- zarit In minimum de timp @ unor constructii verificate, functionale, care nu necesita experimentéri indelungate Scris@ de doi maestri ai sportului la radioamatorism si multipli cam- pioni nationali si internationali in benzile de unde uitrascurte, cartea este © reusila @ genulut, oferind intr-o forma concis@ un maximum de intor- matii materializate prin analiza profunda a functionarii schemelor pro- use si feprezentind prin aceasta un prefios indrumar. Un marit al cartit consta si in faptul c& toate montajele propuse de autor! au fost construite de acestia $i ay functionat sau mai functioneaza inca pe mesele lor de Iucru, unele dintre ele fiind cele cu care au obtinut titlurite de campioni nationali si de maestri ai sportului. Dorind sé vina in ajutoru! practicantilor acestui sport, autorii au prezentat nu numai sche- male de principiu, ci $i indicafir constructive, inclusiv cablajele si sche- mele de implantare, asigurind astiel repetabilitatea periormantolor de- clarate. izvorita din pasiune, rezultat al une/ multilaterale $i temeinice cu- noasteri 2 radioelectronicti, cartea de faté Impartaseste tuturor celor in- teresati o parte din vasta experienta de radioconstructori a autorilor, constituindu-se ca un ghid competent in multitudinea de probleme pe care le ridica construcpiile radio. Prin caracterul séu larg accesibil, volumul constituie o valoroasé coniribujie a autoritor la dezvoltarea disciplinei radioamatorismului in fara noasira si totodata Ia perfectionarea educafiel tehnice a tineretulul (si nu numai a lui), formatie necesara in actuala etapa de aplicare a celor mai noi cuceriri ale stiinjei $i tehnicii in toate ramurile de producfie. Dr. ing. EUGEN RADU STRAJESCU YourasDIN PARTEA AUTORILOR Radioamatorismul in Romania are o indelungata traditie si credem ca este bine sa amintim ca armata, in 1903, la Bucuresti, a reusit sa realizeze prima legatura radiotelegrafica unilaterala din ara noastra jn ultimele decenii radioamatorismul a fost sabotat sistematic si pro- gresiv din punctul de vedere material si mai ales organizatoric. Dar, in ciuda tuturor greutatilor, radioamatorli romani, cu multa competenta, pa- siune si multe sacrificii materiale au cistigat si si-au mentinut 0 pozitie onorabila pe plan extern. ‘Adresindu-se unui larg cere de cititori, cartea se vrea a fi un ajutor in valorificarea practica a cunostintelor teoretice ale radioamatorilor. ‘A construi in domeniul electronicii — lucru pe care il practica deopo- triva tinerii si adultii — ¢ 0 stlinta, o arta. Aceasta stiin{é se invata din carti si se desavirseste prin proprie experienta. Din experienta se capata inde- minare. Prezenta oarte se vrea un ajutor tocmai in acest sens, si ofera cititorilor in general, si pasionatilor in special, un amplu material de valorificare in practica a cunostinjelor electronice. Cartea se adreseaza radioamatorilor avind diferite grade de cunostinte, publicind scheme si montaje de fa cele mai simple gi pind la cele care Im- pun cunostinte teoretice avansate. Pentru usurarea injelegerii lor si a tran- spunerii in practica, autorii au comentat pe larg montajele mai complicate. Lucrarea de fata este rodul unei indelungate cercetéri teoretice si in special practice. In acest sens trebuie mentionat faptul ca, fara exceptie, toate montajele prezentate au fost experimentate, functionarea lor inscri- indu-se in parametrii impusi. Existenta, de asemenea, @ unui mare numar de cablaje imprimate, va constitui, sintem siguri, un motiv de atractie pen- tru radioamatorii mai experimentati de a realiza montajele respective. in. privinta montajelor de radioemisie, atragem atentie ca expe- rimentarea, construirea sau folosirea emitatoarelor de unde radio este permisa celor care poseda autorizatie eliberaté in acest scop de catre Mi- nisterul Transporturilor gi Telecomunicatiilor. Sintem siguri ¢& fiecare constructor electronist poate realiza cu usU- rin{a unul sau altul din montajele prezentate in lucrare. Acsasta le va aduce satisiactie deplina in drumul spre afirmare in aceasta inca plina de surprize stiinta — electronica. Nu avem pretentia de a fi inventat ceva din cele prezentate. Montajele reprezinta combinalia unor scheme cunoscute, adaptate la piesele ce se fabrica in Romania. \-am fi recunosoatori daca ne veti sesiza eventualele greseli, pentru a putea ca ja © probabila reeditare a cartii sa le corectam. lanuarie 1990PRINCIPIILE e COMUNICATIILOR DE AMATOR Succesele din ultima vreme obtinute de radioamatori in domeniul radiocomunicatiilor au fost posibile indeosebi datorita componentelor cu semiconductoare, imbunétatirii parametrilor celorlalte componente si folosirii unor tipuri de emisiuni specializate — modulatie de frecventa (FM) cu_banda lateralé unica (BLU), in cod (RTY), televiziune cu baleiaj lent (STTV) si telegrafie (TLG). Descrierea succinta a functionarii unui lant de emisie-receptie constituie substanta capitolului de fata. Un sistem de radiocomunicatie este alcatuit dintr-un emitator si un receptor; emitatorul aplica semnalele care cuprind informatia util pe o unda purtatoare de radiofrecventa si care prin intermediul unei antene este radiata in spatiu, receptorul primind de la antena semnalele, fe transforma si le reda coerent prin sunet sau imagini. La emisie si receptie, semnalele sufera prelucrari asemanatoare sau complementare: amplificare, schimbare de frecventa, modulare-de- Modulare, limitare etc. Semnalul electric purtator de informatie — unda purtatoare — este o functie armonica in timp; frecventa alocata acestui semnal defining canalul ocupat, in timp ce unul dintre parametrii sai va- riaza proportional cu informatia utila. Insertia semnaluiui ce urmeaza a fi transmis pe unda purtatoare se numeste modulare, iar rezultatul acestui proces, modulatie, care poate fi oblinuta prin schimbarea amplitudinii, frecventei, fazei sau prin impul- suri si asa-zisa transmitere prin ,tot* sau nimic*, in ritmul unor coduri stabilite (telegrafie) Pentru reconstituirea informatie la receptie, atit modulatorul, cit si demodulatorul trebuie sa fie sincrone. Care este drumul informatiel par- curs la emisie? De la un microfon, semnalul este amplificat, compresat si introdus th modulatorul de inalta frecventa. Semnalul poate suferi mai multe schimbari de freeventé pentru a-i transpune in banda dorita. Frec- venta de iegire trebuie sa fie foarte stabild, puterea avind o valoare varia- bilé dupa necesitate, dar respectind regulamentele de radiocomunicatii Lucrarea este destinata radioamatorilor de diferite stadii de prega- tire, si acest fapt ne-a determinat s4 expunem amanuntit functionarea montajelor. Unul din aparatele frecvent prezente in statiile radioamatorilor este transiverul, care inlocuieste emitatorul si receptorul de tip clasic. Citeva din avantajele transiverutui: schema compacta, pretul de cost redus, por- tabilitate mare, maneabilitate. Transiverul presupune folosirea unor cir- Cuite comune la emisie si receptie, conditie impusa prin faptul cA frec- ventele de transmitere si receptie trebuie sé fie identice, s& aibe aceeasi largime de banda si tip de modulatie, sa lucreze linear la niveluri mici, pe receptie, si la niveluri relativ mari, pe emisie. Receptorul unui transiver poate fi 0 superheterodina cu simpla sau dubla schimbare de frecventa, dubla conversie oferind 0 mai buna atenu-8 1. PRINCIPIILE COMUNICATIILOR DE AMATOR are a frecventel imagine si o selectivitate ridicata prin folosirea mai mul- tor filtre electromecanice si cu cuart. Prezenja unui singur etaj de mixare la receptoarele cu simpla schimbare de frecventa presupune un zgomot redus si © buna protectie la intermodulatie si distorsiuni. Printr-un mixer Gublu echilibrat si printr-o buna distribuire a ,cistigulul’, in etajele ampli- ficatoare se pot obtine rezultate notabile. Cresterea sensibilitatii recep- torului este una din dorintele oricarui radioconstructor. Simplificind, putem defini sensibilitatea ca flind calitatea recepto- rului de a raspunde la semnale slabe. O reala masurare a sensibilitatil se obtine prin raportarea semnalului de la intrare la zgomolul generat de re- ceptor. Primul etaj al sistemului de receptie aduce o mare contributie, determinind un nivel ridicat de zgomot, diminuarea acestuia necesitind pentru etajele de intrare componente cu zgomot redus. Linia de transmisie de la intrare poate fi considerata ca un genera- tor de zgomot, daca o cuplam la primul etaj de receptie, nivelul de zgo- mot generat egalind pe cel al linici Daca primul etaj amplificator de radiofrecventa este plasat inainte de linia de transmisie, linga antena, cistigul amplificatorului va putea sé acopere zgomotul adaugat de linie, De regula, un bun receptor utilizabil in freovente a caror valoare nu depaseste 30 MHz, are un zgomot cuprins intre § si 10 dB. Capacitatea radioreceptorului de a separa semnalul util de cele nedorite 0 numim selectivitate. Circuitele selective sint montate in etajele amplificatoare de radiofrecventa, de frecventa intermediara si audiofrecventa. Filtrele selective sint de tip LC, cu cristal sau electromecanice. Selectivitatea se masoara la minus 3 dB pe curba de raspuns a filtrului folosit. Gistigu! amplificatorului de frecventa intermediara trebuie sé alba o crestere suficient de mare pentru 2 compensa pierderile in filtre si a des- chide detectorul; acesta la rindul lui va trebui sa furnizeze o energie sufi- cient de mare pentru a excita canalul de audiofrecventa. Cistigul unui lant amplificator de frecventa intermediara trebuie sa fie mai mare de 80 dB. Acest fapt conduce la necesitatea unui control eficient al amplifi- carii in cazul receptionarii unor semnale puternice. Se va avea in vedere si atenuarea filtrelor (8 dB pentru filtrele electromecanice si 5 dB pentru filtrele cu cuart) © atentie specialé se va acorda adaptarii la intrarea si iesirea filtre- Jor pentru a objine un minim de nelinearitate in banda de trecere. in sfirsit, mentionam c@ performantele unui receptor pot deveni ne- semnificative datorita unui slab detector sau a unui amplificator de au- diofrecventa. necorespunzator (instabil, cu distorsiuni etc.) Cistigul amplificatorului de audiofrecventa va fi realizat in aga fel incit semnalul de audiofrecventa sé fie insotit de un zgomot mic Unul din etajele functionale comune dintr-un transiver, este oscila- torul cu frecventé variabila (VFO). Pentru a preveni instabilitatea VFO-ului se impune © buna separare electrica si termica a acestuia. Se- pararea electrica se obtine prin folosirea unor etaje separatoare, prin ali- mentarea de la 0 sursa de tensiune bine stabilizata si prin montarea intr-o cutie metalica a oscilatorului, iar separarea termica se obtine prin captu-1. PRINCIPIILE COMUNICATIILOR DE AMATOR 8 sirea cutiei oscilatorului cu un material bun izolator termic (pluta, poli- metan, polistiren expandat etc.). Daca este necesara folosirea unor mul- tiplicatoare de frecventa dupé VFO sau alte generatoare de frecventa din emitator. se vor folosi multiplicatoare in clasa C. Semnalele modulate in amplitudine nu pot fi multiplicate in acest mod, avindu-se in vedere pu- ternica distorsionare a anvelopei. Deci vom recurge la mixari succesive, care transpun semnalul in frecventa dorita, Mixerele de lucru, cu putine exceptii, sint aceleasi la receptie. si emisie, : Atentie! Un mixer de emisie care nu functioneaza corect poate ge- nera semnale perturbatoare nedorite, devenind astfel o problema a tutu- ror. Daca un mixer de receptie de proasta calitate il afecteaza numai pe cel care-| foloseste, puritatea semnalului de la iesirea oscilatoarelor, multiplicatoarelor si ampliticatoarelor este decisiv pentru toti radioama- toril care vor sa posede un bun emitator. Semnalele nedorite de la iesirea emifatorului_trebuie s& fie atenuate cu cel putin 40 dB in gama 3,5—30 MHz si 60 dB in frecvente superioare de lucru fata de semnalul util. O adaptare corecta din punct de vedere al impedantelor de intrare si iegire conduce la un transfer maxim de putere, cu un minimum de distor- siuni De corectitudinea executarii alinierii circuitelor, de obtinerea unor forme de unda sinusoidale la iesirea etajelor amplificatoare, depinde efectuarea unor emisiuni curate“ si credem ca putini radioamatori vor ramine insensibili la o critica, favorabila sau nu.2 CONVERTOR EMISIE-RECEPTIE e PENTRU UNDE SCURTE Protectia la intermodulatie precum si un bun raport semnal-zgomot sint calitatile in traficul de inalta calitate in unde scurte. Montajul prezen- tat mai jos a fost realizat in acest scop. Descrierea schemei de principiu (fig. 2.1). La receptie semnalul de la antend urmeaza urmatoarea cale: prin transtormatorul TA701, prin dioda de comutare D107, se aplica filtrul trece-banda format din: L1, C152, C163, L2, C154, C155 si L3. De la iesirea filtrului (priza de pe L3) semnalul trece prin dioda D102, in infasurarea transformatorului TA102, care asiguré defazarea semnalului care se aplica in bazele tranzistoare- lor Ti si T2 care echipeaza amplificatorul in contratimp (de intrare). Sar- cina amplificatorului este formaté de infagurarea primara a tranzistorulul R103, Alimentarea in curent continuu a montajului se realizeaza in felul urméator: de la bara de + Rx/Tx prin gocul de RF (250 » H), R120 si infasu- rarea primara a lui TA103; decuplarile sint asigurate de condensatoarele 6120, C118 si C119. ‘De la emitor spre bara de minus avem R116, R117, R178 si_A719, De- cuplarile au fost plasate pe rezistoarele A117 si R178. Emitorul in serie cu rezistoarele A176 si A119 determina o reactie negativa de curent, fapt care asigura o buna stabilitate a montajului. ‘Alimentarea ‘bazelor se face cu componentele: R173, infésurarea secundara a lui TR102 si condensatoarele de decuplare C112 si C113 spre minus si R114, A115 spre plus. Plasarea lui R174 si respectiv R175 intre baze si colectoare conduce la aparitia unei puternice reactli nega- tive, reactie care asiguré amplificatorului o buna caracteristica amplitu- dine-frecventé de la 1 MHz la 30 MHz. Din secundarul lui TR3, prin comu- tatorul cu diode format D113, 0114, A126, D115 si D716 semnalul este transferat pe primarul lui TR4. Pe calea de receptie comutatorul este ali- mentat prin componentele R129, socul de AF, R127, A128 si R121, C722, C123, C128, C129 si C124 sint condensatoare de filtrare. Semnalul de ra- diofrecventé are mai departe traseul: secundarul lui TA104, ringul de diode care formeaza mixerul M1, primarul lui TA6, D118 si C749, unde gasim un semnal cu frecventa de 9 MHz. De la oscilatorul cu frecventa variabila (VFO), spre_mixerul M1, semnalul are urmatorul drum: A147, C148, tranzistorul TS montat ca adaptor de impedanta, C745, A148, R147 de unde se aplica pe priza me- Giana a lui 7A104. in curent continuu, tranzistorul se alimenteaza pe ur- matorul traseu: de la borna de plus Rx/Tx prin socul de RF (250 uH), R144, la colector, baza prin 145 primeste polarizarea din colector, emitorul prin 143 la bara de minus. ‘La emisie, semnalul BLU cu frecventa de 9 MHz prin C135 si dioda D116 se aplica primarul lui TA104; mai departe este defazat in secundar gi aplicat mixerului M1. In bratele 8, D este conectat primarul lui TA106,be Bey avo “AEE eth a dua TE sant gue it 91D Bevan “6rla} | weve TNS BHM 92. RaW KRY aver oe tis 1a Wesz 8tZ soi est 1m Suga 50K ws 972 2 CONVERTOR EMISIE-RECEPTIE PENTRU UNDE SCURTE jar in secundar gasim semnalul util de emisie corespunzator benzii de lu- cru (35; 7,0; 14 21; 28 MHz), care prin dioda 0717 si C7127 se aplica unui ctaj amplificator (73), caruia i s-a montat o puternica reactie negativa In colector C106 si R106 si emitor (R107). Din colector, prin C7103, si prima- rul lui 7R107 semnalul util este transferat filtrului trece-banda C7152, 11, 0163, L2, C154, C155 si L3. Dioda D102 deschide calea catre primarul lui 7R102, secundarul acestuia si respectiv amplificatorul in contratimp (T7 si 72); functionarea acestora este identica cu cea de la receptie. Prin Sioda comutatoare D113 si C7125 curentul de radiofrecventa sufera o am- plificare in etajul echipat cu T7104, a carui sarcina 0 constituie primaru! lui [R108 Din secundar semnalul se aplica etajului final de radiofrecventa. Galea de curent continu a partii de emisie este urmatoarea: comutatorul de 8 MHz (D117) se alimenteaza de la bara de plus prin C738, R139 si 2136 condensatoarele C136, C134 si C133 sint condensatoare de decu- plare: tranzistorul T3 se alimenteaza de la bara de plus Tx prin R703, 90- cul de 1 mH in colector si prin R105, R109 in baza; emitorul este legat la para de minus prin R108 si A107. ‘Amplificatorul cu T7 si T2 are alimentarea ca in regimul de receptie. Comutatorul cu dioda 0173 se alimenteaza prin socul de RF (250 uH). Fig. 2.282 CONVERTOR EMISIE-RECEPTIE PENTRU UNDE SCURTE 18 A125 si R124 C138 si C130 sint montate ca decuplari. Tranzistorul T4 se alimenteazé la colector prin A140 si primarul lui TRS. in baza, R740, 134, dioda Zener DZ101 si R123. Peniru decuplare s-au folosit urmatoarele condensatoare: C139, C138, C127 $i C126, Montajul si reglajele. Dupa executarea placii cu cablaj imprimat (fig. 2.2a) se monteaza componentele, (fig. 2.20). Tranzistoarele T7 si T2 vor avea parametrii cit mai apropiati cu putinté, ca si diodele mixerului M1, in cazul in care nu se foloseste un mixer integrat. Transformatoarele TR101 — TR106, au toate infasurarile cu 21 spire cu sirma CuEm @ 0,25: inainte de bobinare bucatile de sirma se rasucesc cu doud ture pe cm. Torurile din ferité cu punct alb au dimensiunile: 9,5 x 6x 3mm, Reglajele constau din stabilirea punctelor de functionare a tranzis- toarelor, pentru obtinerea la receptie si la emisie si receptie semnale de forma sinusoidala la iesirea fiecarui etaj amplificator. Elementele de re- glaj: Tt si T2 — A173, T3 — A106, si T4 — R123. Intensitatea curentilor in repaus prin T7 si T2 = 20 — 25 mA, prin T4 = 25 — 30 mA. Intregul montaj se va inchide intr-o cutie metalic, capacul de sus Fig, 220“ 2 CONVERTOR EMISIE-RECEPTIE PENTRU UNDE SCUATE Sod séurit pentru facilitarea disipatiei termice relativ mare a tranzistoa- ctor Te 72 si T4 i care vor fi prevazute cu radiatoare corespunzatoare. Sobinele se realizeaza conform tabelului 21, iar condensatoarele =e aleg potrivit tabelului 2.2 Tabelul 21 Tabel de bobine eee Tul Nn spre Prize Observatu Grime carcase’—carcasan Tom} [mn] a ‘ = it 02 5 Mizienta—a3~=~=««11= Banda G5 MHz bi 02 ae 38 is o2 ene 300 i 03 3 Meatenta ‘18 3 Benda 7 MHz 12 03 8 ia 03 = 12 5 uy 03 3 Miezlerta 10 3 Banda 14 MHz 2 03 10 13 03 x0 a ut 08 5 Miez feria 7 2 Banda 21 MHe 12 0.3 7 13 03 7 2 ur 08) 5 Miez forita Te 2 Banda 28 MHz iz 03 7 13 03 7 2 TRI01 03 Torierita — &10 Se inseriaza corespunzator TA102 03 a2 = TR103 0.3 = o12 TRIO 03 Z 312 — TRI05 a3 2030 me rA106 os on2 =- Tabelul 2.2 == a | abel Ga mtatoare [__Necondensator —ValoareTnr) Bavga fMbe) 152, C154, C156 270 38 = 150 7 Se 109 14 : 38 2 as a7 28 47 35 33 7 a 47 14 7 22 24 22 28TRANSIVER ECONOMIC e PENTRU UNDE SCURTE Pentru economie de piese, montajul are multe parti comune la re- ceptie cit si emisie, acest iucru neafectind calitatea aparatului. Transive- rul contine 4 module interconectate. Modulele au fost alese pentru a pu- tea oferi radioamatorului constructor posibilitatea Imbunatatirii schemei fara prea mari cheltuieli. Deserierea schemei de principiu pe receptie. Semnalul din antena, prin comutatorul K307 este aplicat unui filtru format din L301, C301 si, mai departe K301B si C302 portii amplificatorului de radiofrecventa T301. Prin D301 si K301C cuplam filtrul ,trece-banda“, format din 1303, C329, C328, L302 $i C327. De la o priza a bobinei L302 prin K301D si C326 facem legatura cu intrarea mixerului echilibrat — primarul lui TR304 cu diodele 0307-370. in secundarul lui TR303 semnalul ajunge la iesire prin C324 (9 MHz). Curentul de radiofrecventa de la oscilatorul cu frecventa variabila este introdus in mixer prin R325 si C325. Printr-un cablu coaxial si C763 se face legatura intre modulul de in- trare si amplificatorul de frecventa intermediara de 9 MHz. Transforma- torul de Fl are doua infasurari: