Incipitul nuvelei il constituie faptul ce se va dovedi providential, rostit de batrana soacra a lui

Ghita,
atunci cand afla de intentia ginerului de a lua in arenda hanul Moara cu noroc : - Omul
sa fie
multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit .
Finalul nuvelei este reprezentat, ca si incipitul, de cuvintele batranei, care se intorsese si statea
cu copiii
pe o piatra, plangand cu lacrimi amare soarta nemiloasa : - se vede c-au lasat ferestrele
deschise [...]
Simteam eu ca nu are sa iasa bine ; dar asa le-a fost dat. Bun cunoscator al psihologiei
umane, a
randuielilor rurale, a datinilor, obiceiurilor si superstitiilor, Ioan Slavici este neindurator cu cei
care se
abat de la principiile fundamentale ale moralei si-si pedepseste personajele proportional cu
greselile
savarsite de acestea. Focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevoia de a fi purificat
locul acela de
toate relele ce se infaptuisera la carciuma Moara cu noroc.
Relatiile temporale si spatiale : Spatiul actiunii este real, o zona geografica din Ardeal, la
hanul Moara
cu noroc, aflat la o rascruce pe unde treceau turme de porci spre si dinspre Ineu, loc important
pentru
afaceri si comert. Cele mai importante evenimente au loc cu complicitatea noptii care
accentueaza starea
de neliniste si misterul.
Caracterizarea lui Ghita
Ghi, crciumarul de la moara cu noroc este n cadrul nuvelei cu acelai titlu protagonistul
operei
fiind un personaj complex ale carui trsturi sunt evideniate n toate momentele subiectului
prin
mbinarea armonioas a mijloacelor de caracterizare directe cu cele indirecte.
n calitate de protagonist al unei nuvele, accentul cade asupra sa, nuvela definindu-se de altfel
prin
evidenierea personajelor principale in detrimentul aciunii.
n ceea ce privete apartenena la un curent literar Ghi se nscrie n categoria personajelor
realiste, nuvela lui Slavici fiind prin tematic, personaj i raportul stabilit cu realitatea o
nuvel realist.
Ca personaj realist el ilustreaz un erou tipic ntr-o situaie tipic. Prin el Slavici creeaz tipul
crciumarului dominat de lcomia pentru bani, trstura definitorie care va marca profund
evoluia
acestui personaj.
Dezumanizarea sa sub puterea banului l apropie de personajele lui Balzac i n cazul
autorului
francez exisnd o strns legtur ntre starea material a eroilor i poziia lor social.Ghi
consider c
prosperitatea economic i va asigura respectul celor din jur sacrificnd pentru aceasta, n
ultim instan
contrar sfatului btrnei, linitea familiei sale.
Mijloacele de caracterizare direct: afirmaiile autorului prin intermediul naratorului,

autocaracterizarea si opiniile celorlalte personaje subliniaz att trstura dominant a eroului

dorina de
ctig ct i alte caracteristici ale acestuia.
Prin intermediul naratorului se observ cu uurin cele dou ipostaze ale personajelor: cea
din
prima parte a nuvelei, cnd Ghi nu e nc amestecat in afacerile murdare ale lui Lic si cnd
este
considerat a fi un om harnic si srguitor, era mereu aezat i pus pe gnduri, se bucura cnd o
vedea pe
dnsa vesel. Cea de-a doua ipostaz este a lui Ghi dominat de gustul banului, afectat
sufletete de
vinovia alierii n afaceri cu Lic acum el se fcuse de tot ursuz, se aprindea pentru orice
lucru de
nimic, nu mai zmbea ca mai nainte, ci rdea cu hohot nct i venea s te spreii de el, el
cnd mai se
hrjonea cteodat cu dnsa i pierdea lesne cumptul i lsa urme vinete pe brae.
Cele dou ipostaze ale protagonistului acestei nuvele sunt puse in eviden n mod direct prin
afirmaiile celorlalte personaje, elocvente sunt astfel opiniile Anei ca soie care observ cel
mai bine
schimbarea dintre omul cinstit nspre cel ticlos al soului, ea putnd fi caracterizat chiar
victim a
acestei schimbri. Vorbele din final ale Anei adresate lui Lic pun n eviden laitatea lui
Ghi si lipsa
lui de brbie in situaiile dificile: Tu eti om Lic, iar Ghi nu e dect o muiere mbrcat
in haine
brbteti, ba chiar mai ru dect att. Aceast afirmaie a Anei reflect dezamgirea soiei
care i-a pus
toat increderea in Ghi, i-a fost supus i credincioas, acesta n schimb expunnd-o att pe
ea ct si p