CAPITOLUL 1. PROBLEMATICA DESIGNULUI .

TEHNOSFERA SI FENOMENUL TEHNIC

Peste tot, in sec 20, apare evidenta preocuparea ca obiectul produs industrial, cu destinatie practica sa retina
atentia si prin infatisarea sa placuta.Unii istorici insista asupra asocierii fundametale a designului cu masina si
masinismul.
Pentru atingerea unei finalitati estetice se disting 2 modalitati:
a.folosirea ornamemtelor si decoratiunilor adica aplicarea unor elemente noi fara utilitate practica.Puristii au
afirmat vehement ca ele afecteaza negative functionalitatea obiectului.
b.Proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa incite privirea exluzandu-se
elementele neimpuse de functiunile sale.
Vremurile mai recente au subminat fundamentarile funcionaliste si au multiplicat directiile de abordare a
designului.
Eliminarea ornamentului si decoratiunilora constituit un fenomen de civilizatie necunoscut altadata cand
domina convingerea ca frumusetea este realizata prin acestea.Cuvantul design este folosit la descrierea
obiectelor capabile sa incante privirea fara a apela la decoratiuni.Principala semnificatie a cuvantului este aceea
de proiectare.
Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si construibilul.Forma opereaza prin natura ei
functie de gusturile si preferintele fiecarui comparator.Dar creatia si proiectarea produsului sunt determinante.
Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului
DESIGN-(dupa al doilea razboi mondial)process complex de concepere proiectare si realizare cu mijloace
industriale a formelor functionale si frumoase totodata.
David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se materializeaza prin respectarea anumitor
conditii.Acestea ar presupune de la bun inceput o anumita conceptie in legatura cu obiectul ce urmeaza a fi
realizat,o anumita proiectare si un mod de executie ,de obtinere a produsului bazat pe folosirea tehnologiilor
inaintate si a utilajelor performante.
In final produsul- obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice sa fie usor manevrabil sa aiba rabdament
maxim sa genereze minimum de cheltuieli pt intretinere si functionare sis a fie placut si frumos.
DESIGNERUL-un nou specialist cel mai apt pt rolul de lider a echipei de conceptie si chiar realizare,datorita
nivelului sau de cultura si largimii orizontuluisi aportului real pe care il poate adduce la instituirea echilibrului
general al produsului.el nu mai poate intereni insa decat la o viitoare reproiectare.rezulta drama greselilor
masinii care nu poate fi oprita din a o multiplica.
Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al beneficiarului pe care incearca sa-l atenueze
tehnicile sociologice si de marketing.
Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a designerului:
- designul acoperind intreg mediul vietii umane
- industrial-desingnul care vizeaza doar produsul industrial
- a aparut apoi prin intermediul media graphic designul
DESIGN AMBIENTAL-DESIGN INDUSTRIAL-DESIGN GRAFIC
UN SPATIU OPILAT NUMAI CU FORMEDE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR DACA NU ESTE
INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE EFICIENTEI SI
ECONOMICITATII.Aici intervine esttica si arta aceasta din urma fiind chemata sa infrunte timpul .Problema
care apare priveste in deosebi raportul intre formele designului si cee ale artisticului pt ca cee din urma nu
necesita a fi inlocuite fiindca s-ar fi invechit.Astfel se infirma identificarea designului cu alte domenii static
distincte.
ESTETICA-studiaza egie si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de creatie pe mai multe faze:
- contemplere preindustriala (oamenii au pictat ce au vazut si nu au intervenit)
- traire afectiva (incepe din renastere,artistul se implica in societate,contribuind la lucrarea sa.inainte lucrarile
erau fara umbre,picturile devin vii)
- Valorizare creatiie constienta
Estetica industriala/designul este inclusa in estetica generala,utilizeaza elemente ale acesteia dar isi adduce si
aportul propriu la evolutia acesteia.
Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile acesteia unor opinii divergente
apartinand lui William Morris(a pledat pentru designul industriala si renuntarea la sistemele medievae de
organizare a muncii)si John Ruskin(adversary a standardizarii,poet a artizanatului).Se evidentiaza inca de la
inceput un fundament conceptual al viitorii estetici industriale in competitie cu produsele mestesugaresti.Astefel
termenul de design industria uneste 2 termeni nesociati pana in sec XX.
1