L102 si L107 (bobina de cuplaj). Din capa- tul cald al lui L102 prin C103, semnalul trece pe poarta 1 a tranzistorului 7102 care are ca circuit de sarcina £103 si C109, in serie cu C710, Cupla- Jul cu filtru_,trece-banda" se face prin C112. Cel de-al doilea circuit al filtrului (L705) are in secundar pe L106 pe care se leaga diodele celui de-al doilea mixer (0101-0104). Inductanta de iesire a mixerului este L107 care are ca secundar pe L108 acordat cu C117 si C118 pe frecventa de 500 kHz. Primul amplificator de frecven{a intermediara cuprinde tran- zistorul 7703, colectorul acestuia fiind cuplat la o priza la circuitul de sar- cina, format din L109, CK7 si_C122. Prin L110 si C124, C125 se cupleaza filtrul electromecanic de tip EMF 500. lesirea filtrului este conectata cu cel de-al doilea amplificator de frecventa intermediara prin C127 si C126. Sarcina lui T7105 este constituita din L171, C133 si C132. Din punctul de Inseriere a condensatoarelor de acord se culege semnalul de Fl si se aplicé pe baza lui T7106 care este ultimul amplificator in frecventa de 500 kHz. Sarcina acestui ampliticator este formata din L114 si condensatoa- rele C140 si C139, Bobina L175 este cuplata inductiv cu L174 si transmite semnalul mai departe prin punctele A si 8 la detectorul de produs. Din capatul cald al inductantei L114 prin C141 se face o detectie prin D105. Componenta continua comandé baza lui T7108 montat ca amplificator pentru reglajul automat al amplificarii, Caderea de tensiune pe A133 si R134 este variabila functie de tensiunea aplicata bazei. Tensiunea la ca- patul lui R736 (iesire RAA) va fi invers proportionala cu nivelul semnalu- lui din antena. Caderea de tensiune pe potentiometrul A732 va fi direct proportionala cu semnalul de la intrare; instrumentul de masura (A) va indica nivelul cimpului electric indus in antena.ye By fats at | i fo tee 1 ey SEL LAR La 25 mays ae Shso[ een, Gi re a de babe ab ava sedis alter Shenae wad 6see oy wu see served ee, Saye aie’ eee Ant ah we) Aen vero ES3. TRANSIVER ECONOMIC PENTRU UNDE SCURTE 19 Potentiometrul R136, montat pe panoul aparatului, permite reglajul manual al amplificarii. Schimbarea de frecventé data prin mixerul (0107-104) devine po- sibila gratiggiigui semnal cu o freoventé de 8,5 MHz sau 9,5 MHz (BLS sau BLI). Ca lator in aceasta frecventa este montat tranzistorul T7711. Condensatoarele C156 si C155 asigura inchiderea buclei de reactie. Prin C157 sint cuplate, alternativ, in baza tranzistorulul, cele doua cristale de Fig. 3.402 @ TRANSIVER ECONOMIC PENTRU UNDE SCURTE cuart: Q101 sau Q102, Tranzistorul T7110 serveste drept separator. in emitor, prin rezistenta semireglabilé A142, semnalul este transmis pe baza tranzistorului amplificator T7109 sarcina sa fiind circuitul compus din L117 si C151, Bobina secundara L176 realizeazé cuplajul mixerulul 9 000-500 kHz prin C149. Demodulatorul pentru BLU sau telegrafie este de tipul echilibrat, avind in componenta sa diodele 1203+D206. “Pe bratele A si B se introduce semnalul cu frecventa de 500 kHz modilat; pe aceeasi intrare se aplica si semnalul furnizat de oscilatorul de puristoare” (500 kHz). in bratele opuse ale .ringului” gasim compo” nenta de audiofrecventé care trece prin filtrul format din socul de 1 mH, 224 si C225. Mai departe, semnalul trece prin C273 spre comutatorul cchipat cu doua porti din circuitul integrat MMC 4066, ‘Amplificatorul de audiofrecventa il realizam cu tranzistoarele 7204-7207. intrucit functionarea lui este binecunoscuta tuturor, nu in- sistam asupra functionarii acestuia. Funcfionarea partli de receptie in curent continuu. Tranzistorul 7301 se alimenteaza astfel: in gursa, de la bara de masa, prin D302— D303 si A304. Sursei i se aplica un potential diferit de zero, fiind conec- tata la minus prin D303 si D304. Acest sistem permite obtinerea unel mari eficacitati a sistemului de reglaj automat al amplificarii, Tensiunea de RAA se aplica pe grila 2 prin 304 sint montate ca decuplari R301 si R302. Condensatoarele C303 si i. Drena se alimenteaza prin dioda D301, 1308, socul de 1 mH si RG26. Condensatoarele C303 si C331 sint decu- plari pe alimentarea portii 2. (@ MHz), 7702 are in sursa AT R109, A105, prin R106. Poarta RAA. Drena este legata la bara ‘Amplificatorul de frecventa intermediara 10, poarta 7 se alimenteaza prin divizorul 2 primeste prin R107, R108 tensiunea de de plus prin L703 si A111. Condensatoa- rele de decuplare ale acestui lant sint: C113, C107, 0705, C107 si C106 Primul amplificator al celei de a doua frecvente intermediare (500 kHz, 7103) se alimenteaza in emitor prin R176, baza prin R114, R173 si in colector prin L709 si A118 Condensatoarele de decuplare aferente sint. C120, C179 si C123. Cel de al doilea amplificator de Fl (7105) se ali- Mnenteazé prin rezistoarele A120 in emitor, in baza A127, A122, in colec- tor L111 si R719. Peniru decuplare au fost C134, Al treilea amplificator in folosite condensatoarele: C130, C128 si freoventa de 500 kHz (7106) se alimen- teaza prin rezistoarele: A726 in emitor, R123, R124 in bazé si 1114 si R130 in colector. Condensatoarele de filtraj sint: C137, C137 si C138 Functionarea parjli de emisie, Selectarea semnalului primit de la microfon sau generatorul de 1 integrat de tip MMC 4066. Real: kHz se face cu doua porti dintr-un circuit area nivelului optim se stabileste cu ajuto- tul potentiometrelor semireglabile R207 pentru calea de microfon si F244 pentru semnalul de la generator. Mai departe, prin C202 semnalul Ge audiofrecventa este aplicat bazei lui 7207 si din colector prin C205 pe21 3. TRANSIVER ECONOMIC PENTRU UNDE SCUATE ¥ Loc Foe ob Boe 3 sv vee 44 kee IL wee ineh zea Liky WHEE “ATE soe Loos me ft ave #s0¢0 aLaue® ouee tea HKG mim NOE avn | atoex ¢ f e. Mol ‘een aya a e seh, “AS. Oda ead meal . 90) AUN ee eee ee ee set xaazis va a “ sex Sze). Hat22 @TRANSIVER ECONOMIC PENTRU UNDE SCURTE paza lui 7202 si prin 0270 etajulul repetor (7203) Din emitor prin C274 si ooé curentul de audiofracventa este condus la intrarea amplificatorului Ge audiofrecventa care este alimentat atit 1a emisie cit gi la receptie, per- mitind operatorului un autocontrol in lueru! de telegrafie si telefonie. Re- petorul (7203) alimenteazé prin comutatorul electronic si mixerul echili- Brat prin C218 si filtrul format din 6224, 225 gi socul de 1 mH. Pentru @ asigura o bund stabilitate @ amplificatorului de microfon, acestuia | 8-8 aplicat 0 puternica reactie negativa: C206, R206 si A204. Oscilatorul aepudiotrecventa este de tipul cu defazare AC Elementele care asigura Tantul de reactie sint: R297, R296, C297, C238 $i C239. Pornirea oscilato- rului se face prin punerea la bara de minus & rezistoarelor R236 si R237 prin cheia de manipulare (KEY). Oscilatorul de purtatoare (500 kHz) este einipat cu tranzistorul 7270 caruia ji urmeaza un repetor pe emitor (T209) si un eta) amplificator (T206). Reactia se face inductiv prin bobina L204 site asigura si transferul semnalului pe baza tranzistorului_ separator Potentiometrul semireglabil A237 asigura un nivel convenabil pe baza fui 7208 si implicit la iesiree lui L201. De la oscilatorul de purtatoare, sem- nalul se aplica mixerului (0203-D206) pe pratele AB, unde gasim som- nélele DSB si respectiv telegrafie modulata. Prin bobina de cuplaj 17175 semnalul este transterat_circuitului 140, C139, Tranzistorul 7107 este montat ca ‘amplificator; sarcina |ui Gate circuitul C196 si L773 care este cuplat cu 112. Prin condensatoa- ore C129, C127 si C126 semnalul DSB este aplical filtrului_,trece-banda” EMF 600, De la filtru, prin C124 0125, L170 si circuitul L109, C121 $i 722, semnalul BLU ajunge pe baza lui 1104 ‘care-l amplifica avind ca Sercina circuitul £108, C717 si C778. Inductanta 1.107 transferé semnalut Seeyalui (0101-0104). Pe priza lui L107 prin C148 gasim semnalul de la Oecilatorul 9,5 sau 8,5 MHz. L705 conduce semnalul din mixer unui filtru trece-banda” format din L105, C114, 175, C112 si L104. ‘Un alt circuit de filtrare este compus din L103, C109 si C110. bin divizorul capacitiv C109, C170 este cuplat un ‘amplificator (T101), la colectorul caruia aver montat filtrul cuprinzind pe L102 si C102. Bo- Kine L101, prin condensatorul C763, face cuplajul cu mixerul continind pe 0307-D310. ein seoundarul transformatorului TRS04, prin C306 si K301D este condus spre filtrul ,trece-banda 1302, 0327, C328, L303 si C329 gi co- comGtorul K301C cétre amplificatoru! de emisie 1302 prin D304 si C307. Pentru obfinerea unei benzi de trecere foarte mar! (1—30 MHz) eta- jelor amplificatoare de emisie li se monteaz’ o puternica reactie negativa tlel. 7302 are inte baza si colector cirouitul: R908, socul de 3,3 HH st 0308, al doilea etaj (7303) are montate componentele R316, socul de 3.3 wll si condensatorul C377, iar 7304 dispune de A323, socul de 3,3 HH si condensatorul 0317. Cuplajul intre etaje se face dupa cum urmeaza: din colectoru! lui 7302 semnalul trece prin C312 pe baza lui T303, iat colectorul acestuia — prin transformatorul TRG01 — pe baza lui 7304 si din colectorul lui — prin TR302 se ajunge le filtrul ,trece-jos" sau la un etaj final de mare putere24 SUTRANSIVER ECONOMIC PENTRU UNDE SCURTE Functionarea parfii de emisie in curent continuu. Rezistoarele afe- rente lui 7201 sint: F204, A205 in emitor, R202, R203 in baza si R207 in Golector. 7202 se alimenteaza prin: R210 din emitor la bara de minus. 7208, R209, polarizeaza baza si R211 ‘alimenteaza colectorul de pe rezis- tenta de filtru R275. Etajul repetor (7203) are in alimentare componen- tele, R274 in emitor si R271, R219 In baza. Decllatorul de audiofrecventa este alimentat prin: A343 in emitor. 299, R240 care formeazé divizorul pentru alimentarea bazei, R241 ce jeaga colectorul la rezistenta de filtru R238: 1B" ondensatoarele pentru decuplare sint notate astfel: C204, C208, €209, 0212 si C242. ‘alimentarea oscilatorului de purtatoare (7210) _urmeaza_traseul. R294 din emitor la masa, A295 alimentarea bane ‘si L203, socul din emitor ia masa, R235 alimentarea bazel si L203, ‘socul de 3,9 mH si R228 care ali- Trenteaza colectorul. Dioda DZ201 asigura ° tensiune stabilizata pentru Tlementarea etajului oscilator. Etajul separator are in alimentare rezistoa- ale: F237, in emitor si R293 pentru polarizarc bazei. Amplificatorul se Jeaga la bara de minus prin A230 in émitor si A237 in baza. La bara de plus este legat prin: R229 in baza si 1202 si R227 in colector. Condensatoarele pentru decuplares oscilatorului. de _purtatoare sint marcate im schema prin: ©2923, C290 229, C231, C227 si C235. ‘Amplificatorul de DSB (7107) se alimenteaza in emitor prin A216, in paza prin R128, A127, A126, in colector prin L173 si 8125 la bara de plus. Primul amplificator de BLU (7104) este alimentat prin rezistoarele Ati6 in emitor, R117, R175, A172 in baza al L108, R112, in colector, iar cel Bry doilea amplificator de BLU (T7071) R102, in emitor; R103, A107 si A104 in baza; L102, A707, in colector. Deschiderea diodei de comutare D304 se obtine prin K306, socul de 1 mH si R312. Baza tranzistorulul 1302 este polarizata de divizorul Fuio7, R309, emitorul se alimenteazé prin A310 R311; colectorul este le- gat la’bara de plus prin socul de 1 mi, A314 si R313. Tranzistorul prefinal ge alimenteaza in emitor prin R317 si AG16. Curentul de repaus este im- pus de raportul rezistoarelor R319-Ra1s. Colectorul primeste energie prin primarul transformatorului TR3Ot Emitatorul amplificatorului final (7304) cuprinde rezistorul 8924, valoarea lui [co fiind determinata de di- yizorul compus din A327 si R322. Din infagurarea primara a transformatorulul TR302 alimentam — de la borna de plus — colectorul Etajele amplificatoare de BLD, BLU si de radiofrecventa sint decu- plate prin condensatoarele C197, 6138, C123, 6120, C104, C101, C310, 311, 0909, C319, C314, C315. C316 C319, C92 $1 C320. Reglaje si montare, Pentru @ objine rezultate deosebite sint nece- sare citeva aparate de masura: osciloscop 0—10 MHz; generator de ra- Srofrecventé 100 kHz—30 MHz; frecventmetru digital 0—30 MHz, un in- strument universal de masuré, Tncepem reglarea cu etajele oscilatorulul de purtatoare (500 kHz) Dentvu determinarea unei unde de forma sinusoidala la iesirea montajului (L207) se va tatona valoarea L204 rezistoarelor: R235, R233,3. TRANSIVER ECONOMIC PENTRU UNDE SCURTE 25 Tabelul 21 Tabel de bobine Diameteul Diametrat Numaru! a Tipu Me. Dobine! Frm? CHEESG! misculul spe Onservati Lior on FLO? MHZ 3 priza la spira 14 L102 Ot aa a an =r 18 o1 7 ~ oa Be aa Fi 27 a oa Sr 70 pried la spira 23 aa Se 70 aa . on = 7 oa = 70 _prizd la spira 23 on = 7 aa 70 prea la spira 28 O41 = 79 “or 40 03 ~ 19 praalas 03 = —— 19 prizataS tg 03 a 7 prealag ys 03 Se 38 prize iat 28 1302 og = 33 prizaia i? 35 03 a 19 prizalas = 7 as 10 prizalas 3 1302 03 Se ae 7 priga a2 21 03 a “7 prizala2 28 1808 3” prizalati —— 35 18 priza las 10 prizatas 7 priea a2 7 priza Ia 2 “TROOt re Se inseriaza corespunzator A302 25 1308 218 ==26 & TRANSIVER ECONOMIC PENTRU UNDE SCURTE 7231 si R229, daca montajul nu intra in reactie se inverseaza capetele bo- binei 1204 Echilibrarea mixerului D203-D206 0 realizam prin potentio- pitrul #226 care va fi pozitionat in vederea aparitiei unui nivel cit mal dis- tet in colectorul tranzistorulul_ 7707. (Se vizioneaza cu osciloscopul) Reglajul bobinelor din cele doua cai de freeventa intermediara (500 kHz si respectiv 9 MHz) se face pentru obtinerea unui nivel cit mai mare si ne- fistorsionat, pe pozitia de telegrafie cu cheia inchisé. Pentru adaptarea filtrului EMF 500 se vor regia condensatoarele C125 si C126. Filtrul trece- banda de la iesirea mixerului (0307-D370) se face pe maxim de nivel de jaune in banda respectiva si pentru o cit mai mica neliniaritate in amplitu- dine pe cuprinsul benzii. ‘Ajustarea valorii_condensatorului C328 determina 0 .acoperire” mai mare sau mai micd a filtrului, reglajul acestui filtru obtinindu-se lesne folosind un vobuloscop. Reglejul de nivel al amplificatorulul de microfon poate fi facut cu potentiometrul A207; pozitia acestuia va fi aleasa pentru eo avemnal cu distorsiuni minime, la iasirea etajului amplificator de radio- frecventa-emisie. Prin rezistorul semireglabil A244 determinam nivelul optim la intrarea comutatorului de audiofrecventa Singurele reglaje ale partii de receptie se rezuma in alegerea Pragu- lui de RAA (R133) si al indicatorului de cimp (R132) Placile de cablaj imprimat cu piesele montate se vor inchide in cutil metaiice din tabla subtire de fier, cositorita. Capacele vor fi gaurite in Greptul elamentelor de raglaj (bobine si potentiometre semireglablle). vransiverul va putea fi servit, eventual, de unul dintre oscilatoarele variabile descrise in alte capitole. Tabelul 22 ee ee seabalds CaReeramates Nr. condensator Valoare [pF] Banda [MHz] C301, 6329, C327 270 as 150 7 100 4 56 2 a7 28 33 35 a3 7 4a? 14 22 at 22 284 TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE eDE FRECVENTA PENTRU UNDE SCURTE Posibilitati de lucru: telefonie banda laterala unica si telegrafie emi- sie-receptie in toate benzile de frecventa alocate radioamatorilor in do- Meniul undelor scurte, respectiv 3,5 MHz, 7 MHz, 14 MHz, 21 MHz si 28 MHz. Parametri. Sensibilitatea receptorului este mai buna de 5 zw la un raport semnal-zgomot mai bun de 20 dB. Selectivitatea este in corelatie cu parametrii filtrului trece-banda de tip EMF500—8 V, fiind de 3 kHz la 6 dB. ‘Atenuarea frecvenjei imagine: 40 dB. Puterea de iesire a emitatoru- mai buna de 40 dB. Schema bloc este redata in figura 4.1, formata din 46 casute ce re- prezinta etajele functionale intrunite de montajul nostru. Pentru o mai buna intelegere se cuvine o precizare: numerele din stinga, sus, serine fica numarul etajului, cele din dreapta, jos, locul unde se afl etajele res- pective in schema de principiu. Schema de principiu. Receptorul, Semnalul din antena este condus spre filtrul trece-jos (blocul 100), prin comutatoarele K101/1 la intrars $i K7107/2 la iesire, ajungind la releul de comutare emisie-receptie (REL101) care pe pozitia normal inchis", face legatura cu filtrul ve banda corespunzator gamei de frecventa dorita De exemplu: pentru banda de 3,5 MHz, de la antena semnalul trece prin filtrul trece jos constituit din C701, L101, 1102, C102, C108 prin te leul REL701 si mai departe prin filtrul trece-banda format din L171, 1712, C116, C118, L113 $i L174. In continuare, semnalul este indreptat prin C731 la baza tranzistorului 7701, montat ca amplificator de intreve, Pole Slabilitate solida amplificatorului de intrare. Sarcina amplificatorulut ears constitulta de £197 si R705. Faptul ca intensitatea curentulu’ prin lonctiunea emitor-colector este relativ mare (20—30 mA), face posibila o receptie buna si in vecinatatea unor statii de mare putere, altfel spus, re. septorul este protejat la intermodulatie si modulatie inctucisata. Pentro aceleasi motive urmatorul etaj (cel care transpune semnalul din antena in frecvente de 9 MHz), primul mixer, a fost echipat cu tranzistoare de tip FET (T201, 1202). in vederea unei functionari optime a etajulul de me Tar ec Sursele tranzistoarelor sint legate la extremitatile unui potentiome-4 TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FREGVENTA.. 29 L102, re (3 L104, C105, pe u 10 cor i [> Lig Loz, J om ire uM Li 110, ie cre Jes Glatorul cu frecventa variabild. Drena iui 7201 este legata cu ced a lui 7202, avind ca impedanta de sarcina, circuitul format din L207, €209, cu © frecventa de rezonanta (f,) de 9 000 kHz. Fig 42 cing mixerului 9 000 kHz fa 500 kHz, este formata din L209 si C227 cuplat cu £210, care prin C222 si dioda D202, transtera energia filtrului trece- banda EMF500 — SV. Pentru protectia infasuranior filtrului, cuplajul se face capacitiv la intrare prin C226, Ia iesire prin C227. Pe lantul de receptie, dioda 0203 prin R221 si R222 este deschisa, Gireuitul oscilant tormat din 1211, €297, 0239 plasat In bazs lal 7208, care este cel de-al doilea amplificator in frecventa de 500 kHz. Fertru obtinerea componentei de audioirecventa, semnalul cules in colectorul celui de-al doilea amplificator de 500 kHz se aplica, prin £215, 1216, demodulatorului de produs (D205 - 208). in punctul 20 se va regasi componenta de audiofrecventa din antend. Potentiomatralae laa oS ia5 siz sscaa eupe ome SEE ete 61g a Ep Go d we $. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA..eo Bid34 @ TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA... pi101 regieaza nivelul semnalului aplicat la intrarea etajului final de audiofrecventa. Din punctul 206, componenta cu frecventa de 500 kHz se introduce pe baza amplificatorului de reglaj automat al amplificani (RAS) 7207 are pe carcina circuitul format din L701 si C703. Prin C704 semnalul este api fat unui detector cu dublare de tensiune (diodele D701 si 0702). Compo” 2t te continua se aplica pe baza tranzistorului 7702, care, in functie de amplitudinea acesteia, va avea un curent emitor-colector varlabil; in con Secinta tensiunea din colectorul lui T207 va avea o valoare invers Propor” tionala cu amplitudinea semnalului statiel receptionate. gei2y Rx Fig. 46 Divizorul rezistiv A711, R708 si P7071 asigura o prepolarizare a dio- delor D701, D702, dind posibilitatea detectorului de RAA sa lucreze de la un nivel prestabilit. In colectorul amplificatorului c.c. (7702) a fost mon fat un potentiometru semireglabil, pe al carui cursor @ fost bransat un galvanometru, ca indicator de nivel. Cu potentiometrul P703 reglam ou- oe rtul maxim-prin tranzistoarele amplificatoarelor de frecventa interme. diara (@ 000 KHz si 500 kHz) 7203, T204 si 7207, 1208. Rezistoru! R710 cae montat la capatul ,rece" al potentiometrului; pentru regiajul manual fi sensibiitatii (AMA) el stabileste pragul minim al intensitafii curentulu! amplificatoarelor de frecventa intermediara. Functionarea emiffatorulul, Emitatorul poate functiona in telefonie cu banda laterala unica si in telegratie Functionarea in telefonie. Gemnalul de audiofrecventé de la microfon trece prin potentiome- trul P305 si Condensatorul C324 la baza tranzistorulul 7204 montat te amplificator, colectorul flind cuplat direct ou baza lui 1205 montal ca etaj aTyetor pe emitor, cuplajul cu mixerul echilibrat, prin condensatorul c321i 4. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA.,. 35 Modulatorul echilibrat este echipat cu diodele D301 - D304. Pe sursorul potentiometrului P304 se aplica semnalul de la oscilatorul de 800 kHz. Condensatoarele C378 si C379 servesc Ia fazarea mixerul punctul de conexiune 203 apare semnalul DBL. 2 & e301 €302 C30336 @. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA. Pentru reglajele emitatorului se foloseste oscilatorul cu doua tonur! (tranzistoarele 7301 si T303) Oscilatoarele sint de tip cu defazare rez tenta-condensator. Reteaua de defazare este constituita din C213. R3T4, C512, R313, C311, A312 si respectiv R303, C303, R302, C302, R301, 6301. Rezistoarele R305 si A916 vor trebui alese astfel ca in colectorul [ui 7303 si respectiv 7307 forma semnalului sa fie sinusoidala. Potentiome= trale 2301 si raspectiv P02 asigura la intrarea mixerului (7302) nivele egale. Potentiometrul 303 regleaza nivelul semnalului de test care prin condensatorul C317 este aplicat mixerului echilibrat. Pentru oblinerea semnalului cu banda laterala unica avem filtrul EMF300 — 3 V, care la emisie si receptie este conectat cu diodele D207 ~ 5204, Polarizarea diodelor D201, 0204 este data de rezistoarele A214, Ao1g si respectiv A219 si R220, Pentru a evita cuplajele parazite pe lantul de alimentare al diodelor au fost montate filtre RC formate din R2i7, C224 si R218, C230: [a emisie, de la mixerul echilibrat, prin punctul. 203, dioda D207 si 225 semnalul DBL este aplicat filtrului, la iesirea carvia gasim un sem nal BLU. Prin condensatorul C227, dioda D204, condensatorul C229. semnalul BLU este aplicat pe L401. Circuitul oscilant format din’ bobina L402 si divizorul capacitiv C402, 6403 este cuplat inductiv cu L407 si are 0 frecventé de rezonanta (fy) de 500 kHz. Din punctul de‘conexiune ©402, C403, semnalul este indreptat spre baza tranzistorului amplificator, polarizarea objinindu-se prin A407 prin fitrul format din R404, C404. Sarcina amplificatorului este compusa din 1.403, C406. (20437 4 TRANSIVER CU OUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA Cuplajul cu mixerul echilibrat ji realizam prin inductantele 1404, 1405 si C407. Bobina £406 este cu priza mediana, la capetele ei semnalele trebuie sa fie deci defazate-cu 180°. Mixerul compus din tranzistoarele T402 si 7403 transpune semnalul cu frecventa de 500 kHz in cea de 9 000 kHz. In Bunctul 402 se aplica un semnal ou frecventa 8 500 kHz. Sarcina mixeru- lui © constitule bobina 1407 st! Condensatorul C472. Prin L408 si C4i4 semnalul sé introduce cu filtrul tece-banda 9000 kHz Punctul de func- tionare al tranzistoarelor T402 $i 7403 este fixat prin divizorul R405, R406. Pe bara de alimentare s-a montat filtrul #407, C443, Potentiometrul P401 servesie la echilibrarea montajului. Factorul beta al tranzistoarelor T402 si 7403 trebuie sa tie cit mai apropiat cu putinta. Pentru atenuarea produselor de mixare nedorite, semnalul este tre- cul printr-un filtru trece-banda de tip ‘CEBISEV, format din 4 celule cu urmatoarele bobine si condensaloare 1602 C601, 1603, C602, L604. €605, L605, C606 Condensatoarele C603, C604, C606 servesc la cupla- jul fntre celuie. Seer eae £603 605 606 Prin condensatorul C607 seminalul de ‘a iesirea filtrului se aplica-pe baza tranzistorului T607, care impreuna cu 7602 formeaza un amplifica- for de tip cascod in frecventa de 9 000 kHz. Polarizarea este asigurata de divizoarele: R604, R603 si R606, R602, Circuitul escilant foimat din bobina 1607 si C609 este sarcina amplitica- torului, avind cuplata inductiv bobina L608 prin. intermediul careia sém- nalul ajunge la cel de la treifea mixer. Piesele componente ale acesicia Sint: diodele D601-D604 si inductantele de cuplaj (609, L612) si deFig. 4.10 simetrizare (L610. si L611). L612 se bobineaza cu trei fire care au fost rasucite dupa care facem inserierea corespunzatoare. Prin punctul 607 mixerul preia semnalul de la oscilatorul cu frecventa variabila. Pentru celelaite \benzi de frecventa. filtrele trece-band& au urma- toarele componente: 7 MHz: 1505, 1506, 6505, C504, C506, L207, L508; 44 MHz: L509, L310, C508, C507, L511, L512, 21 MHz: L513, 1514, C511, C510, C512, L519, L516; 28 MHz: L517, L518. C514, C512, C515, 1819 si L520.a 4 TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA.. 39 Prin comutatorul K601/2 semnalul iuat din filtrul de banda este aplicat prin C516 bazei primului tranzistor amplificator (7501). Stabilitatea, eta- jului_o objinem printr-o puternica reactie negativa, realizata de decupla- tea incompleta a emitorului si respectiv prin conectarea rezistentei de polarizare A602 in colectorul iui 7501. Urmatorul etaj amplificator cuptinde 7502, avind ca sarcina inductanta 1523, cu care alimentam si colectorul. Faptul ca emitorul nu este decuplat si A508 este conectat Intre baza si colectorul tranzistorului amplificator, determina o buna pro- tectie Impotriva autooscilatiilor. Cuplajul cu etajul urmator se face in- ductiv prin L524 Polarizarea etajului este asigurata de A517, R610, C522 si C523, care sint condensatoare de decuplare. In emitorul lui T503 au fost montate 4 rezistoare (R512, R513, R514, R515) pentru o buna func- fonare in domeniul frecventelor inalte. Sarcina amplificatorului este constituita din L526, care are conectat in paralel rezistorul R576. A fost necesara aceasta amortizare a lui L526, pentru a asigura o amplificare liniara a semnalutui’ din domeniul de frecventa cuprins intre 3,6 la 30 MHz £525 transfer semnalul in bazele tranzistoarelor finale 1504 si 7608. Polarizarea bazelor se face prin priza mediana a lui L525 si socul 4529. Baza tranzistorului 7506 este alimentata prin R517, P501, D501 si D802. Tensiunea in emitor este comandata de P501; C534 si C527 sint condensatoare de decuplare. Diodele D501 si D502 vor fi fixate pe capsu- ele lui 7504 si respectiv 7605, situindu-se astfel la aceeasi temperatura cu ele. Alimentarea colectoarelor tranzistoarelor finale se face prin socu- tile L537, L630; filtrarea tensiunii de alimentare si prin condensatoarele ©8929, ©8530, C931, C532, C533. Prin montarea in paralel a mai multor condensatoare de diferite valori se asiguré o buna functionare a filtrului Intr-un domeniu larg de frecventa Sarcina amplificatorului este constituita din bobina L528, care are o prizé mediana; este foarte important ca aceasta bobina sé fie construita cu grija pentru asigurarea simetriei. Etajul final in contratimp duce la eli- minarea armonicilor de ordin par. Prin bobina £527 $i punctui de cone- xlune 102 semnalul este aplicat in continuare releului de comutare si prin acestea filtrului trece-jos" si respectiv antena, prin comutatoarele K101/1 $i K101/2. Galetii comutatoarelor K101, K102, K501 si eventual 800 se vor monta pe acelasi ax, avind o miscare sincrona. Distanta din- tre galetii comutatorului fiind relativ mare si astfel fiind dificila obtinerea sincronismului, recomandam folosirea unui comutator separat pentru oscilatorul cu frecventa variabila (VFO) Pentru a pune aparatul in banda de frecventa dorita, semnalul de 9000 kHz de la emisie se mixeaza cu un semnal provenit de la oscilatorul cu frecventa variabila (VFO) La teceptie. semnalul din antena este trecut prin filtrul_,trece jos", respectiy prin filtrul trece banda, mai apoi este amplificat de tranzistorul T107 si ajunge la mixer impreuna cu semnalul de la VEO. Comutatoarele K801/1 si K801/2 introduc in circuit bobinele si con- densatoarsle corespunzatoare benzii de frecventaé alese. VFO-ul este de tip ECO $i foloseste un tranzistor de tip FET. Pentru o buna stabilitate a frecventei, dupa oscilator au fost montate o serie de trei separatoareath Bd. xyacle4 TRANSIVER CU) DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA... 43 i T ! | I < ae Kaeo ; K 601 i Uli. 3 I is I I t 1 [ ie oe aid l (a B B i mate oe : a ao = ' 1 1 2. ) 1 | ek a aes = LGN Wecnee | lee elle eal BS GS a4 BIS) S118 See a 3/3 ag 1 B 3 it e oe Rew Cae i | 1 : _— 2 e a Fig. 4.13 Figa4.13b44 4. TRANSIVER CU DUSLA SCHIMBARE DE FRECVENTA... Semnalul cules prin C827 se aplica pe poarta lui 7802 si din sursa aces- tuia trece mai departe prin C823 pe baze lui 7804, Tranzistorul 7805 este montat ca amplificator pentru a compensa pierderile de nivel prin etajele separatoare. Cuplajul cu mixerul de receptie si emisie se face printr-un comutator cu diode (D802, 803). Un reglaj fin al frecvenfei la receptie este posibil gratic existentei Unui montaj format din_potentiometrul P802 gi dioda cu capacitate variabila D801. Obtinerea unui semnal cu o ampli~ tudine constanta intro plaja mare de frecvente nu este posibila daca bu- cla de reactie a oscilatorului este fixa (vezi oscilatoarele de tip Clapp, Colpitts etc.). in cazul nostru, am adoptat oscilatonul de tip ECO care permite alegerea gradulul de cuplaj prin priza de pe bobina. Suplimentar, in bucla de reactie s-a introdus si un rezistor (de exemplu R801). Con- densatorul yariabii este de tipul celui folosit ja radioreceptoarele Mamaia, Gloria etc, adic un condensator variabil de buna calitate, ro- bust si care are * montat din fabrica — si un sistem de demuitiplicare, Montajul foloseste trei din sectiunile condensatorulut dupa cum ur meaza: C873 sectiunea mica, C814, sectiunea mare 7 si C815 sectiunec mica 2, Se impune ca toate condensatoarele folosite {a acordul circuite- Jor oscilante sa fie cu izolalie mica sau styroflex. Condensatoarele cu va- lori de pinaiia 22 pF vor ti cu dielectric ceramic (pasta de tip 1). Oscilatorul de 8500 kHz. Cristalul de cuart Q901 oscileaza, intr-un montaj Colpilis, pe frecventa de 8 500 kHz; reactia este asigurata de con- densatoarele C902 si C903, iar in emitorul lui T901, prin C904, semnalul este aplicat pe baza etajului separator.* 4. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA... 45 Din emitorul Iui 7902 prin C907 si C910 semnalul ajunge la bazele amplificatoarelor de emisie si receptie prin potentiometrele P90T si F904, care determina nivelul aplicat mixerelelor. Pentru consolidarea stabilita- {ii_in etajele amplificatoare, emitoarele tranzistoarelor T903 si T904 au fost decuplate incomplet prin R909 si R9TS. Frecventa de acord a bobi- nelor L907 $i L903 este de 8 500 kHz. : Fig. 4 ta Fig. 4.15646 4. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA... Oscitatorul de 500 kHz furnizeaza energie mixerului de la receptie si cali de telegrafie. Cristalul de cuart Q1001 este montat cu reactie inductiva din capatul cald al bobinei 17002. Prin C7005, semmnalul este in- dreptat spre etajul separator (T7002). Amplitudinea semnaielor la recep- tie si emisie este reglata prin P1007 si P7002. Comiutatorul electronic echipat cu diodele D1001 si 27002 conduc semnalul catre mixerul de DSB sau mixerul de receptie, transmiterea semnalelor telegrafice facin- du-se cu manipulatorul (KEY) ce comarda tranzistorul T7005. wiv RX £ R sis 1022(| Tr003 dy 100% C110 T1003 a cron cy $4 [205] B sof] wml] of] toe +2 R22 C1018 1xSSBo ea : 1020 [Jaws P ae ee Prana] 1002, 023 MOV Tx We ep sv 20H c E C1021 R e toa $09 | to 4005 C1017 eal eL_} ES C1623 R_ }R1025 pet ciozzl 1027 Fig. 4.76are vient if ee s, ‘ id Bee a a gees |al omg||s: a Be UTA e a De Ess obs globe ioTopt es & & y lol 106% vee gy Ce Be 2 prees 9 Ae Total® PT Se Spig]) see 3 Goan t @ eT “5 een eee ale 1 shal {ae oe G] SHRUits) Bees BT eke <0 a a e el ok a4 a 2 eS ee. 4 sete Seana AL Dey Se sa) Rue a ' e128 zl Pees HT weed eaiaizn Schema amplificatorului de audiofrecvenja este simpla si nu im=- plica explicatii detailate; el permite o auditie comoda in difuzor; sau se pot conecta pina la 15—20 de odsti, cu conditia ca aceastea sa prezinte aceeasi rezistenta electric Pentru 0 functionare corectaé a amplificatorului de audiofrecventa se vor efectua urmatoarele operati:: scurtcircuitam R1104, alegem valoa- rea lui 87702, pentru ca in emitorul lui T7004 sa obtinem o tensiune care sa fie 50% din tensiunea de alimentare.46 4. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA.\ Partea de alimentare are la intrare un transformator capabil sa furni- zeze in secundar o tensiune de 24 V la o intensitate de 3 A. Pentru o buna functionare a intregului aparat se foloseste 0 stabilizare in trepte. Tran- zistoarele 17201 si T7208 vor fi montate pe radiatoare de caldura cores- punzatoare. Realizarea practica. Cu partea de alimentare (sectiunea de 24 V) vom incepe montarea si alifmentarea transiverului. in locul rezistorului R201 se va monta un potentiometru de 5 kN, ‘care stabileste curentul prin dioda £21201 (1 = 10 mA). Usmatoarea operaiie este stabilirea cu- rentului prin DZ1201 (I = 10 mA) si verificarea tensiunilor in punctele de 24 V si 12.V. Dupa desfacerea puntii de pe R1704, in colectorul lui T1104 se co- necteazé uh miliampermetru cu Scala de la 0 la 100 mA, luind valoarea lui #1104 pentru o intensitate a curentului de 10—15 mA. Pentru punerea in serviciu a oscilatorului de 500 kHz se conecteaza in emitorul lui T7002 un osciloscop. Pentru obtinerea unei sinusoide yor alege valoarea lui R1005 si se va deplasa miezul bobinei L 7002. Pozitia tui P1001 se stabileste pentru a avea un raport-semnal-zgomot cit mai bun pe partea de receptie- P7002 regleaza injectia pe partea de emisie, astfel incit la iesirea mi- xerului de DSB (punctul 203) semnalul sa fie sinusoidal. Schema 900 prezinta oscilatorul de-8 500 kHz. In punctul 402 se conecteaza un frec- ventmetru si se actioneaza asupra condensatorului C901 pina ce semna~ lui va avea frecventa de 8.500 kHz. Pozijia miezului ui L907 se va alege pentru'o tensiune maxima a semnalului in punctul 402 Fig, 418 Se va actiona asupra lui P907 pentru objinerea la receptie a unui ra-~ port semnal-zgomot optim. Potentiometrul 902 stabileste nivelul sem- falului in punctul 202, astiet incit la iesirea mixerului de emisie (punctul 401) forma de unda sa fie sinusoidala. Dupa montarea tranzistoarelor, rezistoarelor si a condensatoarelor pe placa oscilatorului cu frecventa variabila se vor monta bobinele. Ma-4 220y 4. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FREGVENTA. 49 Sufarea semnelului se face in colectorul tranzistorulul T805 cu oscilos: copul cantitativ si calitativ. Prizele de pe bobine se vor scoate la aproxi- Matlv 1/3 din numérul de spire (numaratoarea se va face de ia capatul fece), pentru obtinerea unui semnal sinusoidal si constant in toate ben- zile de freeventa, in 804 si 805. Stabilirea numarului de spire al bobinelor £801 — L605 se va face cu ajutorul unui undametru dinamie, functie de diametrul si calitatea “miezurilor de regiaj de care digpune fiecare con. structor. 2 L201 L202] fran Fg 4.19 Se recomanda 0 reducere a benzilor de frecventé cu 10—15 kHz fata de cele indicate in ,Regulamentul privind activitatea radioamatorilor gin R.S.R.". pentru @ nu iest din ecartul de frecvenia. Frecventa interme- diara 9 000 kHz—500 kHz la receptie se va regia cu un generator de sem- fale standard, pentru a avea la iesirea de augiofrecventa un semnal sinu- soidal si de amplitudine maxima Pragul de intrare in lucru al etajului de RAA se stabileste cu P701. Pozijia lui P703 va fi alease ca prin tranzistoarele T207, 1208 sa treaca un Curent de 3'mA, cu P704 la maxim. P702 stabileste etalonarea ,S"-mefru= lui, conform normelor. Functie de factorul beta al trangistorului 7107 se va actiona asupra valorii lui A104 pentru un curent de 10—25 mA prin A103. incepem reglarea parti de emisie cu mixerul _echilibrat (D301-D304), Pozitia lui P304 si C378 va fi aleasd pentru minimum de semnal in punctul 203, fara semnal de audiofrecventa la intrare. In conti- nuare, se alimenteaza oscilatorul cu doua tonuri (+12 V Test) si se. re- gleaza miezurile bobinelor £407, 1408, L406, L407 pentru maxim de sem= nal in punctul 407. : Mixerul $00 kHz—9000 kHz se echilibreazé cu P401. La iesire, in Punctul 40%, valoarea undei de 8500 kHz va fi minima. Bobinele 1602 £603, L604, L607, vor fi acordate pe frecventa de 9.000 kHz. Prin ajusta- rea valorii lui R603 se stabileste curentul prin T6071, T602, pentru obtine= rea unui semnal sinusoidal side amplitidine maxima pe L608.50 4. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA... Fig. 420 Dupa reglarea filtrelor trece-banda (L501-L502), prin ajustarea va- lorilor lui A502 si R508 se va urmari obtinerea in colectorul lui 7502.4 unui semnal sinusoidal cu amplitudine maxima. Curentul de repaus al tranzis- torului 7503 va fi de 15—20 mA (ge actioneazd pe R511), iar tranzistoa- rele finale 1504 si T505 vor avea un curent de repaus de 100 mA (se ajuis- teaza P5071). Fig. 42151 Fig. 4.22 Racirea tranzistoarelor de puiere din partea de emisie o obtinem prin plasarea pe spatele placii 500 a unui radiator din tabla de aluminiu cu © grosime de 4—§ mm si cu dimensiunile de 100/200 mm. Pentru ca transferul termic de la capsula tranzistoarelor la radiator sa fle optim, suruburile lor vor fi unse cu vaselina siliconica. Pentru a nu complica desenul cablajului imprimat, releul de comutare emisie-recep- ie REL107 se va monta in cutie cit mai aproape de borna de antena, co- nexiunile realizindu-se cu cablu coaxial. Atragem atentia ca de calitatea comutatoarelor K107, K102, K501 $i K701, va depinde buna functionare a jintregului ansamblu si pentru aceasta recomandam folosirea unor comutatoare cu izolatie ceramica si cu contacte argintate, Asambiare. Montarea pieselor pe placile de cablaj imprimat se va tace etaj.cu etaj, facind masuratorile si reglajele treptat. Am facut aceasta precizare cunoscind obiceiul unor radioamatori ge @ executa un monta) .cap-coada’, ca dupa aceea sa constate cA apa- Fatul nu functioneaza. Piesele folosite se vor masura inainte de moniare, chiar daca sint noi (atentie la condensatoarele cu izolafie ceramical). Pentru obtinerea unor performante cit mai bune, constructorul va trebui sa dispuna de urmatoarele instrumente de masura si control : os- ciloscop — 0-100 MHz; generator de semnal standard 100 kH2—30 MHz; avometru cu o rezistenta interna minima 10 KO/V; freeventmetru di- gital capabil sa citeasca frecventele pina la 30 MHz, undametru dinamic 3 MHz—20MHz,.antena fictiva P = 10 W. Dupa montarea pieselor pe placile imprimate, acestea se vor in- chide jn cutii metalice (tabla de fier cositorita). In ¢apacele cutiilor vor fi Practicate gauri in dreptul miezurilor de regiaj al bobinelor, condensa- toarelor si rezistoarelor semireglabile52 4. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA. intregul ansamblu se va inchide jntr-o cutie metalica. Recoman- dam ca partea de alimentare (blocul 7 200) sa fie montata in cutta difuzo- rului pentru a preintimpina eventualele parazite ale transformatorulul de retea LISTA REZISTOARELOR A101, R102, — 619, R103 — 39, R104 — 2 K, R105 — 330, R106 100, A201, A202 — 100 K, R203, R204 — 100, R205 — 5.6 K, R207 — 100 A208 — 3.2 K, R209 — 1,2 K, R210, R211 — 100 K, R212 — 100, A213 A214, R215 — 2.7 K, R216, R217, R218 — 100, R279, R220, A221 — 2.7 K. R299, R223, R224 — 100, R225 — 5,6 K, R227 — 100, R226 — 5,6 K, A220 "00, R230 — 1K, R301, A302, A303 — 1,8 K, R304 — 10 K. A305 — 100 K, A306 — 100, R307 — 3 k, R308 — 680, F310 — 3.3 K, R314 — 100, AS72, F313, RO14 — 820, R315 — 10 K, A316 — 150 K, A317, RG1B, R319 — 100. 9320 — 6,8 K, AG21 - 47 K, R22 —1.8 K, R323 — 10 K, R324 — 680, R401 37 K, R402 — 18 K, R403 — 820, R404 — 100, R405 — 6.8 K, A406 — 27 K, R407 — 100, R501 — 1,6 K, R502 — 2,7 K, R503 — 180, R504 — 27. A505 — 470, A606 — 470, A507 — 47, R508 — 5,6 K, R509 — 10, R510 — 56, R511 — 470, F512, R513, R514, R615 — 10, R516 — 100, R617 — 2.2 K. S18, R519 — 0,47, R520 — 150, R601 — 100, R602 — 1,2 K R603 — 6.8 K né04 — 2,7 K, R605 — 470, R606 — 2.2 K, R70T — 10 K, R702 — 2.2 K, R703 — 100, A704 — 150, A705 — 100 K, A706 — 22, R707 — 420, R708 10, R709 — 15K, R710 — 6,8 K, R807, R802, R803, AB04, RBIS — se re gleaza pentru o amplitudine egala in toate benzile de frecventa, R606 $7 ik. R807 — 56 K, R808 — 2,2 K, RB09-— 56 K, ABI — 1K, AB712 — 100 RBi3 — 890, R814 — 470, A815 — 22, R816 — 1,2 K, RBI7 — 100, R618 — 1,2 K, R619 — 1,2 K, R620, AB21 — 100, R822 — 1 K, AB2S — 150, A624 — 400, 2825 — 10 K, R826 — 2,2 K, R827 — 820, R828 — 10K, Re29 — 2.2K, 901 — 100 K, R902 —.100, A903 — 5,6 K, A904 — 2.7 K, R905 — 2.7 K. R906 — 1K, A907 — 100, A908 — 18 K, R909 — 22, R910 — 2.2K, R911 — 100, R912 — 220, A913 — 18, R914 — 2.2 K, ROT — 22, R916 — 220, A917 — 400, R1007 — 100 K, R1002 — 120, R1003 — 1 K, R1004 — 1 K, R1005 40 K, R1006 — 5,6 K, R1007 — 100, R1008 — 47, R1009 — 750, R1010 — 22 K, R101? — 2,7 K, R1012 — 100, 1013 — 22, RIDI4, R1015 — 220. A016 — 22, A1017 — 100, R1018 — 2,7 K, R1019 — 22K, #1020 — 2,7 K, Aide! — 2.7 K, 1022 — 100, R1023 — 2,7 K, A1024 — 2,7 K, R1025 — 6.8 k, B1026 — 100,.R1027 — 6,8 K, R1028 — 22K, R1029 — 120, R1030 —— 27 K, R1101 — 10 K, A1102 — 390 K, R103 — 270, R1404 — 330. R105 oy, R1106 — 10, R1707 — 10, 1108 — 8,2 K, R1207 — 680, R1202 — 22, R1203 — 680, A1204 — 22. Lista rezistoarelor reglabile si semireglabile 201, P202 — 26 K, P203 — 500, P801, P3902 — 10 K, PG03 — 10K, 304 — 500, P305 — 10 K, P401 — 1K, P501 —10 K, PZO1 — 100, F702 100, 9703 — 250 K, P704 — 100, P803, PA02 — 100K, P9071, P902 — 10K, P1001, P1002 — 10 K, P1101 — 100 K logaritmic.4. TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA... 53 LISSTA CONDENSATOARELOR C107 — 820\pF, C702 — 1 300 pF, C103 — 820 pF, C104 — 430 pF C705 — 680 pF. C106 — 430 pF, C107 — 200 pF, C108 — 430 pF, C109 200 pF..C140 — 270 pF, C111 — 480 pF, C772 — 270 pF, Ci1a —~ 100 pF, C114 — 180 pF, Ci15 — 82 pF, €176 — 360 pF, C717 — 12 pF, C118 — 590 PF, C119 — 220 pF, C120 — 220 pF, C121 — 313 pF, C122 — 120 pF. C¥23. Spon PF, Ci24 — 120 pF, C125 — 100 nF, 0126 — 1.5 pF, C127 — 100 pF. C128 — 100 pF, C129 — 1 pr, C130 — 100 pF, C181 — 10 nF, C132 3.9 of C188 — 10 nF, C14 — 10 nF, C185 — 100nF, C207 — 220 pF, C203 — 68 pF, C204 — 68 pF, C205,C206 C207. C208 3.8 pF) €209 — 1 nF. C210 — 100 nF, C211 — 10 nF. C212 — 180 pF, C2738 16 oF, C274 — 100 nF, C2i5 — 100 nF, C216 — 220 pF, C217 — 68 pe, C218 Foes] PF, C219 — 68 pF. C220 — 100 nF, C227 — 1 nF, C222 — 10 nF. “C223 — 100 nF, C224 — 100 nF, 6225 — 100 pF, C226 — 100 nF, C297 100 pF, C228 — 100 nF, C229 — 400 nF, C230 — 100 nF, C231 — 100 nF C292 — 100 nF, C233 — 10 nF, C234 — 1.5.nF, C235 — 100 nF,.C236 — 100 nF 237 — 1 nF, C288 — 100 nF, C239 — 22 nF, C240 — 100nF, C247 coda: C242 — 100.nF, C249 42 pF Cosa — 3,9 pF. C245 — a7 nF, C246 — 47 nt.(C247 — 150 pF, C248 — 150 pF, 0249 — 150 pF. C250 180 pF. C307, C302, C303, C304 — 100 nF, C305 — 22 uF, C306. C307 — 100 nF, 0308 — 4.7 uk. C309 — 22 uF, C310, C311, C312. C313. C316 — 100.nF. C315 — 22 uF, C317 — 380 nF, C318 — 12 pF, 0319 — 3,3 pF, C320 aap, hp, C821 — 380 nF, C522 — 22 uF, C929, C324 47 LF. C401 — 47 nF, C402 — 1 nF, C403 — 22 pF, C404 — 100 nF, C405 — 100 nF, C406 — 1 nk, C407 — 47 nk, C408 — 100 nF, C409 — 1 nF, C410, C411 100 pF. C412 —1 nF. C413 — 47 nF, C414 — 10 nF, C503, C502 — 390 pF, ©5083" 12 pF, C504 — 3,3 pF, C505, C506 — 220 pF, C507 — 2,2 pF. C508, C509 — 120 pF. C510 — 1,5 pF, C511, C512, C514, C515 — 100 pF, C813 — 1 pF. C516 — 10 pF, C517 — 100 nF, C518 — 2.2 nF, C520, C821, 822 — 100 nF, C523 — 22 uF, C524 — 100 nF, CE25 — 47 uF, C527 —10 uF, C528 — 47 uF, C529 — 100 nF, C530 — 1 000 uF, C531 — 320 wF, C532” 100 nF, C533. — 10 AF, C534 — 100 nF, 0535 — 10 nF, C601, C602, C605, €009 — 150 pF, C603, C604, 0606 — 3,3 pF, CA07 — 10 pF, C608 — 100 af, C610 — 10.nF, C701, C702 — 100 nF, C703 — 1 nF, C704 — 10nF, C705 — 220 uF, C708 — 10 uF; C707, C708, C709 — 100 nF, C801 —93 pF. C802 — 20 pF, ©8032 — SO pk. C804 — 56 pF, C805 — 47 pF, CBB — 100 pF. C807 — 51 pF, C808 C809, C810 — 100 pF, C811 — 20 pF, C812 — 39 pF. C615 — sectiunea mica a condensatorului variabil, C814 — sectiunea mare, C8i5 — sectiunea mica Il, C816 — 47.nF, C817 — 47 nF, C878. ©6822, C823 — 2,.2nF, 0824 — 47 nF, CB25 — 10 nF, C826 — 10 ne. C827 ay oo OF, C828 — 47 nF, C829 — 10 nF, C830, C831, C832. C833, C834 47 PE, C901 — 12 pF, C902, C903 — 100 pF, C904 — 1 nF, C905, C506 — AZ nF, C907 — 10 nF, C908 — 47 nF. C909, C910 — 10 nF, CO1T — 150 pF. C812, C913, C914, C915, C917 — 10 nF. C916 — 150 pF, C918 — 47 ne ©7901 — 680 pF, C7002 — 1 nF, C1003, C1004 — 100 nF, C1005 — 25 nF. ©1006 — 10 uF, C1007 — 25 nF, C1008 — 100 nF, C1009 — 25 nF. C1010 7,100 nF, C1011 — 1 nk, C1012 — 100 nF, C1013 — 100 nF, ClO14 — A nf, C1015 — 25 nF. C1016 — 100 nF, C1017 — 25 nF, Cote — 100 nF. ©1019 — 100 nF, C1020 — 25 nF, C1027 — 100:nF, C1023, C1023 — 100 nF.54 7 TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FREICVENTA.. C7024 — 25 nF, 1101 — 330 nF, C1102 — 5 ph, C1703 —1 nF, C7104 — | nF. C1105 — 10 nF, C1106 — 470 uF, C1707 — 330 uF, 1108 — 10 nF. 1201 — 3300 wF, C1202 — 220 uF, C1203 — 1 000 HF, C1204 — 220 uF, C1205 — 7 000 uF. Jabelul 4.1 Tabel de componente Tipul f ‘Amplasares ti schema companentei eee de principia Re 1 Wanzistor BLX6S, 4 7503 23868 BEW16, 17 i eanaistor BRIO, 7201, 7208, 7205, 12067801, 7802 BEWIt F245 iu 3 Wanzistor Brot4 BFZ54 7203, 1204, 7207, 1208 T401. BF215 F255 7402, 1403, TSO 7502, TSO! 1603, 1701, 1804, Ta05, 7901, 7902, 1903, 7904, T1001, 71002, ‘ 71003, T1004, T1005 a tranzistor B10. BCIT1, 7201, 1302, "7408 7304 7306. Bot72 BCt73 7702, 7803, 11107, T1102, 71203 5 tranzision Dio, 7506, 11103, T1201, 11203 BD1g5 80139 : & __ tearzistor BD138, Th104 80138 80140 7 iranzistor 71202 11204 2ng0ss tranzistor KT804 904, T505 Ss 2N3375 K7e07 2NG632 @ cieca Fi07 Diei, Daon Dae 1207, 81202, | 1N4002 01203, 01204 dioda iNet ‘205, 0208, D207, 0208 0901. aN4i48 D202 Ds03 304 D601. 9602 ieee 3 D603, 9604, D809 "1 dioda BAZAE D201, D202 020% 0204 D804 comutaroare 1805, D1001, 01002 BAZB4 12 dioda FDIS 702, 0707 germanix EFD106, E0103 ato. | 43 diode Dveer varicap BB139 \ 44 dioga = Tz602 121007 Zenner PLeviz 15 cioga Dzi1202 Zenner PLZ t4. TRANSIVER GU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA... 55 Tabelul 4.2 Tabel de bobine Diametul Diamtrul IWurmarut z Tipul Ne iar sirmes carcaser peel Observatn [pene fiona heh enue spire Liof CuEm 03 1012 tor ferita 10 pentru banda @ exterior us. : de 3.500 KHz 5-8 2 interior 1102 idem Loa == L108 Guem oS 10-12 tor feria 7 pentru banca 2 extoribr us. do 7 000 kit 68 : @ interior LtO# idem L107 = L705 CuEm 0,8 10 10 pentru banda 2 interior de 14 000 kHz L196 idem 1105 pentru banda de 14-000 kz Lior Sut 0.8 10 fara miez 7 ponira banda @ interior 60 21 000 kez 108 idem Lior = L109 GuEm 08 10 (ara miez 5 pontr banda @ interior do 28 000 Kriz Li10 idem L109 = 201 Guem 0,15 FigsskHz 10 i202 idem idem idem 1205 3 208 i i 5 1265 5 z 1206 ‘ Ai 2 Se bobineaza peste L205 L207 Bs 2 1208 E a 2 Se eobineaza peste L207 1208 Caen 04 J 6 1210 ‘ 7 Se bobineaza peste L209 iat o 6 1212 : » oT Se bobineaza peste L211@TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA. 56 Tabelul 4.2. continuare Diametel Diametral Numeral Tiput Wr pare Simo! earcasei (eee, i Observat bine fan et mezul spire 213) CUEM 0,08 5 ferita L 250 20mm Fi 24 “Guem 04 FlassKz «40 —-‘Se bobineaza peste L215 215 : 65 2.307 : 2 i 66 302 ; 7 Sebobineaza 3 peste L307 iaor 7 Se bobineaza E peste 1402 i402 : 65 aod i : 65. 404 ; Se Dobineaza peste 1403 L405 s 7 Se bobineaza fn peste 1-406 406 283. Se bobineaza Cu fir dublu. se inseriaza corespunzator L407 GuEm 0,15 : 25 So bobineaza cu fir dubly, se inseriaza oe corespunzator 1408 2 Sebobineaza a peste (407 150% ‘GUE 0.2 4 Ferita punet rogu 5 Se bobineaza la capatu) rece al lu: L502 302 Cum 0.2 4 Ferta punct osu 36 (503 ae 1504 5 Se bobineaza la capatul rece al lui 1503 505 CuEm 0.3 4 Ferita punct verde 4 Se bobineaza la capatul rece al lu! L506. | i 1506 A f 1307 a : 24 Se bobineaza la capatul rece al |ul = L507 £508 ° : ; € 4 Se bobineaza la Capatul lot L5074 TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA.. a7 Tabelul 4.2 continuare Biemetrat Diametrut eee sirmer carcaser pe is Observaty hobiiby oe a spire f 3 1510 i7 513 2 a iste : : 3 Se Bobineaza la capatul rece al iu f Lott Lsia CuEm 08 Cr 2 Se bobineaza ia ‘capatul rece al lu isig ise : j io 3%6 : , io L576 . a3 5 2 Se bobineaza ia apatul 19¢e al Iu) ‘ L515 tsi7 Ferita 2 punct violet i518 ; 10 [esi i ; 10 520 : 5 2 Se bobineaza ta capatut rece al lus L 1519 Lsar Cuem 0.65 z 5 Fertacu Gonte tip C606x10.A 2) S22 7 : a 528 CuEm 0.4 5 torfenta 40 Tor ferita punct alb 9x 6x2 e528 : : ae 10 a8 525 ; ; 2x24 Tor ferita punt aib 18x 8x@ i526 i a E 24 527 ‘uEm 1 mm 2 7 Tor ferita punct alb 20% 10x9 1528 2x7 Se bobineaza impreuna cu L927 deel fire) CuEm 0.65 é y 3” Ferita cu 6 oriici tip C60 : 8x 19421 1530 5 a eae A ea een TS i531 i Z 55 TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE « DE MARE PERFORMANTA in figura 5.1 este prezentata schema bloc a aparatului in care distin- gem urmatoarele blocuri functionale Partea de receptie: amplificator de RF, mixerul de intrare amplifica- tor Fl — 9 MHz, filtru 9 MHz, mixer 9 MHz — 500 kHe, filtru 500 kHz, mixer 500 kHz — 9 MHz, amplificator Fl — 9 MHz, detector de produs si amplifi- cator de AF. . Schema de principiu a receptorului, Intrarea receptorului este date jn figura 5.2. De la releul de antena, semnalul este trecut printr-un circuit de rejectie (filtru dop), acordat pe frecventa intermediara de 9 MHz; acesta este format dintr-o celula serie, L201, C201 si una derivatie 1202, 202. Comutatorul K207, A si B, selecteaza primul circuit acordat pe banda dorita, cuplajul’ cu amplificatorul de radiofrecventa facindu-se printr-o priza a circuitului de acord cu C204. ‘Amplificatorul de radiofrecventa, un monta] de tip cascod, cu- prinde doua tranzistoare FET de tipul BF246, 7207 si 1202 Poarta lui To! este prepolarizata, pentru obtinerea unei_amplificari uniforme in band&, cu ajutorul tensiunii ce cade pe diodele D207 si D202, prin inter- mediul lui R207. Poarta lui T202 este decuplata cu C206 si comandata de torsiunea de RAA prin 203 si A204, Valoarea mare a lui R203, de 2,2 M0, arata ca nu dorim 6 eficacitate foarte mare a RAA-ului in amplificatorul de radiofrecventa, pentru a evita fenomenul de ,inecare'’ la aparitia Sem- nalelor foarte puternice prezente la intrarea receptorului. Sarcina ampli- ficatorului de radiofrecventa este un soc de radiofrecventa de 1 mH. S-a folosit acest tip de sarcina pentru a obtine o impedanta redus@ de iesire, respectiv o adaptare corect& cu filtrele de banda ce urmeaza. Comutatorul K201, sectiunile C si D, comuta filtrete de banda de la iesire. Aceste circuite sint folosite atit la receptie cit si la emisie, fiind ac- tionate cu ajutorul releului AL207. Avind in vedere ca in functie de releul folosit exista o capacitate parazité intre contactele releuiui, capacitatea de cuplaj dintre cele doua pobine se va plasa la reglajul final, pentru a ob- tine banda de trecere dorita. Mixerul de radiofrecventaé este compus din tranzistoarele FET — BF246, 7203 si T204. Semnalul de radiofrecventa este aplicat, in surse, prin intermediul {ui TR201, realizat pe un tor de ferita si care are raportul de transformare 1:4. Adaptarea de impedanta a semnalului provenit de la oscilatorul variabil (VFO sau PLL) cu intrarea mixerului, se face prin TA202, cu un raport de transformaré 4:1, La jesirea mixerului, intre dre- nslé tranzistoarelor avem un circuit acofdat pe frecventa de 9 MHz, re- prezentind prima frecvent& intermediara a receptorului. Socul de 250 wH, prin intermediul caruia alimentam mixerul, previne generarea unor sem- nale perturbatoare (armonici). spre sursa de alimentare400) ez23 | ocd | KY ANE sya ite = \ ype“61 5, TRANSIVER PENTRU UNDE SCUATE DE MARE PERFORMANTA pi Teein es] #e)5. TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA. 6a Amplificatorul de frecvenja intermediara are schema prezentata in figura 5.4, Semnalul cu frecventa de 9 MHz este introdus pe o priza a lui L307, care impreuna cu C307 rezoneaza pe aceasta frecventa ©302 aplica semnalul de FI grilei 1 a (ui 7301, tranzistor de tipul MOSFET dubla poarta BF981, grild polarizata cli divizorul rezistiv A309, R304, R305. Grila 2 este decuplata si controlata cu tensiunea de RAA. Sarcina Primului amplificator de frecvenja intermediaré 0 constituie circuitul os- cilant L302, C308, cuplajul facindu-se pe o priza a bobinel. 103 preia semnalul si 7l aplica filtrului cu cuart XF9 prin Dao? si C310. Filtrul cu cuart XF9, comun la receptie si la emisie, este comutat electronic prin diodele 0301, 9302, D303, D304 (tipul BA244) Rezistentele R370 si R315 servesc la adaptarea filtrului si variaza in functie de tipul filtrutui, In continuare, semnalut de FI este aplicat celui de-al doilea ampiifi- cator de Fl, 7302, ce are ca sarcina circuitul acordat pe 9 MHz, L304 si C322, BANDA DE TRECERE EFECTIV RECEPTIONATA = FuiRU286 5 TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA 1306 (secundarul 1ui L304) aplica in continuare semnalul mixerului ce face conversia in a doua frecventa intermediara cu valoarea de 500 kHz. Mixerul 7303 este un tranzistor MOSFET — dubla poarta ce i se aplica pe grila 2 semnal cu frecventa de 9,5 MHz, iar pe grila 1 cel de 9 MHz obtinindu-se la iesire 500 kHz, selectat cu circuitul £806, C927. 7303 are ambele arile polarizate cu ajutorul divizoarelor rezistive R330. R229 si R326, R327. Filtral EMF500 ce urmeaza este format din doua bobine ce impre- una cu grupurile C428, C329 si C330, C337 alcatuiesc circuite oscilante ce rezoneaza pe 500 kHz. ““Gemnalul este convertit apoi in 9 MHz prin mixerul echilibrat 7304 si 7305 de tipul BF2. ‘Aceste conversii din @ MHz in 500 KHz si revenirea in 9 MHz s-au fa- cut pentru obtinerea asa-numitulul ,IF-SHIFT*. sistem ce modifica efec- tiv freeventa centralé a benzii de trecere a receptorului fara a schimba frecventa de acord. “IF-SHIFT" poate fi yazut ca schimbind freeventa centralé a filtrului de la'receptie, filtrul lucrind pe o freoventa fixa. Altfel spus, semnalul de frecventa intermediara este mutat deasupra sau sub banda de trecere. jn figura 5.7 este prezentata schema bloc @ unui sistem simplu IF-SHIFT. Un oscilator cu cuarl, cu frecventa variabila in limite mici (0.2.7 kHz}, genereaza un semnal de 9,5 MHz ce alimenteaza cele doud mixere. Priraul mixer preia acest semnal pentru a converti cei 9 MHz ai frec- yentei intermediare in 500 kHz ai filtrului electromecanic. Al doilea mixer primeste acest semnal de 500 kHz, transpunindu:| din nou in 9 MHZ. Modificind frecventa oscilatorului de 9,5 MHz, pozitia semnalului dorit poate fi schimbata in interiorul benzii de trecere a filtrulut Presupunem ca receptionam un semnal si ne aflam initial in centrul benzii de trecere a filtrulut. interferentele, in acest caz, pot fi eliminate prin mai multe metode. in figura 5.8 a, transiverul este acordat cu 250 Hz deasupra semna- lului pertubator ce intra in banda de trecere a Fl. fsemnal{ FILTRU1 |INTRARE, JESIRE_| FILTRU2 |INTRARE IESIRE, ' 9 MHz S00 KHz Fig 5.75, TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA 67 SEMNAL UTIL SEMNAL PERTURBATOR its. 0 550 800 1050 He Fig. 5 6a SEMNAL SEMNAL i WIL ee frecventa, audie 0 550 800 «1050 He Fig. 5.8 SEMNAL UT | frecventé auaio ° So. 6004050 He Fig. 3.86 in cazul telegrafiei, semnaiul perturbator se elimina actionind frec- venta de acord, figura 5.8b, tonul perceptindu-l ou 250 Hz mai jos. in cazul BLU, solutia este impracticabila, vocea devenind astfel neinteligibila. Utilizind .IF-SHIFT’, semnalul perturbator poate fi eliminat, iar in- teligibilitatea mentinuta (fig. 5.8.0)68 5. TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA Oscilatorul — de tipul Colpitts — de 9,5 MHz il construim cu tranzis- ~ torul 7307. Capacitatea variabila a diodei varicap 9305 modifica in limitele 0...2,7 kHz frecventa lui QY. Grupul 1314, C345 este acordat pe 9,5 MHz, iar R342 si R346 actio- neaz& asupra tensiunii de acord a lui D305; 7306 si 7306 au rol de separa- toare. Dupa cel de-al doilea mixer, ce are drept sarcina circuitul oscilant 1312, C336, semnalul de trecventa intermediara este amplificat consecu- tiv de 7309, 7310 si 7371. ‘Amplificarea acestor etaje este controtata pe 0 cale de catre tensiu- nea de RAA ce actioneaza grilele doi ale 7309 si 7370, iar pe alta cale de divizorul R366, R367 si R368, comandind grilele 1 ale tranzistoarelor am- plificatoare. Termistorul R358 din sursa lui T3809 are rolul de a modifica amplifi- carea intregului amplificator de frecvenia intermediara, in functie de temperatura si de curentul prin tranzistor. Ultimul amplificator de frecventa intermediara — T311 — nu este comandat de tensiunea de RAA, grila 2 fiind la un potential fix dat de divi- zorul A371-si R370. Sarcina acestui amplificator este circuitul oscilant L319, C374 avind in secundar detectorul de produs. Din drena lui T317 se culege semnal pentru detectorul de MA (2307) prin C379, cit si pentru amplificatorul si detectorul de RAA prin C378. 312 amplifica semnalul de frecventé intermediara si are ca sarcina circuitul L327, C382 acordat pe 3 MHz. Diodele D308 si D309 detecteaza acest semnal, tensiunea continua rezultata actionind prin A381 baza tranzistorului 7313, acesta comandind la rindul lui pe 7374 in emitorul caruia avem prezenta tensiunea de iesire a circuitului RAA. Aceasta ten- siune, filtrata corespunzator cu grupul C354, A387 si C355, este utilizata pentru a comanda amplificarea intregului lan} de recepfie. Grupul C387 si 379 poseda constanta de timp necesara receptionarii in bune conditil a unui seminal telegrafic sau cu BLU. Potentiometrul A383 polarizeaza baza tranzistorului 7314, dind po- sibilitatea de a regla manual amplificarea, in cazul prezentei unui semnal foarte puternic. > indicatorul de acord ,,S'-metru — se afla in colectorul lui 7374, sen- sibilitatea reglindu-se din R385. Pragul de deschidere a detectorului de RAA se obtine prin rezis- tenta semireglabila R378. Oscilatorul de purtatoare este desoris in figura 5.9 si este conceput cu tranzistorul 7407. Guarturile de purtétoare Q407, Q402, 0403 sint comutate electro- nic prin diodele D401, D402 si D403. Cu ajutorul condensatoarelor semireglabile 0407, C404 si C408 se efectueaza mici modificari ale frecventelor purtatoare in vederea situarii corecte in flancul filtrului. 7402 impreuna cu dioda Zener 2404 formeaza un stabilizator de tensiune prin care alimentam tranzistorul oscilatorului.5, TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA Tranzistorul 7403 are rotul de separator, iar T404 amplifica frec- venta-purtatoare. Se injscteaza semnal in detectorul de produs realizat cu diodele D405, D406, D408 imperecheate in prealabil, si se obtine frecventa audio filtrata de reziduurile de purtatoare cu grupul C425, C426 si SAF de 3,9 mH. Echilibrarea se objine cu A479 si 0.423. Tranzistorul 7405 este un preamplificator de audiofrecventa ce-are fa iesire © tensiune audio de cca 200 mV necesara amplificatorului final de AF. . Schema de principiu a emijatorului. Semnalul microfonului este preamplificat de tranzistoarele T407, 7408, T409 si T410 (fig. 5.9). intre 7409 si T410 este intercalat un circuit Baxandall — corectie a frecventei audio. Modulatorul pentru semnalul BLD este materializat cu circuitul in- tegrat MC1496 (ROB796), echilibrarea montajului obtinindu-se cu R454; sempnalul purtator de 9 MHz se aplic& pe pinul 10, al circuitului integrat iar frecventa audio pe pinul 7 prin condensatorul C456, La iesire, obtinem un semnal cu purtatoarea suprimata, cu banda laterala dubla. Suprimarea benzij laterale nedorite si a reziduului de purtatoare se face’cu ajutorul filtrului cu cuart XF9. Repetoarele comutabile T406 si T417 asigura impedanta de iesire a montajuluj. Tranzistorul 507 amplifica semnalul BLU, fiind controlat in baza de tensiunea de ALO (control automat al nivetului). Mixerul de iesire este realizat cu circuitul integrat C/501 de tipul CA3028 (ROB3028). Urmeaza trei amplificatoare aperiodice care fac ca semnalul sé creasca pina la circa 3 W. 7502 in cazul lucrului in telegrafie are emitorul comandat de cheia de manipulare. Grupul R516, A515 elimina eventualele ,clicsuri* de manipulare. Intre 7502 si 7503 sint intercalate filtrele de banda comutabile, ace- leasi cu cele de la receptie. Circuitul de rejectie format din 1503 si C519 inlatura aparitia la in- trarea amplificatorutui final a semnalelor cu frecvanta de 9 MHz. Transformatoarele TA502 si TR5O3 sint pe toruri de ferita si se inse- riaz& dupa cum este indicat in desen. Cu o priza de pe TA503 se culege semnalul pentru detectorui de ALC, format din diodele D504 si D505.6s by yen wereere ieee aera es 19%, TR a Et Be ae id re pee PROM yt rede ae Fig. 5102 Fig. 5.106 ripe ISS aera Tigao a Ie aie Fie ae. Wee i aah] st +: = ae 2 wget 4 TiS ot al pas afd) eid Eel Boe ALLL ‘vores 61st Hwe'e quer tS) tro by AL ACL tt AUZE 953 vooL| 0159) wing L0Si q 12 at i Me RS ol fit er Set ee 900E 10s 13 FHS 66b 18 Lost AWOL “OIA 3UVEINI |5. TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA74 5, TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA Tabelul $1 Tabel de bobine ne Diameter Diametre riz jiMting sma carcasé. © Tipearcash. Nr-spire fa Observatii Imm} [mm spire [e201 an FIiO7 i 202 O4 ie : )¢ 208, Pry 5 ey miez 35 5 pentru banda (208 ferita de 3.5 MHz as 5 = ry 4 pentru banda de 7 MHz = 0a 5 7 3 pentru banda de 14 MHz “ 08 5 = 10 E pentru banda de 21 MHz |= 03 5 == 70 2 Pentru banda de 28 MHz = 03 3 = 10 2 Pentru banca | z de 28,5 MHz |: 208 04 5 FI407 ae Seinseriaza | corespunzator a3 x0 + 03 = we =.= oA Fi0,7 a 0a S 4 5 =a) On = 3 peste iso | on = i 5 at ie 3 paste L904 | 0,05 70 28 06 == peste 1306 0,05 = 7 005) S 70 peste 1308 08 torferta 3x12 Se inseriaza corespunzator Ot F107 4 peste C912 1 == 3 peste 0372 on a 4 oA = 4 3 o4 = 3 pestecars | oo = 14 ee | on = ia peste Lai7 m9 Of = 14 1320 on i = 10 peste L319 |5, TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA Nr. condensator 204, C214, C215 Tabel de condensatoare Valoare joF] 390 220 120 100 68 47 Ne Diamein — Diametra Priza bobina Sta areas. ~—‘Tip caroasd Nr spire la Observatir [rm] Imm] spire L324 oa 4 0% on BE 402 ot 3 peste L407 | 40g ae ‘so inseriaza corespunzator on E 2 peste L403 Oa ti 44 ~| O41 2x3 “peste L507 an oe é 3 rasor 702 wwateiia Stas nonce corespunzator a = 206 1503.8 =a 310 : Tabetul 52 Banda (MHz) 36 7 14 a1 28 28.5SINTETIZOR DE FRECVENTA (PLL) jn receptoarele si emitatoarele moderne pentru benzile de radio- amatori, realizate cu doua sau mai multe schimbari de frecvenja, apare necesitatea construirii unui oscilator care s& furnizeze cinci sau mal multe frecvente fixe. Spre exemplu, daca frecventa intermediara varia bild acopera 500 kHz, pentru acoperirea integrala a tuturor benzilor de radioamatori, avem nevoie de opt frecvente fixe, precise si stabile. In mod obisnuit se foloseste un oscilator cu 5...8 cristale de cuar}, comuta- bile. Aceste cristale fiind greu de procurat, prezentam un sintetizor de frecventa cu bucla blocata in fazé (PHASE LOCKED LOOP-PLL) care, pornind de la un cristal de cuart de frecventa egala cu’ acoperirea frec- ventei intermediare variabile, genereazé frecventele necesare acoperiril benzilor de radioamatori. Principiul de functionare consta tn sincroniza- rea in fazé a frecventei unui oscilator LC cu armonica dorita 2 unui osci- lator de referinta cu cristal de cuar}, Comutind elementele L si C ale osci- jatorului se pot obtine toate frecventele necesare. Frecvenjele generate au précizia si stabilitatea proprie cristalului de cuart. Folosind un cristal cu freeventa de 200 kHz, se poate obtine orice armonica pina la 40 MHz: cu un cuart de 500 kHz pina la 60 MHz, iar cu un cuar} de 1 MHz ping la 80 MHz. Acest sintetizor a fost construit cu un mare numar de componente electronice autohtone. Figura 6.1 cuprinde schema de principiu. Oscilatorul de referinta, stabilizat cu oristalul de cuart Q7, este rea- lizat cu portile A si B ale circuitului integrat TTL rapid /C7. La iesirea sa se obtine un semnal de forma dreptunghiulara cu frecvenja data de Q1 si cu amplitudinea de circa 3 V. Acesta este trecut printr-un circuit de derivare RC (47 pF cu 680 1), in utma céruia rezuita niste impulsuri foarte inguste. in continuare, impulsurile sint aplicate portilor C si D. ta iesirile oarora devin foarte inguste si de polaritate opuse, acestea sint asa-numitele IMPULSURI DE ESANTIONARE. Prin doua condensatoare de 1 nF aces- tea sint aplicate ciroultului de .esantionare, format din diodele D7 si D2 si din doua rezistente de 1k. Oscilatorul LC, care urmeaza sa fie sinoronizat, poarta numele de OSCILATOR COMANDAT IN TENSIUNE (OCT), frecventa de oscilatie putindu-i fi modificaté usor prin aplicarea unel tensiuni continue lent va- riabila. OCT este conceput cu tranzistorul 75, dupa o clasica schama Hart- ley. Condensatorul ©, fix, si bobina L, cu miez reglabil, sint alese asifel in- cit frecventa liberA (nesincronizata) de oscilatie sa fie cit mai apropiata de frecventa armonicii cdutate a cuarjului. Pentru a avea mai mute frec~ vente, grupul LC este comutabil prin K7, care are atitea pazitii cite frec- vente sint necesare a fi sintetizate: fiecarei pozitii il corespunde un circuit coscilant LC. Comutarea se face cu comanda In curent continuu, comuta- torul Ki se poate monta oriunde pe panoul aparatului.zal ] ze [5] a) = 3H 007 90) 10119 zoe vow 7 4 eI [=] Bials yhulala io é— 5 ay008, Zor) 10 ws] Ost) | ¥6. SINTETIZOR DE FRECVENTA (PLL) 79 Comutatorul K1 comanda grupul de diode 05-D6 care, deschizin- du-se, conecteaza in circuit grupul LC corespunzator pozitiel respective Comanda in tensiune a OCT-ului se face cu ajutorul diodei D8, a carei capacitate de jonctiune este iegata la circuitul oscilant prin condensato- tul de 47 pF; capacitatea jonctiunii variaza in functie de tensiunea conti- nua de polarizare inversa a diodei, aplicata prin rezistenta de 100 k0. Tensiunea de RF generata de OCT este aplicata amplificatorului — separator echipat cu tranzistoarele Ti si T2, iar de la iesirea acestuia (emitorul lui T7), semnalul este aplicat grupului de diode 03-D4, care-| detecteaza furnizind astfel o tensiune continua egala cu amplitudinea acestuia si care se aplica portii tranzistorului cu efect de cimp T4, ce functioneaza ca o rezistenta variabilé comandata in tensiune. in acest fel se regleaza curentul de baza al tranzistoruiui OCT, TS, in asa fel incit sa se obfina o tensiune cu amplitudine constanta si cu distorsiuni mici pentru toate frecventele pe care le poate debita. Diodele D3-D4 si tran- zistorul T5 alcatuiesc 0 bucla de reglaj automat al nivelului (ALC) care fac ca la iesirea sintetizorului sa avem semnale de amplitudine con- stanta, cu 0 puritate spectrala foarte bund, fara de care nu putem avea o buna functionare a etajului schimbator de frecventa din Ax sau Tx. De la iesirea amplificatorului 77-72, 0 poarta din semnal se aplica repetorului pe emitor realizat cu T3 si de la acesta la iesirea sintetizorului. Tensiunea la iesire este de circa 1 Vor. Tot de la iesirea amplificatorului T1-72, 0 parte din semnal se aplica (prin divizorul rezistiv 2.4 K/100 0), circuitului de esantionare D1-D2, Acest circuit functioneazé in felul urmator: = diodele D1 si D2 sint in mod normal inchise, fiind polarizate in- vers. Cind la iesirea portilor C si D ale circuitului integrat apare un impuls de esantionare, diodele se deschid un timp foarte scurt, egal cu latimea impulsului de esantionare (circa 10 ns). in timp ce diodele sint deschise, condensatorul de 10 nF se incarca pina la valoarea instantanee a tensiu- nii sinusoidale provenind de la amplificatorul T1-T2. Folosind un nou im- puls de esantionare. diodele se redeschid si condensatorul se incarca la tensiunea pe care o are sinusoida in momentul acestei noi esantionari Acest proces este ilustrat prin figura 6.3 a si b; pe graficul tensiunii sinu- soidale U s-au marcat cu puncte momentele in care are loc esantionarea. Graficul (6.3 b) reprezinta tensiunea de pe condensatorul de 10 nF; se observa ca tensiunea (6.3.c) variazé numai in momentele de esantionare, crescind sau scazind in functie de valoarea instantanee a tensiunii sem- nalului sinusoidal. Cu linie intrerupta s-a trasat componenta fundamen- tala a acestei tensiuni, rezultaté din filtrarea frecventelor inalte. Procesul figurat reprezinta situatia in care freeventa OCT este apropiata de armo- nica a doua a freeventei de esantionare, procesul find similar si im cazul oricarei alte armonici. in figura 6.3.c este reprezentat cazul id frec- venta OCT este egala exact cu armonica a doua a cuartului. Se observa ca valoarea instantanse a tensiunii sinusoidale in momentele de esantio- Nare este constanta, iar graficul 6.3.d indica tensiunea constant la care se incarca condensatorul de 10 nF. Orice variatie a frecventei OCT se tra- duce printr-o variatie a tensiunii de pe acest condensator, numita ten- siune de eroare80 SINTETIZOR DE FRECVENTA (PLL) Tensiunea de eroare se culege de pe rezistorul de 1 Mi, pe care o transfera amplificatoruiui de curent continuu, realizat cu tranzistoarele T6-T7, De la iesirea acestuia, tensiunea de eroare, amplificata si filtrata, se trace prin comutatoru! K2 (Inchis) si rezistorul de 100 k® la dioda D8, modificindu-i capacitatea, in: situatia de nesincronism, tensiunea alternativa de pe condensa- torul de 10 nF este amplificata si aplicata diodei D8, producindu-se 0 va- riatie de frecventa a OCT i ritmul tensiunii de eroare. In momentul in care frecventa si faza OCT coincid cu freeventa si faza armonicii dorite, tensiunea de eroare devine continua, iar frecventa OCT Inceteazé de a mai varia, raminind ,blocala" in faza pe armonica respectiva. Daca din cauza unor factori externi (temperatura, tensiune de alimentare etc.) frecventa OCT are o tendinta de variatie, apare o mica modificare a ten- siunii de eroare, care aplicata diodei D8, compenseaza factoril perturba- tori si deci frecventa OCT nu se schimba. Gintetizorul poate fi construit pe o singura placa de circuit imprimat si este bine a fi introdus intr-o cutie metalica, pentru ecranare. Bobinele L ‘au carcase cu miez reglabil si vor fi inchise in ecrane. Rezistorii sint cu pelicula de carbon, de 0,25 W. Condensatoarele sint ceramice (cu excep- tia celui electrolitic). Reglajul 1 incepem prin ajustarea trimerului de 50 pF al oscilatoru- lui cu cuart, in aga fel Incit frecventa sa fie cit mai exacta Se foloseste un5. SINTETIZOR DE FRECVENTA (PLL) 81 frecventmetru numeric sau un receptor de trafic (,zero beat", cu emisiuni de frecvente standard pe 10 sau 15 MHz). in continuare, se pune K1 pe pozitia corespunzatoare frecventei celei mai joase; la borna A“ se conecteazd o casca de mare impedant: reglam potentiometrul P7 pina cind in cascé percepem un ton de bataie si facem ,zero beat" pe armonica dorita a cuartului, In apropierea punctu- lui de .zero beat", acul instrumentului / va devia la stinga si la dreapta, ur- marind tensiunea de eroare; este suficient sa reglam astiel incit acul s& aiba oscilatil. In continuare, se inchide K2; in acest moment acul instru- mentului se va opri aratind 0 valoare aproximatiy la mijlocul scalei. Mis- cind din miezul bobinei L, acul va trebui sa devieze tin, urmarind miscarile miezulul; aceasta inseamna ca OCT este sincronizat. Daca acul are mis- cari rapide si dezordonate, sau nu se misca deloc, atunci OCT nu este sincronizat gi se reia reglajul. Miezul bobinei se regleaza astfel incit la sincronism acul instrumentului sa se situeze cam la mijlocul scalei. Acest fel de a face reglajul il repetam pentru fiecare pozitie a comu- tatorului K1, urmarind ordinea crescatoare a frecventelor. Bupa terminarea tuturor pozitillor se reface reglajul miezurilor bo- binelor L. pornind de la frecventa cea mai scazuta, astfel incit, la sincro- nism, acul instrumentului !'sa indice aproximativ mijlocul scalei Acesta este reglajul final al sintetizorului Instrumentul / nu trebuie sa fie de precizie, putindu-se folosi foarte bine instrumente de magnetofoane, avind grija sa se conecteze in paralel © rezistenté sunt corespunzatoare, incit's4 avem. un curent, pentru devia- tie maxima, de 1 mA. Tabelul 6.1 Tabel de bobine Diamety — Diametru Tie Bodine sirma carcasé uv Nr. spire Prize Observati: haat fam} carcasa Og 5 cu miez feria 23 7 banda de 3,5 03 5 os 20 r banda de 7 03 8 =e 12 4 banda de 14 03 5 24 8 banda de 21 03 5 17. 6 banda de 28 0.3 5 16 5 banda de 28.5= SINTETIZOR DE FRECVENTA . INDIRECT Sintetizoarele indirecte la frecventa, ca cel ce il prezentam in conti- nuare, utilizeaza principiul de feedback”, folosind circuite cu calare de faza (PLL). Figura 7.1 cuprinde schema bloc a unui astfel de oscilator. Frecyenta oscilatorului comandat in tensiune (VCO) este divizata si introdusa In comparatorul de fazé impreuna cu frecventa de referinta. Tensiunea de {a iesirea comparatorului de faz este proportionalé cu di- ferenta de faza a celor doua frecvente si trecuta printr-un filtru de banda dupa care se aplica VCO-ulul. in cazul in care frecventa VCO-ului are aceeasi faza si frecventa cu freeventa de referinta, tensiunea de {a iesirea comparatorului de faza (U comp.) este constanta, neinfluentind oscilatorul comandat. In cazul unei instabilitali de frecven{a, deci implicit si de faz a VCO-ului, comparato- rl de fazA sesizeaza eroarea, modificind tensiunea de comanda a oscila- torului in sensul revenirii acestuia la faza, respectiv freeventa initiala Pentru intelegerea modului de lucru al unui comparator de faza prezen- tam schema simplificata (fig. 7.2) a acestuia, folosind un circuit de esan- tionare si memorare (sample and hold). Tensiunea de referinta, Ore (+), poate fi citita ca un semnal in forma de dinte de ferastrau cu perioada T;e. Semnalul de esantionare, es (+). este un teren de impulsuri generat de procesul de divizare @ frecventet oscilatorului comandat in tensiune. T; este timpul de receptie, iar Tw re- prezint& latimea impulsurilor provenite de la divizorul VCO-ului. Cmon este capacitatea de memorare, iar rezistenta de pierderi este reprezen- tata de Re.7. SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT a3 Gind bucla este in sincronism, T,¢;= Ts = 1/fy, Consideram ca inainte de + 8, Cmem este descarcat la valoarea 1. Cind comutatorul « este inchis de catre impulsurile de esantionars, mem Se incarca la valoarea E2. Cit timp comutatorul este deschis, do I 1 Ui 2: Com S@ descarca pe Ac si respectiv pe Ae inapoi la valoarea R, cielurile de incarcare-descarcare repetindu-se. Variatia tensiunil pe re- zistenta de sarcina V este data de relatia V=E,—E,)2 Re R, ret 9 2] men Sret (t) (cuart) esit) (veo) | Seroare tt) 1 I I| | | | 7. SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT yaya 30 uOUIHL30 Vi OIA SH SL Yad7, SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT * 85 Aceasta vatianta de sintetizare este constituita din douad blocuri Gistincte; 1. circuit cu calare pe faza (PLL): 2. oscilator variabil (VFO) cu ajutorul cardia, prin heterodinare cu frecventa PLL-ului, obtinem ‘semna- lul cu freeventa variabila dorita Practic, sinietizorul livreaza freeventele necesare pentru un transi ver in benzile de unde scurte folosite de radioamatori, avind prima frec- venid intermediara pe 9 MHz. Operind unele modificari ale montajului se poate schimba numarul de benzi, cit si frecventele de iesire in vederea obtinerii unei alte frec- vente intermediare. Deserierea schemel elecirice (fig. 7.3). Oscilatorul cu cuart are o ‘recventa de lucru de 1 MHz, divizaté de doua ori pentru a obtine semna- jul de referinta (60 kHz) pentru comparatorul de faza Portile circuitului integrat CDB404 sint montate ca oscilator, iar mai departe urmeaza o divizare cu 2 obtinuta cu un circuit bistabil de tip D dintr-un Cl — CDB474. Semnalul de 500 kHz obtinut este introdus int-un numarator decadic (CDB490}, avind in final 50 kHz frecventa ne- cesaré pentru referinta. Divizorul programabil este constituit din doua numératoare rever- sibile (CDB4192), 0 matrice de diode si codificatorul de date al numara- toarelor prin ‘care se selecteazé raportul de divizare al programatorului, Gatele de iesire ale numaratoarelor programabile sint trecute prin cite o Poarta inversoare cu colectorul in gol (CD8405) si apoi divizate cu un cir. cult bistabil (CDB474). lesirea adevarata Q a bistabilului de tip D alimen- feazé una Gin intrarile comparatorului de taza, iar cea negata G furni- zeaza impulaurilé de incarcare a numaratoarelor reversibile. Comparatorul, de faza este realizat cu circuitul 4046, care are urma- foarea componenta: oscilator comandat in tensiune, doua comparatoare de faz cu intrari comune $i o dioda Zener de 5,2 V cu anodul conectat la masa circuitulul $i catodul disponibil in exterior (terminalul 15).G 7, SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT ft = A oe ‘ ie th =e eae i . ee : —- Seam ao PER fF. 2 ee oR gti cies fig. 74e in schema noastra folosim din acest Cl numai comparatorul numa rul Il, iesirea lui nedepinzind de factorul de umplere a semnalelor de pe intrari, ci de pozitia relativa a fronturilor pozitive (fig. 7-5). Gomparatorul de faza numarul |i confine patru bistabile, logica de control si un etaj de iesire ,tri-state”. lesirea este .trasa” la masa sau la Vop dupa cum este deschis tranzistorul MOS cu canaluil n respectiv tran- zistorul MOS cu canalul p- , Daca irecventa semnalului de intrare este mai mare decit frecventa semnaluiui de la intrarea comparatorului, tranzistorul MOS cu canal p de ja iasire este mentinut deschis o mare parte din timp, iar in restul tmpulul ambele tranzistoare (cu canal n sau p) de lesire sint blocate (tri-state) Daca frecventa semnalului de intrare este mai mica dectt frecventa sem- helului de la intratea comparatorului, tranzistorul MOS cu canal n de le iesire va fi deschis 0 mare parte din timp. Daca semnalele au aceeas!ar 7. SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT SL Ory88 7, SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT freeventa, dar faze diferite (semnalul inaintea comparatorului), tranzis- torul MOS cu canal n va fi deschis atit timp cit semnalele sint 1 logic Tranzistorul cu canal p de la iesire va fi deschis cit timp semnalele sint in O logic, Seranalul de la iesirea [MPULSURI DE FAZA {terminalul 1) va fi la Fig, 7.687. SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT 88 nivel 1 logic si poate fi utilizat ca indicator ai conditiei de calare. Fiitrui »trece-jos" al buclei, respectiv amplificatorul de eroare, sint realizate cu doua tranzistoare in montaj Darlington, care confera amplificare mare si © Impedanta de intrare ridicata, neintluentind calitatile filtrului de ducls Fig, 7.680 7. SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT Amplificatorul buclei este montat dupa filtrul .trece-jos” penttu 2 nu amalitica semnalele nedorite existente la tesifea comparatorulul de taza. Calitatile acestui amplificator pot asigura intr-o masura insemnalta performantele PLL-ului, Prin urmare, tensiunea continua de la les" Ba Vebule sa fie cit mai ,curata’ {i sa urmareasca pe cit posibil mai fidel sem Mejul de intrare, astfel incit timpul de raspuns VCO-ului sa fie insesizabil de catre operator. Oscilatoarele comandate in tensiune sint de tip Colpitts, cu emito- rul la masa si comutate prin tensiunea proprie de alimentare, iar esirile separate prin diodele de comutatie. Diodele varicap trebule alese ca $8 acopere intreaga banda de captura (500 kHz). Oscilatorulul fi urmesze Un separator (T204) care face adaptarea de impedanta cu etajul urmator, fot de pe un separator este cules $| semnaiul pentru divizorul programa” bil, Formarea TTL se face cu portile inversoare TRIGGER-SCHMIT exis- tente intr-un circuit de tipul SN74S14. Mai departe urmeaza o divizare cu 40, pe care o face numaratorul SN74196 sau CDB4192 Minerul de iesire cuprinde doud tranzistoare de tip BF215. In acest etaj se amestecé semnalul de la VCO cu cel al oscitatorului variabil, oPtI- nindu-se in final, freeventa dorita. ‘Oscilatorul variabil este de tip VACKAR — TESLA 9i lucreaza in gama $5.5 Mbz, la 0 tensiune de iesire de 0,5 Vw cu 9 buna stabilitate gerrecventa (aluriecarea de frecventa este de 50 Hz dupa 15 minute de la pornire). womane sem TERMINAL 182 is INTRARE COMPARATOR elena ae ee ee IESIRE COMP FAZA 1 SRE ROA penn nop zaaon tesine 17 Sooo IMPULSURI FAZA liner eee UYERHINAL 1) == = — BSIRE DE MARE IMPEDANTA Fig 77 jn continuare, citeva recomandari practice pentru realizarea mon- tajulul: 1. Se vor lua masuri pentru reducerea tuturor semnalelor externe Orice semnal a carui frecventa cade in afara benzii circuitulul poate fi transiat in banda printr-o conversie ce poate ‘avea loc in amplificatoare, mixere, divizoare sau oscilatoare;7. SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT a 2, daca Circuitele ce lucreaza la frecvente diferite sint alimentate de la aceeasi sursé de curent continu, se vor monta filtre pe in- trarea fiecarei ramuri de alimentare; 3. compararea de faza se va face cu o frecventa de peste 3 kHz (preferabil peste 10 kHz); 4. se va acorda o atentie deosebita amplasarii transformatoarelor de alimentare, pentru a evita transferul parazitilor de retea in etajele sintetizorului, ®. Atentie! Un conductor pe un circuit imprimat sau un fir ce trans- porta radiofrecvenja este © antend ce poate transmite sau recep- fiona; aceste conductoare vor fi in consecinla cit mai sourte: 6 pentru a preveni aparitia ,curentilor vagabonzi" in ecrane, nu montati pe acesie componente ce transpdrta radiofreeventa Tabelul 7.1 indica frecventele de iucru ale oscilatorului si ordinele de divizare, Finda jtanie]— Freceenta PLL rata] Buibarew Tabelut 74 Tabelul 2.2 Tabel de bobine Gore este cy cee eecU ere en cee en : from} Imm} i spre i a eA iia | lve Og 5 a nen v3 oe 5 a lva 03 Sy = Ws Os 5 > — [ lve O3 5 . | R207 03 T tor feria. 3x10 Se inseriaza. corespunzater = TR202 03 => 3x10 ice L201 03 5 ou miez 20 7 a tera ee 08 5 eee [tae 08 : annie | (204 0.3 5 = 20 7 Yeas: 03 S — 2 4 (206 aa ; a aE | L207. 03 i Ss eramica cu 3 aa mise tera8 SINTETIZOR DE FRECVENTA » PENTRU BANDA DE 2m. (PLL 133,3-135,3 MHz) Stabilitatea frecventei este 0 conditie obligatorie si principala cerute astazi in traficul de radioamator in benzile de unde ultrascurte si 9 cale spre implinirea acestui deziderat este utilizarea unui oscilator de tip PLL- Montgjul prezentat in paginile urmatoare cuprinde (rei bioour! dis: tincte: blocul 100, care are in componenta sa oscilatorul cu cuart (7701) un etaj multiplicator (7702), mixerul (7103), oscilatorul comandat tn ten- siune (7104) si un eta) amplificator (7705). Blocul 200 cuprinde: forma” foarele de intrare in comparatorul de faza (01, 0,2, 04) si comparatarul de faza (circuitul integrat MMC 4013, poarta 03 din Cl MMC 4001 si diodele D201, D202). ‘Oscilatorul cu frecventé variabila constituie blocul 300, cb urma: toarea componenta: oscilaiorul de tip ECO (7301), un etaj amplificator (7302), un eta} separator (7303), sistemele de acord fin si RIT. Schema electricd. Cristalul de cuart Q107 irebuie sa aiba.o trecventa de oscilatie astiel incit, prin multiplicare, s@ gasim in colectorul Iul_1 702 frecventa de 132, MHz, Acest semnal se aplica pe poarta 2 a lui 1703. In poarta 1 se aplica semnalul provenit de la VCO (7104). Variatia freevente) VCO-ului este asigurata de dioda cu capacitate variabila D 107 Trecerea semnalului spre emisie sau receptie se face prin diodele de comutare D103 si D102. Alegerea unui monta| de tip ECO pentru oscilatorul cu frecventa variabild este impusa cu necesitatea obtinerii unei amplitudini constante pe un ecart de irecventa de 2 MHz. Priza bobinei L307 ya fi determinata Egtfel_ca la iesirea etajului Oscilator $8 rezuitate o unda sinusoidala: in acelasi scop vorn proceda si cu rezistorul R312 Prin alegerea condensa- toarelor C306 si C308 se obtine acoperirea necesard. Regiajul fin al free” ventel se face cu P90T, care aplica o tensiune variabila diode! 0307. Sis: temul de RIT are in componenta sa dioda D302, comandata de P202 prin diodele D306, D307, D308 si D309. Stabilizarea tensiunii de RIT o avem prin 0205, Din tranzistorul separator 7303 semnalul trece la comparato- ful de faza prin poarta 04 a lui MMC4001. Tensiunea de iesire a compara- torului de faza merge la intrarea VCO-ului in punctul OCcomp., pan in termediul unui lant de filtraj format din: 8174, C178, R115, A132, C776 sl AII6 si de aici [a diada varicap D107. Oscilatorul comandat in tensiune are ca clement activ T104 si este in montaj Colpitts. Reactia se face Intre colector si emitor prin C120 $i respectiv C727. Pentru obtinerea unei unde cit mai curate”, baza lui 7704 va fi Slab decupiata (C125). Cuplajul cu etajul amplificator se tace prin Ci24. prin alegerea lui R127 se objine la iesirea etajului amplificator (7705) un sem” nal sinusoidal La iesirea VGO4ui, prin L106 sint conectate diodele D102 si D104 care indreapta semnalul spre mixerele de recapyie gi respectiv emisic.& SINTETIZOR DE FRECVENTA PENTAU BANDA DE 2 M Semnalul de pe drena tran paratorul de, faza printr= Cl 4001 — Of si 02. Avi zistorului T4103 este indreptat spre com- un circuit de formare compus din doua porti, din ind in vedere nivelul sensibil mai mare al semnaiu- {ul de la oscilatorul cu frecventa variabila, in calea lui sa montat un sin Gur eta} formator (04), Comparator! de faze. are in componenta sa cireul, ‘ul integrat MMC4013, 0 poarta din MMC401 si diodele 207 si D202.@, SINTETIZOR DE FRECVENTA PENTRU BANDA DE 2M8 SINTETIZOR DE FRECVENTA PENTRU BANDA DE 2M cI 201 MMC 4001 atin | sia96 &. SINTETIZOA DE FRECVENTA PENTAU BANDA DE 2M Constructie si reglaje. Incepem cu montarea piesélor pe placa 300. Dupa verificarea tensiunilor in curent continuy se trece la reglalul valor" freeventei (C306 si C307). Reglajul formei de unda se face cu ajutorul unui osciloscop (0—10 MHz), actionind urmatoarele componente. prize lu L301, R312 eventual RG/4. Eficienta reglajului fin al trecventei. si al RiT-uluio obtinem prin modificarea valorii lui C203 si respectiv C304. Oscilatorul cu frecventa variabila se va monta intr-o cutie metalica, cap- tusita cu un material termoizolant, in montajul realizat s-a folosit o plaes de pluta, Reglajul oscilatorului cu cuar} se face ajustind valoarea Iu) A102 pina cind obtinem un semnal maxim in colectorul lui 7707 pe simenice vorité, © amplitudine maxima 4 semnalului in colectorul lui 1102 9 reall: zam prin reglarea lui R107. Pentru a atinge nivelul de mixare pe poarta 2 a lui 1703 se va acjiona asupra gradului de cuplaj dintre L102 si 1103. Toate blocurile componente vor fi montate in cutii metalice. pentru a impiedica radiatia unor semnale parazite, Tot jn acest scop, intrarile $i iesirile de curent continuu vor fi realizate prin condensatoare de trecere. latentie la conexiunile de masa! Cuplarea lor se va tatona pentru a avea un semnal curat la iesirea PLL-ului. [ R309 1800 | +13 C30 | | | +BY 6 | 0nF 301 COMP) 100 Kal FAZA 1 | i 302 R318 a 3 i700. #709. | BOIZ9 TRANSIVER PENTRU.BANDA s DE 144—146 kHz in notatiile din schemele bloc, de principiu, precum gi in descrierea aparatului am folosit 0 serie de prescurtari astfel: AAF — amplificator de ahdiofrecventa; AF/ — amplificator de frecventa intermediara: Amic — amplificator de microfon; AM — modulatie de amplitudine; ARF — ampli- ficator de radiofrecventa; BFO — oscilator de batai, BLU — banda late tala unica; FA — amplificator de radiofrecventa (emisie); FD — dublor de frecventa; FM — modulatie de frecventa; KE — comutator de emisic; KA we Comutator de receptie, PA — amplificator de putere; R/T — acord in- dependent la receptie; TLG — telegrafie; VFO — oscilator cu treoventa variabila; XF — filtru cu cuart; XO — oscilator cu cristal; +13 — la emisie se aplicd 13 V; +13 R — la receptie se aplica 13 V. Performantele tehnice ale receptorului, Sensibilitate ma! buna de 05 AN, pentru un raport serinal-zgomot de 20 dB, stabilitatea oscilalory Tui varlabil este deosedit de buna, dupa o functionare de 16 minute alune- carea frecventei fiind mai mica de 30 Hz pe ora, la 0 variatie a temperaturi! Faediului ambiant de +5°C; selectivitatea in FM — 10 kHz, in AM, TLG si BLU — 4 kHz. atenuarea trecventei imagine — 80 dB; domeniul de audio frecventa 300-3 000 Hz la o descrestere cu 6 dB pe octava; puterea de iesire maxima de audiofrecventa la 1 kHz = 300 mW. Performantele tehnice ale emitatorului. Putere de iesire 4 W; devia- tia maxima a frecventei 23 kHz, curba de raspuns in audiofrecventa MGo 73 000 Hz, la o crestere de 6 dB pe octava, produsele nedorite de mi- xare $i alte radiatii sint atenuate cu mai mult de 40 dB. Schema bloc este data in figura 9.1 si confine 11 placi, numar egal cu acela al schemelor de principiu. Legaturile intre placile de cablaj im- primat si comenzile de panou se executa cu conexiuni conventionale. ‘Comutarile modurilor de lucru la emisie si receptie sint aratate in fi- gura 9.2, comutatoarele sint cu autoblocare — din cele folosite |a radio- receptoare. Descrierea schemel de principiu. Blocul 100 are urmatoarele etale: oscilatorul de cuar|, multiplicatorul de frecventa, mixerul echilibrat si amplificatoarele de frecventa. Oseilatorul cu cuart de tip Overtone cuprinde un tranzistor 7701 in colectorul caruia se afla circuitul (L107, C702), acordat pe armonica 4 treia a cuartului Q707. Mai departe, semnalul generat trece prin filtrul trece banda” (102, C105), apoi prin C106 aplica pe baza lui 7102 (care functioneaza ca multiplicator de frecventa (triplor). Circuitul L103, C107, este acordat pe frecventa de 122 MHz. Prin intermediul lui L704 semnalul se aplica defazat pe bazele tranzistoarelor 1103, 7104, montate ca mixer Schilibrat. Semnalul provenit de la cele doua VFO-uri, | sau Il, prin releut ALiO1, se aplica pe bazele tranzistoarelor 7703 si 7104, A112 regieaza nivelul aplicat mixerului. Circuitul de sarcina a mixerului este formateepy REST ere were REL cory Fig 97100 '@. TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—146 MHz fs] “ KRZ RS he ght [TLG fay 1, oe fied pete of 100: ato ote aU i wolf 2 5 sw 3 ite 2 Ss mv TE] eavef a] porareto ol POTAF Zo 0 303 sel ce 303 aE 9 el REDRES BO) Oe ay MRA By _}| | amo 4 Ge ot» POT. AF RetBV ape 301 ‘olbo' fie] KE3 FM 415 of fem oft, —te obs s00itig env TALE] oo MAN > ° aloe IE weal COMUTATOARELE SINT PREZENTATE IN POZITIE DE REPAUS 9, Fig. 92 L107, ©7121, avind o frecventa de rezonanta de 194,3 Miz. Mal departs Urmeaza un filtru de tip Cebigev, format din L111, C123, 0122, L112 C125, C124 i L113, C126 si C127. ‘Pe baza lui T105, semnalul se aplica prin divizorul C725, C126 pen- tru ca in acest mod s4 asigure o buna stabilitate a etajului; in acelasi fel s-a procedat si cu ultimul eta) de amplificare (C132, C140). Pentru a res. Iza un semnal continind neinsemnate produse de mixare nedorite, dupa etajul de mixare am montat un numar mare de filtre ,trece banda’. Rezis- foarele marcate cu un asterisc au fost ajustate pentru un maxim de sem- nal la iesirea etajului in care sint montate. Factorul 8 al tranzistoarelor 7703 si T704 va fi cit mai apropiat, iar echilibrarea mixerului se realizeaza cu P710110] ji [ei] a] S01] 20, Bob tK—1 ave veda? ae osS.TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—148 Mie : 105 0303 0305, 31h Son] 1305, C308 C310 Suis £318 £0320 bane Trane Fig. 9.7 Cscilatorul cu frecvenia variabila — blocul 700 — are in compo- Calta Uanzistoarele: 7707 — 1702 care sint montate ca oscilator de tip Colpitts; reglarea reactiei se face cu ajutorul lui C717, Prin C712 somnee lul s@ aplica bazei lui T703 montat ca amplificator si mai departe, prin cos pial galvanic bazei lui 7704, din C776 £702, prin punctul de conexiune 103, mixerul echilibrat (RL 101}, Potentiometrul P702 permite ca, in pozi- Ve de receptie, trecventa VFO-ului sa fie modificata dupa dorinta. 707 asigura tealizarea_a ceea ce in mod obignuit radicamatori’ numece »acord fin", la emisie si receptie. Suplata cu circuitul L802, C807 a carei frecventa de tezonanta este de Vie Miz. Din punctul cald al Jui 802 semnalul este aplicat pe poarta lul 7802, @ carci drena este legata cu emitorul lui 7801: 1803, Cb0/ consi. tule sarcina etajului si are o freoventa de acord de 144 MHz. Prin LB0d so face cuplajul cu urmatorul etaj de amplificare, in coleatorul Garuia cere Plasat circuitul L605, C808, acordat in 146 MHz. Tranzistorul 1804 cate Montat ca mixer; pe sursa se aplica semnalul util (144—148 MHz), sem.‘$. TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—14QMH2+8V Rx Sl TS gee fee sy G : a408 9, TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—145 MHz nalul de ia blocul 100 prin punctul de iesire 101, Circuitul L807, C812 este acordat in freeventa de 10,7 MHz. Placa 200 face posibila receptia semnalelor in modulaie de frec- venta, find alcatuita din etajele: amplificator 7207, filtru trece banda (XF 10,7 MHz), amplificator (202), amplificator (T203), mixer (7204), oscila~ tor 10245 kHz (7205), amplificator (7206), limitatoarele (7207, 7208, 7209) si discriminator (0201, D202). O particularitate @ montajulu' o con- stituie. faptul 4 etajele echipate cu tranzistoarele: 1202-7203, 7204-1205 §) T207-T208 sint alimentate in serie: Spre exemplu, iala cum se face alimentare tranzistoarclor 7202-1203. De la bara de +13 V prin rezistorul R208 si L205 se alimen- teaza colectorul lui T203; R209 asigura polarizarea, bazei. De la emitorul FM-TLG c504| |R506 * E+13V ar EBV 27K wonF L | 270 t}fpA 244 4150 | C502 40nF Res C503 S losozsy 27Ka. TOnF }RSOL 27K8. TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—146 MHz Fig, 9.1242 ; a0 @ TRANSIVER PENTRU BANDA Dé 144—146 MHZ a1e6 lui 7209, prin A207 se alimenteazé colectorul lui 7202 de unde se inchide prin emitorul lai 7202, la’ minus. Rezistorul A205 polarizeaza baza lat 7202,» Pentrd-o buna funclionare a disoriminatorulull este necesar ca dio dele D201-D202.sa alba parametri ct mai apropiali. De asemenga, Do- pinta L212 se va execula cu fir dublu'si cit mai simetric: Aeceptionarea semnaiefor telegrafice, modulate in, amplitudine. sau cu banda latetala unica este posibila datorita etajelor cuprinse: im placa 300, Din punctul de conexiune 202 treca seminalul cu) frecventa de 455 kHz care se aplic& bazei lui 730%, in colectorul carula gasim circultul for mat din £307, @804. Mai departe, prin filttul Cebisev format din C206, 1802, 6307, 6308, 1305, C309, C310, L304, Catt si C312 sempalul de 455 kHz se aplica bazei lui 7302 cu care este echipat cel de al doilea am- plificator de frecventa intermediaré. In colectorul lui 7902 se afla circu jul L304, 6315, cuplat inductiy cu 1.206, care Impreuna cu 303, D304, 308, D306, ABIO. Pat. R811, C379, AIT2 si C322 tormeazé detectorul de produs. : ; Prin punctul 40? se aplica semnalu) de a BEO, Detectorul pentru réceptia semnalelor cu modulatie de amplitudine este de tipul cu dublare de tensiune si primeste seminalul dia colectorul lui 7902 care contine piesele C317, D301, D302 Ra09, C218, AGI3, C320, Raia si Co2t, Pan punctul 307, semnalil dé detectat se aplica amplificatorulul Ge audio~ freeventa. Sistemul de regia} automat al ampliti Mi este echipat cu trai zistoarele T3803 si 7304, montale ca amplificator de audicirecvents respectiv, amplificator de curent continu. Diodéle D307-D208 sint componente ale redresorvili cu dublare ge tensiune. Componenta con . tinua, se aplica pe baza lui 7304, prin A323. Functie de valoarea tensiunit aplicate pe baza lui 7304, tensiunea in colectorul lui este variabila. Prin punetul 202 se-aplica tensitinea de RAA pe bazele franzistoeretor amplift- catoare: 7201, T307 $i T302. Galvanometrul LGOY este indicatorul de In- tansitate a semnaluiui (,S™-metru), Etalonarea iu\ se face ct potention trul P3203. Rezistorul semireglabil P3G2 stabileste pragal de Intrare in! functie a sistemului de BAA, Amplificarea minima si maxima @ elajeior controlate este stabilita de Aa25 si 424. Oscilatorul de batdi este de tip Calpitts cu circuit acordat in colectar. Reaolia se slablieste cu C404.1m ‘9. TRANSIVER PENTAU BANDA DE 144—136 MHz ZZAD TA 109 20 eeu Th9a BALZ 2eO Cuda ASL, Ear 094 909 4M, te 709.1 We Lo9u |41" ig @ TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—146 MHz 4128 TRANSIVER PENTRU BANOA DE 144146 Mz 113 P72 Ke Acordul fin se face cu CV407, Valoarea acestuia se va alege pentru 0 va- ralie @ frecventel de 23 kHz la 45 kHz. Tranzistorul Ta0e echipeaza eta- jul Separator, Valoarea lui C409 va fi aleasé pentru o tensiune optima auieata detectorului de produs. forma de unda sinuswidala 86 obtine prin alegerea valorii lui 407. Biocul de audiotrecventa are: cinci tranzistoare (T904-T905) si fur nizeaza o putere de 300 mW. Prin punetul ‘901, semnalul de ia comutatorul de functii KR este aplicat prin C907, bazei lui 7901, care este cuplat galvanic cu T902. Prin 006, 7903 primeste semnaiul’ ampliticat. tranzistonrclo finale T904, 7906 sint montate in contratims Gondensatorul, C908 face cuplajul cu transtormatorul TAS901, prin inlermediul caruia se face ascultarea in casca. Atunei cid asoultarea se face in-difuzor, el se branseaza la muta 906. impedanta difuzorului poate fi cuiprinsa inire 8 si 20.0 Fartea de emisie este formata din urmatoarele module: amplificato- tul de microfon, oscilatorul de: 10,7 MMz si amplificateril ade 10,7 Mivz modulul 600; comutatorul electronic, mixerul echilibrat +1 doua staje de amplificare in frecventa de 144—146 MHz; modulul S00: amplificatoru| de inica putere (T1001), doua amlificatoare de putere medie (71002 77003) si amplificatonut de putere (T1004),Fig. 9:88.116 9. TRANSIVEA PENTRU BANDA DE 144—146 MHz £903, R903 R908 a + 13¥ 906, p----- 85 907) [908 Fig 8.19 prin punctul 601, P601 si C607 semnalul de fa miorofon se aplica ba” 2ei primului amplificator de audiofrecventa. Mai departe, urmeaze up al rica amplificator, echipat cu T602, in colectorul caquia este cuplat prin ne 7 C05, limitatorul de amplitudine format din diodele D60-D602, Brn alegerea valorii lui R613 se stabileste pragul de’ actionare a Tmitaie” rill, Urmeazé un amplificator (T603) si un repetor pe emitor (7604). Prin condensatérul C611 si rezistorul R631 componenta de audiofrecventa Gao apligaté diode: cu capacitate variabila DV60T. Modificerea capacits fi lol DV601 duce la o.variajie a frecventel de oseilaie a cristalulu: de cli: WH -Q601, care este montat intr-un oscillator cu reactie capacitive. Dioda Dz601 stabilizeazé tensiunea de alimentare @ Oscilatorulul de audiotrec” Venta. Atunci cind emitatorul lucreazé in telegrafie. amplificatorul de wetejon mo este alimentat. Comutatorul electronic, format din diodele Ne01_DSO2 parmite trecerea semnalulvi cu frecyenta de 10,7 MHz, fur, Heat de mloduiatorul de frecventa 507 sau generatorul de BLU punetul $03, spre inixerul echilibrat, echipat cu tranzistoarele 7501, 7502. Rezis. coelele 901, A502 siabilesc nivelurile de mixare, In punetul 102 se aplica camalul- cu freoventa.de 183,3 la 195.3 MHz ‘care, mixat-cu semnaltii cu frerenta de 10,7 MHz, dé la lesire pe circuitul L508, C507 un semnal eu pring intre 144146 MHz. Polarizarea lui 1507, T502 se (ace pr divizo- Pil rezistiv format din A807, R509. Valdarea lui R09 se alege pentru Yn maxim de semnal pe L603 Echilibrarea mixeculul, este asigurata de po- fentiometrul P501. Cuplajul ‘intre mixer si etajele de amplilicare se face Gu un ink’ format din (504-1505, dupa caré uimeaza un liru tre0e banda, format din: L506, C513, Cb14, C515, C516, L508) CBi7 si Cole Din punctele de conexiune a condensaloarsior C517, C18 se aplica radio- Focventa pe baza lui. T603 care are ca sarcina circuitul format din L608 Csi2, Mai deparie cuplajul este asigurat dé C522, L570, C523, C524.16 fy 9. TRANSIVER PENTRU BANDA DE 14a—146 MHzModuli 7000 cuprinde patru tranzistoare amplificatoare T1001, 11002, 71003, T1004. Primul amplificator este echivat cu 11001 si func. Woneaza in clasa A. Al doilea si urmatoaréie tunctioneara in clasd AB Potentiometrele montate in divizoareie de alimentare 2 bazelor tegieaza intensitatea curentilor de repaus. Intensitatile curentilor prin colectoare sini: T7001 = 10 mA, T1002 - 20 mA, 71003 = 30:mA;si T1904 — 50 mA. Prin punctul de conexiune 1002 se face leaatura cu releu! de antena. Detectorul format din C1027, a1008, 106, C1023 5 #7070 permite operatorului sa stie in orice moment cum {unctioneaza emitatorul, urmarind indicatiile instrumentulul (uA). Parte de alimentare este. constituita dintr-un transformator de retea in secure Garul caruia este conectata placa redresorulii cu autoprotectie. prin Punctele 1719 si 1710. PR 107 C1107 TV, ra)120 @. TRANSIVER PENTRU GANDA DE 144-146 MHz se monteaza direct pe cutia Tranzistorul de .putere (2N3059) jtuie si ca un radiator de caldura aparatului. In felul acesta, cutia se const eficace 2B i" z $ g fig. 9.293 Pease9. TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144148 MHz Tabel de bobine Tabelul 9.1 : Numarut Nr. Conductor Diameteut. . , i Bobine! spire “Yrmmnp ben Garcase Obeervatii L107 6 ‘CuEm 0.45 Ss polistiren cu = tex fetta Pee a = = = Ea a= == = as cio —— = = lsum ONS —.— _pzala7-spire de a s ‘capatul dublu I £106 2x6 =e a =. se bobineaza peste 408 fir Gubiu He 2a) Gum g4s) =.— se Bobineaza cu fir cubiu 108 1 =a =~ =.= ‘se bobineaza la capatul superior al carcass: ee «10S GEM OS ==. (aa barcasd se bobineaad spird linga spire L170 4 ‘CuEm 0,45 =. $@ bobineaza la capatul superior al earcasei anit 3 ne Polistiren cu 1172, L143, L144, miez ferits 1175, 1716 L178 la feleu Litt Gia == == =e 36 bobineazi la ccapstul superior al carcasel ut L178 1207 2 ‘CuEm 0.15 —— = ‘$e bobineaza deasupra lui 1202 4202 19 — Se ee cu priza la spira 6 1203, 2B = = Ee a ize} = ce se bobinoaza easupra lui L208 1205.19 == aa = ime) 2 as = —_ se bObineaza deasupra lui L205 L207 7 CuEm 0,7 — Fi455. se bobineaza xT Aleatros” —_deasupra lui 1208 (20879 == = = MONTAJE RAM c.8-5122 @. TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—146 MHz Fabelul 9.1 continuare ira NE Conductor“ Plamaiss! ‘ Babine! splis (eta) bone Garcasa Observati 120970 = = 1210100 = = ase a wu 70 == = = = wie eto == — =, se bobineaza cu ir ‘oubiwsub L211 1301 70 = = L202, 1303 1304, W040 = = — j= sebobineazd peste 1305 1401 70 2 = = = i501 9 CuEMmOIS = polisiren cl pre’ laspras miez ferita tose —— = == sebobineazé Gu fir dublu peste L507 1503 «2 CUEM OAS = = cu priza mediana i504 1 = s = we bobineaZ la capatul superior al carcasel 1505 1 = = aS gebobinecsala | capatul superior al carcasel L505 1 = 1507, 1500 1509, | 151991 L817 la fel eu L508 isi2 2 - = ee 3e bobineaza la capatul superior al carcass! tse, Cum 0.95 5 java carcasd _spira linga spira (607 a = 5 polistiren ou rmiez feria 1602.60 | CuEm 0.08 = =.= Sebobineaza pe un ; rezistor (F626) de 100K 1603 27 CuEm 0,15 5 = 1608 4 = 5 = sebobineaza peste 1603EE —= 9. TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—148 MHz 123 Tabelul 2.1 continuare fumérat Ni, Conductor. Drainetrul ; ‘bobinei spire foamy babinel, Careasa, Obsarvayii i : aa i707 ef == = numarul de spirewa {ales tunctie do 4 Yorul de ferita folosit, orientativ 10 sp, CuEm 0,4 Lao7 1 eiem 045 5 == se bobineaza peste £802 Lada 3 = 5 = = tes = == = 1204 1 =u = "= Sebotineaza pesie La03 1805 3 = = = = 1806 ; She = nse bobineaza peste Leos ior 2a Guem0.18 = i = ies == = —.= se bobineaza peste Leor | cx007 5 CuEm 0.85 6 {ard carcasa—distahya intre spire < mm ice Seen eee = == = 70084 == = — = 41005 = = =4 ADAPTOR PENTRU RECEPTIE e 432—144 MHz in tehnica receptiei de amator, in benzile superioare de frecventa, se obisnuieste, uneori din motive economice, folosirea convertoarelor.Schema bloc a convertorului prezentat mai jos cuprinde urmatoarele etaje: doud amplificatoare de intrare (Ti si T2), etal de mixare (TS), oscl- latorul de cuar} (T5) si multiplicatorul de frecventa (T4) (fig. 10.1). Descrierea schemei de principiu. Semnalul din antena se aplica pe © ptizA a bobinei L7 si la o alt priza mai departe de emitorul tranzistoru- lui 77. Alimentarea colectorului lui Tf se. face prin R3, circuitul de sar cind fiind constituit din L2 si C4. Emitorul lui 72 primeste semnalul de la o priza a lui L2 si, din colector, prin circuitul L3, C7, il aplicd mixerului echi- pat cu 72 Mixerul este de tip aditiy; atit semnalul din antena cit si semna- jul de la oscilatorul local se aplica pe emitorul tranzistorului. lesirea mi- xerului are un circuit de sarcina L5, C13. De pe o priza lui L5 se culege semnalul pentru receptorul de 144 MHz. Oscilatorul local este un montaj de tip Overtone. Cristalul de cuar} este montat tn baza tranzistorului TS; in colector. pe circuitul L6 C75 avem un semnal cu frecventa de 57,6 MHz; alimenta- fea in curent continu a colectorului se face prin socul de radiofrecventa 15, Prin condensatorul C14 semnalul este aplicat bazei lui T4. in colec- tor, prin L4, C10 este selectata armonica a S-a a cristalului (288 MHz), care prin C8 este transieraté pe emitorul tranzistorului de mixare {T9) Montajul gi reglajele. Dupa implantarea pieselor pe placa de cablaj imprimat, urmeaza masurarea curentilor prin tranzistoare, care trebuie s4 aiba urmatoarele valori: [1 si (T2 = 2 mA, 173 se alege pentru maxi- mum de semnal de iesire si minimum de zgomot. 174 si ITS se aleg pentru maxim de semnal in colectorul lui 74. Masurarea nivelului de RF se face cu un undametru cu absorbjic. Freoventa de acord a circuitului C73, L5 este de 145 MHz. Alinierea circu- itelor L1, C1, L2, C4 si L3, C7 se face cu ajutorul unui vobuloscop seu pe semnalul emis de o statie de radioamator apropiata. Intregul montaj va fi inchis intr-o cutie metalica pe care vor fi fixate mufele de intrare-iesire si respectiv mufa de alimentare. Capacul de deasupra piesclor va fi pre- Vazut cu gauri in dreptul condensatoarelor de acord a circuitelor. Bobi- nele vor ti executate astfel: 4 — 2 spire CuAg (@ 1mm) diametrul infagu- rarii 6 mm, distanta intre spire 3 mm; L5 — 5 spire CuAg (@ 1 mm), diame- trul infSgurarii 6 mm, distanta intre spire 1 mm, priza la 1,5 spire, L6 — 8 spire CuEm, diametrul infagurarii § mm spira linga spira, L7 — 30 spire CuEm (© 0,3 mm) se bobineaza pe un rezistor de 0,5 W, spira linga spire.Pot iy 2H Poxey] 9765 | yoo) 18) bo ob Eval SL adgy 3. amSEPTIE 432—144 KHz PENTRU REC! 10. ADAPTOR1 MANI Elementul principal al manipul i GOnstituie un numarator li- niar de doi biti, cu patru stari sau valor i 1, 2, 3. lesirea numaratorulul actioneaza releul de manipulare St fa rindu! sau, emifatorul, Ph Pentru a determina starea de functionare sau de repaus a’ emitato- rului, starea manipulatorului este decodificata. in @ emifatorul este in repaus, La emiterea unui punct, iesirea numaratorului trecé in Starea 1, dupa care revine in starea @; la emiterea unei linii iesirea trece mn starile 1, 2, 3, apoi revine in pozitia @. Acest ciclu de stari stabileste un raport per fect intre PUNCT-LINIE si PAUZA, de 1 : 3 : 1. Fiecarel star li corespunde aceeasi unitate de timp cu durata stabilita de circuitul de tact (fig. 41.1). Fig: 13.9 Pentru 0 mai buna injelegere a explicatiilor de mai sus se poate ur- mari schema bloc (fig. 11.2). Condensatoarele Ci si C2 impreuna cu re- zistentele RY si A2 formeaza cite un filtru RC protector impotriva pertur- batiilor ce pot eventual aparea la intrarile de mare impedanta ale portilor cmos. intrarile notate cu INT PUNCT si INT LINIE se conecteaza cu o cheie iambica prin care sint puse la masa. Memoria pe punct si linie este realizata cu 1C1 ce contine patru ope- ratoare SI-NU cu doua intrari. Aceste port formeaza doua circuite bista- bile ale caror iesiri sint notate ou MEM PUNCT si MEM LINIE. Punind la masa intrarile INT PUNCT si INT LINIE, se actioneaza asupra starii aces- tor circuite bistabile. Fiecare memorie ya fi stearsa de catre’poarta de re- setare la incheierea unui ciclu complet.128 11, MANIPULATOR |AMBIC DIGITAL (CMOS) INT TROT putru PUNGI poner be ster Men |A SUCCESUNIf ery | GERE A LN(e [PUNCT=LINIE eee MEMORIEL SPRE EMITATOR lesime JoRCUIT OE. OMANDA GENERATOR OE TACT HL. }neconi- FCATOR GENERATORUL (MPULSULU! IMPULS. Oe STERGERE A MEMORIEL Fig. 14.2 Gircuitul bistabil de tipul JK, 1C2B, asigura succesiunea corecta a semnalelor; ea este basculata de trecerea din starea @ in starea 1. Intra- rile J si K sint conectate la iesirile memoriilor punct-linie, iar iegirea SECV va fi in starea 1 cind memoria functioneaza pe punct, in @ cind functio- neaza pe linie si alternind — din 1 in @ —cind functioneaza pe punct si pe inie; [C28 comanda daca in ciclu se introduce punctul sau linia. SECV ind in 1, se va forma ciclul unui punct: daca este in 2 va rezulta ciclul unei linii. SECV si SECV comanda portile ICA si ICID de resetare a me- moriei Portile /C3A si ICSD sint validate de impulsurile de stergere a me- moriei provenite de la iesirea Q a bistabilului /C24, aceasta servind la stergerea din memorie a punctelor, respectiv a liniilor. y Daca intrarile MEM PUNCT sau MEM LINIE sint in 1, iesirea trece in @, eliminind semnalul STOP de la generatorul de tact si de la numarator. Generatorul de tact este format din 1C4B si /C4C, condensatorul C3, rezistorul AB si potentiometrul A7; iegirea acestuia este fortata in @ cind semnalul stop este in 1 Impulsurile de resetare a memoriei sint produse de IC2A $i ICGA. impulsurile vor aparea numai cind manipulatorul este in starea 2, iar ge- neratorul de tact pe front crescator. in timpul starii 2, iesirea va fi in 2, f&- cind ca semnalul de pe primul 10 al lui JC3C sa treaca in 1. In cirouitul in-‘41, MANIPULATOR IAMBIC DIGITAL (CMOS) 428 tegrat /C2A cu intrarea J in 1, frontul crescator al generatorului de tact aplicat pe primul 3 va face ca iesirea Q sa treaca in 1, Intrarea de forjare in @ (prin 4) este legata la iesirea Q. deci circuitul va reseta automat dupa fiecare trecere in 1; in consecinté vom obtine un impuls pozitiy cu o du- Tata foarte scurta Numaratorul de stari este alcatuit din /C5 si /C4D. lesirea Q a lu: ICA determina cel mai semnificativ bit al numarétorulul, in timp ce lesi- rea Q a lui C58 determina pe cel mai putin semnificativ; semnalele le no- tam cu L si M. Starea numaratorului se va schimba pe frontul crescator al tactului, find determinata de iesirea portii /C4D. Daca iesirea este in 1, numaratoarea va fi 1, ; cind este in @, numarétoarea va fi 1, 2, 3, Funetionarea manipulatorului o explicaém fuind ca exemplu litera vAN Cind manipulatorul este in repaus, iesirea va fi in starea @, cu M= @ $i £ = ©. Semnalu! STOP este tn 1, in vreme ce ambele iesiri de memorie pe punct si pe linie sint in @ Semnalul STOP forfeazé tactul in © ¢i valideaza intrarile de ster- gere ale numaratorului /C5 —pinii 4 si 12. Pentru litera A“ se actioneazé cheia de puncte, apoi de cheia de lini, dupa care ambele sint puse in repaus. Incepem examinarea functio- cu momentul in care actioném cheia de puncte. Semnalul © al impulsului INT PUNCT face ca memoria pe punct s& treaca in 1; cind MEM PUNCT trece in 1, semnalul STOP ia valoarea @, ue. puner iNT Loe act Leal Lee a1 “ ea eT a ap eee . LFS Frag pe He pra Rees stor 1 Imeuis ee ete pace lee Wastra| ea ee eee eee etal ed Fig. 14.3,74. MANIPULATOR IAMBIC DIGITAL (CMOS) 130 aaisay BUY 1NdINV naigy Joni "W3H11, MANIPULATOR IAMBIC DIGITAL (CMOS) : 131 semnalul de tact devenind 1. Primul front crescator al tactului bascu- leaza numaratorul o data, deci L = 1, iar L = @. Cu intrarea din pinul 6a lui 1C3B in @ se deblocheaza comanda de iesire si se actioneaza baza lui T7. Intrarea de tact a lui /C2B este validata de trecerea de la @ la 1 a semnalulul de iesire. Cu MEM PUNCT = 1 si MEM LINIE = 0, SECV va trece in 1, validind astfel urmatorul impuls de stergere ce este actionat spre memoria pe punct, prin /C3D. Cu SEGV = 1, intrarea J a lui IC5A (prin 6) va fi in @. Prin urmare, la al doilea impuis de tact, numaratorul va reveni in @. Deoarece oheia de linii a fost de asemenea actionata, MEM LINIE nu intrerupe semnalul STOP sé fie in @, in consecinta tactul functio- neaza. La al ireiiea impuls de tact, un impuls de stergere, generat de 1C2A (pin 7), este validat de /C3D pentru a reseta memoria pe punct, de aseme- nea, se va bascula, numaratorul in starea 1 in 2 doua trecere de la @ la 1, (C28 va fi din now actionat pe pinul 13. De data aceasta, fiindcé MEM PUNCT = @ si MEM LINIE = 1, bistabilul va fi resétat, iar SECV = ©. Astfel, numaratorul de stri va fi determinat sa fie in starea 2, La al patrulea impuls de tact, in starea 3, la al cincilea impuls de tact, si Tnapoi, in starea 2, la al gaselea impuls. Al saptelea impuls de tact producindu-se in timpul starii 2, vom obtine inca un impuls de stergere L SECV = 1, atunci memoria pe linii este stearsa prin IC3A. Me- Moria pe punete fiind in @, iar cea pe linii tot in @, semnalul STOP este va- lidat, iar tactul invalidat, fesirile de resetare ale numAratorului de stari fiind deci actionate. Constructia. Manipulatorul poate fi alimentat de la o sursa de cu- tent continuu (7 V si 15 V); in repaus, manipulatorul consuma un curent de 2.5 mA. Fig. 11.52 Fig. 11.5542 PUNTE DE MASURA Zio PENTRU RADIOFRECVENTA Sint numeroase situatiile in care radioamatorul constructor doreste SA cunoasca impedanta caracteristica a unui cablu coaxial, daca antena lui este corect adaptata cu fiderul, daca intrarea unui amplificator de ra- diofrecventa este adaptata la cablul folosit etc. Precizia de masurare a instrumentului descris aici este in functie de egalitatea rezistoarelor R1 si A2 a caror valoare poate fi intre 50 © si ENERATOR RF LA INTRAREA 1 APUNTI DE masuRaG | 3H12pF Fig. 12712. PUNTE DE MASURA PENTRU RADIOFRECVENTA 133 75 Q, de egalitatea parametrilor lui D7 si D2 (1N4148) si de indeplinirea condijillor R4 = A5, R4 + RS = RB. Generatorul de tadiofreeventa (f = 145 MHz) este echipat cu tran- zistorul T3 (BF215, BF214), montat ca oscilator Colpitts. Semnalul se cu- lege de pe inductanja L1 (8 spire, CuAg, 1,5 mm, @ bobina, 5 mm, pas 1 mm, cu priza la 1,5 spire). Tranzistorul _T4 amplificA semnalul de radiofrecventa pentru ca, dupa o prizé a lui L2 (L2 idem L1), sa fie introdus, printr-un cablu coaxial, la intrarea 7 a puntii. Semnalul detectat este condus prin comutatorul K1 amplificatoru- lui c.c, Tranzistoarele 77 si T2 sint montate ca amplificator c.c., in contra- timp. Piesele componente vor trebui sé aiba caracteristici asemanatoare in special factorul @ al tranzistoarelor T7 si T2, care sint de tipul BC107, 108 etc. Pentru masuratori se procedeaz& in felul urmator: se echilibreazd voltmetrut electronic prin actionarea lui P2, montam cablul de legatura de la iesirea generatorului de radiofrecventa la intrarea 1. La borna 3 pla- sam'mufa de legatura cu antena de masurat, intrarea amplificatorului de reglat sau un cablu coaxial a cérui impedanta dorim sa 0 stabilim. (Cablul va avea montal la celalalt capat o rezistenta etalon.) Comutatorul K7 il punem pe pozitia direct. Ajustam P7 pentru a citi indicatia maxima a in- strumentului, apoi K7 se trece pe pozitia invers. Daca impedanta pe care © masuraém este egala cu rezistenfa etalon montata la borna 2, puntea este echilibrata si instrumentul de masura va indica punctul nul. Daca generatorul de radiofrecventa este un emitator, puterea de iesire a aces- tuia nu va trebui sa depaseasca puterea disipata a rezistentelor etalon. Rezistentele R1, R2 R3, R4, RS, precum si etaloanele vor fi de tipul de vo- lum sau cu pelicula metalizata. . Puntea de masura propriu-zisd va fi montata intr-o cutie metalica po- trivita cu gabaritul pieselor (rezistoare, condensatoare de trecers si mufe coaxiale).4 MASURATOR eDE UNDE STATIONARE Adaptarea impedantei iesirii unui emifator, cu fiderul antenei gi al fiderului cu antena, reprezinta 0 conditie obligatorie pentru realizarea transferului de energie @ unui emitator bine consiruit. Daca impedantele acestora sint egale, pe linie nu apar unde stafionare, realizidu-se astfel un transfer optim (maxim) de energie in antena. Pentru a evita fenomene nedorite, autorii au construit ury masurator de unde stationare — a unui reflectometru, cum i se mai spune — pe care |-au folosit si il folosese cu rezultate multumitoare. Instrumentul este montat intr-o cutie de aluminiu ale carei cote sint impuse de dimensiunea galvanometrului, Este de recomandat ca cele doua mute coaxiale sa fie montate in aga fel incit capetele firului sa fie di- rect legate de capetele comutatorului. Pentru bucla de cuplaj se foloseste 0 bucata de cablu coaxial de circa 40 cm, cu impedanta de 75 0, cu invelisul izolant exterior eliminat. Cu deosebita grija introducem un conductor izolat intre tresa meta- lica si camasa de plastic a firului interior. Extremitatile acestui conductor ies prin doua orificii practicate in tresa, la 1 om distanta de capetele ca- blului, lipindu-se apoi contactele comutatorului KIA si K7B. Inainte de a fi lipite pe bucsele coaxiale, pentru a ocupa un spatis ‘mal mic, aceasta bucla trebuie sa fie infasuraté (facuta colac) in jurul instrumentulul, Potentiometrul P2 serveste la stabilirea sensibilita{ii_instrumentu- lui, iar potentiometrul P7 la echilibrarea aparaturil, procedindu-se in mo- dul urmator” | a) Se Conecteaza emifatorul iA borna Tx, Se conecteaza o sarcina fictiva de 75 © care sa suporte o putere de cca 25—30 W in borna ANT. Se pune comutatorul K7 pe pozitia DIR si potentiometrul P2 se realeaza ca intreaga rezisien{a sé fie introdusa in circuit. ‘Se porneste emilatorul cu puterea de 20—25 W, urmarindu-se de- viatia acului instrumentului care se aduce la maximum de indicatie (capatul scalei) cu ajutorul potentiometrulul P2. b) Se muté comutatorul K1 pe pozitia REF si se cata ase obtine cu ajutorul potentiomeirului P1 minimum de deviafie a acului instrumentu- lui (fara a modifica valoarea lui P2), c) Se opreste emitatorul care se conecteaza in borna ANT, iar sar- cina fictiva in borna Tx. Comutatorul, K1 ramine pe pozitia REF. Se por- neste emifatorul si se procedeaza ca la punctul a. Se mut& apoi comutatorul K7 in pozitia DIR si se procedeaza ca la punctul b. - d) Se revine ca la punctul a, se refac reglajele apoi se revine ca la punctul b si se verifica deviatia acului instrumentului Operatiile a si d se vor efectua de citeva ori, pina la obtinerea pe po- zitia REF a unei deviatii foarte mici a acului instrumentului, corespun- zatoare unei deviatii maxime in pozitia DIR.13. MASURATOR DE UNDE STATIONARE 135 In aceasta situatie, reflectometrul este pus la punct si poate fi folo- sit pe antena de emisie. El poate fi lasat permanent in circuit, consumul sau fiind foarte mic, constituind indicatie util pentru radioamator pri- vind incarcarea TX-ului pe pozitia DIR, folosind pentru aceasta numai potentiometrul P2 care poate fi scos pe panoul frontal Dupa terminarea reglajelor, potentiometrul P7 se blocheaza. Aprecierea raportului de unde slationare nu este complicata. Pre- supunem, spre exemplu. ca-aflindu-se in pozitia DIR. instrumentul arata fa'cap de scala 100 diviziuni, iar pe pozitia REF, 10 diviziuni. Apoi folosim relatia urmatoare: 4 ‘3 Jo * IRer 100+ 10 _ 4,22 torn ~ /Rer 100 — 10 Pentru ca reglajele efectuate $4 fie corecte, sarcina fictiva trebuie Sa fie neinductiva si sa aiba aceeasi impedanfa cu fiderul antenei care va fi folosita la emisie. ATKo LIN. Fig. 1814 ALIMENTATOR © UNIVERSAL Existenta unui alimentator de buna calitate pe masa fiecarui radio- constructor este absolut necesaré. Montajul prezentat mai jos cores- punde acestor cerinte. Circuitul integrat BA72@ folosit in schema este un stabilizator de tensiune destinat aplicajillor ce necesita un stabilizator de tip serie, de putere mica (fara tranzistor serie exterior). Necesitatea tranzistorului ex- iern apare in cazul in care valoarea curentilor de sarcina este egala sau mai mare de 150 mA Cea mai raspindita aplicatie practica este cea de stabilizator de ten~ siune pozitiva cuprinsa Intre 2—35 V. Tensiunea variabila se obtine cu d vizorul de tensiune la ambele intrari ale amplificatorului de eroare; in acest caz, tensiunea de referin{a se divizeaza astfel ca la intrarea nein- versoare (pin 5) sa fie o tensiune egala sau mai mica decit tensiunea minima de pe sarcina. Coborirea tensiunii de iesire sub 2,5 V conduce la micsorarea factorului de stabilizare. Condensatorul C2 asigura corectia amplificatorului de eroare, eliminind o eventuala autooscilatie a aces- tuia. Pentru reducerea zgomotului ce poate aparea pe tensiunea de refe- rinté, pinul 5 va fi decuplat cu un condensator de 10 nF (daca este cazul). Goeficientul de. stabilizare al circuitului BA723 este de citeva sute de ohmi, iar rezistenta de iesire mai mica de 0,2 0. Rezistorul A1 se va calcula in functie de valoarea curentului de pro- tectie impus; AT ~ 0,65/I,jyyr, unde Iimsrr este curentul maxim de iesire. Valoarea lui A9 va fi caloulata in kf), AI= 5 Vin. — 31 0 Prin modificarea valorii Jui R7 se obtine variafia tensiunii de iesire, Viesire max. ~ (RI0/R8). ‘Alimentatorul are in componenta sa si un voltmetru cu afisaj digital: piesa principala este circuitul specializat C520. Acesta contine toate eta jele necesare conversiel in intervalul 0—999 mV (furnizind semnale |o- gice TTL, pentru comanda multipiexata a celor trei elemente de afigare cu LED-uri (catod comun). Componentele aferente circuitului C520 sint condensatorul de intrare C6, rezistorul semireglabil R13 — el stabileste pragul de zero cind intrarea (pin 11) este !a masa — si rezistorul A717, care Stabileste valoarea maxima a mésurarii, Un decoder BCD pentru 7 seg- mente, CDB447, asigura comanda celor 3 elemente de afisare, prin inter- mediul tranzistoarelor T4, 75 si T6. Comutatorul KiA si K1B permite masurarea unor tensiuni exterioare pind la 998 V. - ‘Alimentarea voltmetrulul se face printr-un circuit integrat stabiliza- tor de 5V.Pet Bid BO Ky | yy [LOZ ya [ea [ So8e a a zit EB Ky ore s 3] yeve-tat ¥ To Isyps sdoez | Joyce 0 aie 2 8 a onbag eee ¥en €L fee : ty 00004 a “ ibaa Aaqrheor Tce Me suvauniy ON] saan | pote ‘1M, SS0ENZ MerFee io Ww vow1 OSCILATOR DE AO ENA = CU MULTIPLE UTILITATI in cele-ce urmeaza este prezentat un oscilator de joasa frecventa cu © banda care depaseste mult limitele inferioare si superioare ale joasei frecvente zise si ,audio“ (20 la 20 000 Hz). Acest oscilator poate produce semnale cuprinse intre 10 Hz si 175 kHz, dupa valorile condensatoarelor folosite in dispozitivul AC; condensatoarele vor fi, in consecinta, inter- sanjabile sau alese pentru 0 aplicatie dorita. Acest montaj, cu frecvente fixe, este in mod deosebit interesant pentru multipfele sale aplicatii: masurari, invatarea alfabetului Morse, masurétor pe canalele HI-Fl, instrumente muzicale, etalonarea altor os- cilatoare eto. Schema de principiv. Este data in figura 15.1, pe care s-au indicat valorile elementelor care nu se schimba functie de frecventa de oscilatic. Cele ale lui C7, C2 si C3sint date mai jos. lata o analiza rapida a acestui montaj care poate fi usor realizat de catre radioamatori Schema cuprinde doua tranzisteare, T7/ si T2, ambele NPN; primul este oscilator de tipul dublu T; al doilea este un repetor al semnalului pre dus de primul. Se pot recunoaste usor cei doi T; unul este format din A? AG si C3, celalalt din Ct, C2 si A7, cele trei puncte comune ale lor find x, y siz. Peniru ca oscilatorul sa functioneze, acest ultim punct trebuie pus la masa QI MANIPULATOR Ge Fig. 15:7140 45. OSCILATOR DE AUDIOFRECVENTA... Oscilatorul functioneaz’ in felul urmator: circuitul ih dublu T deter- mina o reactie negativa pe toate frecveniele, cu exceptia unela penire sire avem reactie pozitiva si montajul intra in oscilatie; aceasta frecventé este aproximativ egala cu: fe VRTR2CZC3 cu AI = AZ C1 = C2 $i C8 = 202; R2 = 107, formula'de mai sus devenind: f= —— ot /AORT2262 1 2nAT-C2\/ 20 l= ceea ce cu aproximatie da in final urmatoarea relalie: ee 28-81-C2 ‘Aceasta formula va fi verificata experimental, cu valorile elemente- lof indieate: 1 2 700 (si C= 1 pF, valoarea lui va fl: 10 000/750 = 13.8 Hz. Masuratorile indica pentru aceste valori 10 Hz, ceea ce impune o co- fectare a formulei pentru mariréa preciziei de calcu}. A ST-RVC2 cu fin hertzi, R in ohmi si G2 in farazi. jn tabelul 15.1 prezentam o lista a valorilor condensatoarelor: Cf, C21 €3 pentru diferite freevente belul 15.1 Se Frecvenia (Hz) Ct cs 175.000 50 pF 100 pF 95.000 yoopF =, «200 PF 20.000 500 pF 1.000 pF = 40:00 4nF 2nF 2000 5 nF 10nF 7 900 10nF 20nF 750 15.0F 30.nF 200 s0nF 100.0F 100 Ot uF 200 nF : 20 OS uF TAF 10 1aF 2uF48. OSCILATOR DE AUDIOFRECVENTA... 141 Observaém ca afara de frecventsle inalte peste 50 kHz, produsul FCT = 10 (cu fin [Hz] $i C in (uF). La freevente ridicate trebuie s& luam in Gonsiderare capacitatile parazite, Un exemplu: Cf = C2 = 50 pF si C3 100 pF; observam ca freeventa nu este de 200 kHz, ci mai joasd, 175 kHz, a urmare a totalului capacitajilor care este mai mare. Tranzistorul 1 este polarizat la baz prin A4 si RS — divizor de ten- siune dispus intre cele doua bare de alimentare. Colectorul este legat la ~ prin potentiometrul RS de 5 kO, care este accesibil utilizatorului. Acest regia permite obtinerea unei forme de unda sinusoidala, Practic. acest semnal trebuie sa fie sinusoidal si sa prezinie, in consecinta, un minim de distorsiuni. Reglajul poate fi facut examinind semnalul ew osciloscopul, cau- tind @ obtine cea mai ,frumoasa® forma a sinusoidei. Pentru distorsiuni mai mici de 5%, osciloscopul nu este suficient si trebuie s@ folosim un distorsiometru; aceasta operatie va fi efectuata nu- mai in. cazuri speciale. Cum spuneam mai inainte, montajul nostru poate fi folosit si ca ge- nerator pentru invatarea telegrafiei si, de asemenea pentru antrenament. De notat cé frecventa cea mai ,placuta" pentru urechea umana este 150 Hz; iata valorile pieselor pentru aceasta frecventa: C1 = C2 = 15 nF si 03 = 30 nF. Castile se vor conecta Ia iesirea montajului in punctele 7 si 2. Repetorul. Semnalul Iuat din colectorul lui T7 este transmis direct bazei lui T2. Acest tranzistor este montat cu colectorul in comun, legat direct la linia de plus. legirea se face in joasé impedanta, din emitor. Mul- jumita acestui etaj de separare se realizeaza doua avantaje: 1) iesirea are © impedanta joasa, ceea ce permite cuplarea tuturor aparatelor a caror impedanta de intrare este egala sau mai mare de 1000 0; 2) iesirea este separaté de emitor printr-un condensator de 25 uF. Aceasta valoare Poate fi mai mare daca montajul descris este specializat pentru frecvente foarte joase si daca impedanta aparatului in emitor este de joasd impe- danja, cuplarea unui asemenea aparat nu deregleaza oscilatorul Caracteristicile componentefor. Condensatoare: Ci — G2, vezi ta- belul 15.1; C3 = 20%; C4 = 1 wF/15 V; 05 = 100 uF/15 V; CO — 25 uF/A5, C4 CS si CO sint condensatoare electrolitice,sau cu tantal. Tensiunea de alimentare poate ajunge la 20 V (se va marf corespunzator tensiunea de lucru a condensatoarelor), dar nu mai mica de 15 V. Rezistente: AT = 270; R2 = Ra = 27 kO; R4 = 100 ka; R5 = 2.2 kO: 8 = 820 0; toate de0,5 W cu o toleranta de 10%. Tranzistoarele recomandate sint: BC107, BC171, 8C172, BC173, BC174, BC 190, BC237, BC238 sau BC230. Constructia. Montajul poate fi realizat pe o placa de circuit impri- mat care cuprinde toate componentele cu exceptia urmatoarelor: a) po- tenjiometrul #6; b) intrerupatorul de alimentare: c) doua borne pentru alimentare; d) doua borne pentru iesire. Aceste elemente vor fi montate pe panoul din fata al cutiel. Legatu- tile intre cele doua placi se vor face in punctele (1) la (9), asa cum retese din schema data in figura 15.1. Aceste puncte sint reprezentate prin cerculete.142 45. OSCILATOR DE AUDIOFRECVENTA... Desenul placii de circuit imprimat si de implantare a pieselor sint prezentate in figurile 15.2a si 1.25 Pentru a construi intr-un mod rational si cu folos, verificali pe schema de principiu (fig. 15.1) dac4 fiecare componenta @ fost montata corect, Astfel experimentatorul va realiza progrese in practica electro nica. s Proba si reglajele. Aparatul find gata, vom conecta 0 casa la bor- nele de iesire (sau un amplificator cu difuzorul sau); vom alimenta mon= tajul. Potentiometrul R6 se va regia pentru a obtine sunetul dorit: vom lega un osciloscop pentru vizualizarea formei de semoal.15. OSCILATOR DE AUDIOFRECVENTA.... 143 _ P19. 153. Variante simple. © varianta simpla obtinem daca Inlocuim céle trei condensatoare C7, C2 si C3 printr- colectie de condensatoare ale céror valori sint cele indicate in tabelul 15.1 si sint comutate asa cum se vede 1 figura 15.3. Se va utiliza un comutator cu trei galeti. Fiecare galet va {i fo- losit pentru o serie de condensatoare. C7 sau C2 sau C2. De exemplu, in Pozilia 7, se va lua C1 — G2= 10 nF, C3= 20nF, iar frecventa de oscilatie va fi de 1 000 Hz, Nu este obligatoriu de a folosi 11 pozitii si de a alege frecventele din tabelul 15.1. Un reglaj progresiv si continuu al frecventei poate fi obtinut facin- dul variabil pe AY, Astfel, avind valoare fixe, de 2,7 kA, nimic nu ne impie~ dicd de 2 0 inlocui cu un potentiometry de 1,5 kQ in serie cu o rezistenta de 2k) — aga Incit A7 poate varia intre 21a 3,5 k0 (fig. 15.4). Pentru @ dispune de un semnal eu amplitudine variabild, la jesirea generatorului se va monta un potentiometru cu o valoare de § k0, cu va- iatie liniara (fig. 15.5). IESIRE1 JESIRE 2 Fig. 1841 6 GENERATOR DE SEMNAL PENTRU UNDE SCURTE $I ULTRASCURTE Unut din aparatele. necesare unui laborator de radicamator este fara indoiala un generator de semnal. Acest generator este foarte simplu fi poate fi usor montal si pus la punct de catre un amator, chiar $i ince: Bator. Nu dorim s& descriem un echipament sofisticat si costisitor, mot tajul contine un minim de componente, ceea ce determina un pret de cost scazut, dar $i performante onorabile ‘G.edem ca este necesar $4 punem la punct citeva noliuni teoretice in domeniul generatoarelor de radiotrecventa. Atunsi cind montajele se fealizau cu tuburi, acum tei decenii, oscilatoarele de RF puteau fi de- Guse din diverse scheme, mai mult sau mai putin complexe, mai mult sau ma; putin stabile, mai greu sau mai usor de pus in opera si la punct, care toate ns se rafereau fa acelasi principiu, adica de a intoarce in faza Ia in- tratea unui amplificator, 0 parte a semnalului de iesire in aga fel molt sa se produca o oscilatie 2 montajului, find vorba deci de © reactie pozitiva TIPUR| DE OSCILATOARE vv oscilatorul HARTLEY al carui circuit oscilant leaga gnila 1a catod in faza. — Oscilatorul. COLPITTS, al cArui circuit oscilant leaga grila. la anod cu 0 defazare realizata de o bobina cu priza mediana. ~ Oscilatorul SLIP COLL HARTLEY, © varianta derivata din mon- tajul HARTLEY clasic, cu. o bobina prevazuta cu o infasurare de cuplaj. oscilatorul MEISSNER care foloseste un cuplaj grila-catod cu 0 pobind dubla orevazuta cu o a treia infasurare de cupla). « Oscilatorul MESNY de tip simetric prevazut cu doua tuburi. — Oscilatorul HARTLEY-PUSH-PULL, echipat cu doua tuburi, ~ Oscifatorul E.C.0. (sau oscilator cu cuplaj electronic), bine cu noscut, folosit la pilotarea a numeroase emitatoare. ‘Aceasta lista nu este completa si adaugam oscilatorul CLAPP, cate nu este deci o varianta a oscilaloarelor COLPITTS si SPLIT COIL HARTLEY, Se vede ca pentru a produce un semnal de AF dispunem de numeroase scheme, fiecare cu avantajele si inconvenientele el. ‘Odaté cu aparitia componentelor cu semiconductoare, situalia nu ge schimba, si de asemenea dispunem de un mare numar de montaje, din care va trebui sa facem alegerea'cea mai buna, “Mporeti¢, toate schemele oscilatoarelor cu tuburi pot fi transpuse io scheme ou tranzistoare, insa, practic, numai urmatoarele montaje au fost retinute © — Oscilatorul COLPITTS cu variantele sale; — Oscilatorul HARTLEY cu variantele sale, — Oscilatory PIERCE. Figura 16.1a araté oscilatorul COLPITTS in doua variante. Este vorba de un montaj cu baz& comuna si circuit acordat in colectorul tran- <Seu 3%p C2 Stl b= 25%; Cun g296mn preva wobn de” Simm Fig. 161 Zistorului; reacjia este preluata de la un potentiometru capacitiv format din C1 si C2; prin variatia rezistorului din emitor (12 kin cazul prezen- tat) se poate decala punctul de reactie si deciansa mai usor punerea in oscilatie a montajului a carui irecvenja de lucru este determinata de va- loare bobinei 17, de capacitatile C1, C2 si de capacitatile parazite ale montajului. Un condensator variabil plasat in paralel permite variatia freeventei oscilatiilor produse. Daca se ia in seama)varianta 16.1b, condensatorul variabil este le- gat in serie cu bobina. Intrucit trebuie sa alimentdm celectorul in curent Continuu, va trebui sa folosim 0 bobina de soc in serie cu alimentarea co- fectorului. In acest caz, montajul este asemanator cu cel de tip CLAPP. a Carui frecventa de lucru este in functic de valorile lui £1, C7 C2 si CV. In Practica, se yor pastra fixe valorile bobinei ca si al capacitatilor C7 si C2 si Numai valoarea lui CV va fi vatiabila, determining in consecinta o variatie a frecventei, © alta varianta, 16.1c, este un montaj COLPITTS, cu colector co- Mun; circuitul acordat este montat in baz’, cu un cuplaj foarte slab; C7 servesie pentru cuplarea cireuitului 1.CV ja bazé, pe cind punctul consti- Wp 2C hopgat = 31293146 qe. GENERATOR DE SEMNAL PENTAU US $1 UUS tuit de @2 si C3 determina nivelul de reactie aplicat emitorului tranzisto- rului. De notat c& se va pastra acelasi raport C2/C3 oricare ar fi freeventa de utilizare. ‘Acest al treilea monta) —cu o buna stabilitate — poarté numele de oscilatorul lui LEE. Figura 16.2 reprezinta schema oscilatorului HARTLEY care este r= jativ simplu si care nu necesita decit 0 bobina cu o priza la o treime de la capatul rece, aceasta priza fiind legata la emitor print-un condensator cu valoare fixa. Fig. 16.2 Frecvenja de lucru este fixata de produsul L.CV si este usor de ob- servat simplitatea comutarii circuitului oscilant pentru diverse domenti de lucru. Vom folosi deci un montaj cu baza comund, care |a nevoie poate fi transformat intr-un oscilator cu cuar{ (fig. 76.3) prin inserierea acestuia jn locul condensatorului de cuplaj, intre priza bobinei si emitor Fig. 153 Din motive de comoditate vom lege. montajul HARTLEY ca ele~ ment pilot al acestui-generator $i va fi suficient de a dispune de un. numar. te babine comutablle cu priza la 1/3 de la capatul rece. Numarul de puncte comutabile vor fi doua, adica: capatul cald al bobinei si prize de 1a ‘© treime, extremitatea rece raminind pus la bara de plus:a alimentarii in permanenta.16. GENERATOR DE SEMNAL PENTRU US §I UUS. 147 Mai jos dam tabelul bobinelor gamelor alese: Banda nr. 1: de la 2 la 5 MHz (acopera banda de 60 m) Banda nr. 2:de la 5 la 10 MHz (acopera banda de 40 m) Banda nr_3: de la 10 la 20 MHz (acopera banda de 20 m) Banda nr. 4: de la 20 la 30 MHz (acopera banda de 10 m) Banda nr. 5: de la 60 la 90 MHz (acopera banda de UUS de radiodifu- ziune OIRT. Banda nr. 6: de la 90 la 160, MHz (acopera benzile CCIR de radiodi- fuziune si de 2m" pentru radioamatori), Aceasta repartitie a fost impusa din ‘dorinta de a oferi numerosilor radioamatori posibilitatea de a realiza echipamente functionind in ben- zile de amator in unde scurte si de asemenea in gamele de UUS sau tele- comanda. Pe de alta parte, cum dispunem de sase game, este suficient a folosi un comutator sau o claviatura cu sase pozitii si doua circuite. Reco- mandam folosirea unui element de comutare construit pe un material izolator de buna calitate: ceramica sau material plastic pentru radiofrec- venja cu pierderi mici. Cablajul blocului bobinelor va fi executat cu ingri~ jire, cu trasee cit mai scurte, ar bobinele vor fi fixate pe o placa de cablaj imprimat. tes In continuare prezentam datele bebinelor: fMZE fe. Banda nr. 1: 90 spire. CuEm 20,2, bobinate spira linga spira; 30 Banda nr. 2: $0 spire, CuEm @0,2, bobinate spira linga spira; AL. Banda nr. 3: 80 spire. CuEm @0,4, bobinate spira linga spira: /o Banda nr. 4: 15 spire, CuEm 0,4, bobinate spira linga spira) Banda nr. 6: 6 spire. CuEm 20,8, distanta intre spire 0.5mm: 2 Banda or. 6: 2 spire, CuAg 21 mm, distanta intre spire 1 mm. 6 Toate prizele sint a 0 treime de la capatul rece si toate carcasele sint cu diametrul de 7 mm, cu ferite pentru unde scurte, cu exceptia ga- melor § si 6, care sint fara ferita (carcasele si miezurile de ferita aferente sint folosite in radioreceptoare in benzile de unde scurte). Schema bloc a generatorului de semnal propus este format din: etajul oscilator (T1), etajul separator (T2), etajul amplificator (T3), un al doilea etaj amplitieator (74) pentru alimentarea frecventmetrului, etajul oscilator de audioirecyenta (TS) si etajul de alimentare (TR1, T6). Descrierea schemei de oprincipiu (fig. 16.4). Pentru a face expunerea mai usoara (si schema mai simpla), nu ne vom ocupa decit de © singura gama, Condensatorul variabil (CV1) va avea 0 valoare de circa 50 pF si va fi asociat-cu un condensator de valoare mai mica (CV2), de aproximativ 10 pF montat in paralel, fapt care permite o variatie mica a frecventei, cind facem masuratori sau reglaje. Oscilatorul cu frecventa variabila uti lizeaza un tranzistor de tip BF 183, circuitul oscilant fiind plasat in colec- tor. Reaclia se face intre colector si emitor prin C2 si priza inductantei L1. Mai departe, prin 3 semnalul este transferat bazei tranzistorului separa tor 72; prin C4 etajul amplificator (T3) primeste semnalul in baza; sarcina de colector este formata din cele doua socuri, pentru unde ultrascurte si Pentru unde scurte. Condensatorul C6 transfera semnalul atenuatorutuiOt Bly . aILVINGOW va on IASWANS MOE YNZ a why GLY Son ~ 4uop 20s OldYr 35 SENERATOR DE SEMNAL PENTAU US $1 UUS 148 format din A717, R13, R14 si R15 pe baza Stajului amplificator prin Ce in Selor sarcina este formata de dowa socuri de UUS si LIS. Prin conden. sstorul G17 se cupleaza un frecventmetru (pentru etalonare sau daca este Posibil chiar pentru lucru normal, in felul acesta nu mai avem nevole dé scala analogica) Ftajul modulator este echipat cu tranzistorul TS; urmarind schema Se observa ca avem de a face cu un oscilator de audiotrecvanta cu dela, dee oo Pe 2 tesite prin condensatorul C17 sentnalul de audiofrecventa Bole Condus fa iesirea de radiotrecventa, Comutatorul de modulatie pe pozijia NU, trece la masa semnalul de la oscilatorul de audiotrecventa Etajul de alimentare, areca elemente de stabilizare dioda Zener 21 si tranzistorul serie T6 — BD435. Transformatorul de rejea — 197 — Fle de tipul celor folosite ta tadioreceptoarele de fabricatie romaneasca, la Gare se Va reface infdsurarea secundara, pentru o tensiune dé 14 V Diodele puntii de redresare sint de tipul 1N4G01 sau similar Realizarea practiea, Se recomanda © cutie metalica prevazuta cu un miner pentru usurarea transportului: pe panoul frontal avem ® Scala de afisaj a frecventelor, prevazuta cu o demultiplicare Gcala poate fi rotunda la logitudinala tunctie de sistemul de cuplare 2 condensatorului variabil) © Comutatorul de game cu 6 pozitii (se poate folosi si o claviatur: ‘© Comutatorul atenuatorului cu 4 pozitii. ® Mufa coaxiala de iesire (B.N.C.). © Muta coaxiala de iesire pentru frecvenmetru (B.N.C.) Intrerupatorul de retea, ® Comutatorul de modulatie, In incheiers, citeva ‘cuvinte despre cele doua socuri de radiotrec- venta: socul pentru unde scurte se va confectiona pe 6 bard de ferita Giimm, /= 15 m si va avea 200 spite cu sirma CuEm 20,1 mm. Socul pen- tru unde ullrascurte se va construi pe o carcasa de polistiren OB mm $i va Contine 30 spire din sirma CuEm bobinate spira linga spird, fx “oo nim im MOmdre 278 Name spe dim 67- bere i +f 71 “ae aa home Tippee REE or.CUPRINS CUVINT INAINTE ... DIN PARTEA AUTOBILOR . 1. PRINCIPIILE COMUNICATIILOR DE AMATOR _... 2 CONVERTOR EMISIE-RECEPTIE PENTRU UNDE SCURTE . & TRANSIVER ECONOMIC PENTRU UNDE SCURTE .........: 4 TRANSIVER CU DUBLA SCHIMBARE DE FRECVENTA PENTRU UNDE SCURTE 5. TRANSIVER PENTRU UNDE SCURTE DE MARE PERFORMANTA - 6. SINTETIZOR DE FREGVENTA (PLL) 7. SINTETIZOR DE FRECVENTA INDIRECT ... 8. SINTETIZOR DE FRECVENTA PENTRU BANDA DE2m .. 8. TRANSIVER PENTRU BANDA DE 144—146.MHz ......... 10. ADAPTOR PENTRU RECEPTIE 432-144 kHz ...... ss 14, MANIPULATOR IAMBIC DIGITAL CU CIRCUITE INTEGRATE CMOS . 42, PUNTE DE MASURA PENTHU RADIOFREOVENTA 18 MASURATOR DE UNDE STATIONARE - 44. ALIMENTATOR UNIVERSAL . 16. OSCILATOR DE AUDIOFRECVENTA CU MULTIPLE UTILITATI: -.. 16 GENERATOR DE SEMNAL PENTRU !JNDE SCURTE $I ULTRASCURTE BIBLIOGRAFIE SELECTIVA .....0.0.0.1.2. 6 or 58 76 a2 92 98 124 127 132 134 136 139 144, 190