ESTETICA INDUSTRIALA-a avut mari merite in promovarea designului pt ca prin forma mai accesibila de
stilisma dat senzatia de participare la creatie a unui segment de populatie important ceea ce a us la lansarea a
numeroase produse.
DESIGNUL DE MASA este subordonat ideei ca produsele de masa pot fi frumoase fara sa devina mai
scumpe.Astfel forma ,continutul,durabilitatea,comoditatea,pretul de vanzare,erau elemente definitorii ale
industrial designului.
Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii estetice prin progress.
In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si personalizarii productiei de masa devenita
posibila datorita productie asiatata pe calculator.
Designul industrial
-activitate creatoare a carei tel este acela de a determina calitatile formale a ale obiectelor produse de catre
industrie. Clasificari in functie de:
-sectia mecanica:obiecte create in mod mechanic dar fara mechanism si obiecte a caror forma externa este
legata de forma interna a unui mechanism
-dupa natura reatiei om mechanism si utilitate:produse de uz public,individuale sau super individuale
-dupa natura reatie om obiect si natura efortului implicat de acesta
-clasificare datorata lui gillo dorfles
Designul ocupa o pozitie de granite intre arta si stiinta,fiind sinteza dintre ARTA STIINTA SI TEHNOLIGIE.
DESIGNERUL-ar fi cel care umanieaza mediul ambiant si produsele habitale,cristalizand nevoile si ealizarile
umane pe plan functional si estetic.
Masina a facut posibila aparitia designului=John Ruskin scriitor(impotrica industializarii produselorsi
William Morris (elev a lui Ruskin si initiator a miscarii Arts and crafts)
Astfel estetica industriala a aparut la mijlocul secolului XIX prin recunosterea necesitatii ca produsele
industriale sa fie integrate ambiantei umane in asa fel incat sa duca la desavarsirea ei.
Exista diferentze majore intre designer si artisan.Primul lucreaza singur pt clienti care ii cunoaste prea bine si
face aceleasi produse toata viatza..al doilea lucreaza in echipa si investigheaza itreaga sociietate pt a raspunde la
nevoile acesteia.
Definitiile ,legile si criteriile din epoca industriala
-stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale
-legitate economica-pretul sa fie minim
-legitate de aprtitudine si valoare functionala adaptare perfecta a obiectului la functiune
-legitate de unitate si conmpozitie-un tot armonic
-legitate de armonie intre aspect si utilizare-niciodata conflict
-legitate de stil-supunere la legie de influenta a le modei
-legitate de evolutie si reativitate-perpetua devenire si adaptare la tehnica
-legitate de gust-racordat la gusturile epocii
-legitate de satisfactie-sa raspunda exigentelor destinatarului
-legitate de miscare si fluctuatie-estetica miscarii partilor mobile
-legitate de ierarhie si finalitate-intre estetica industriala si finalitatea produsului?
-legitate comerciala-imi place sau nu
-legitate de probitate cinstea si sinceritatea rezolvari produsului
-legitate artistica implicate-implicare a gandirii artistice
Este notabila una din primele incercari de grupare a produselor in:
-utilaje mecanisme s obiecte pt productia materiala
-produse pt consu si nevoi umane cotidiene
Estetica idustriala a impus realitatea importantei cadrului de lucru.A rezultata preocuparea ambientala
combinata cu ergonomia.
Designul presupune lucrurul in echipa.
Estetica industriala-trebuia sa participle la conceperea produseor industriale asigurand realizarea trinitatii
:functionalitate- utilitate-aspect,preturi de cost minime si randamete in folosire ,vanzare dar si promovarea
produselor orientarea simtului estetic cotidia,umanizarea ambientala.

CRITERII DE VALOARE ESTETICA IN DESIGN

RELATII INTRE PARAMETRII TEHNICO ECONOMICI SI ESTETICI.
-EVIDENTE IN MOMENTELE DE VALIDARE A REZULTATELOR PROCESULUI DE DESIGN.
In aprecierea unui produs apar parametrii tehnico economici si cei estetici.primii sunt obiectivi si cei din urma
subiectivi.Nu este sufiecient sa se faca apreceria unui produs subiectivpt ca imi placeci trebuie apelat la
factorii obiectivi.
Criterii estetice pt produse:
-criteriul economic-pretz de cost minim prin economie de materiale si mijloace de productie utilizate
-criteriul aptitudinii de folosire a si a valorii functionale-perfecta adaptare la functie si exterior
-criteriul unitatii compozitiei-conceperea partilor unele in raport cu altele si cu toate in functie de ansamblu
-criteriul armoniei intre aspect si utilizare-respectarea legilor esteticii industrial
Perfectiunea tehnica ar fi una dintre proprietatiile produsului generatoare de satisfactie esteticab la cei care le
percep.Siguranta functionala ar fi un alt factor care se poate converti in satisfactie estetica.Valentele estetice ale
produsului pot genera efectul de surpriza si atractivitate(conexiuni cu ludicul,entropia estetica ,inovatie
tehnica).Extinderea creativitatii face ca o descoperire tehnico-stiintifica sa se transforme in mod implacabil intruna estetica.
Un ideal a omului ar fi ca produsee realizate de om pt om sa poata fi appreciate obiectiv sa fie comensurabile dn
punct de vedre ethnic-economic estetic,sa exercite asupra omului si exxistentei sale o puternica influentza
materiala spirituala,care sa se regaseasca in urmatoarele realizari.
GRUPUL DE METODE FUNDAMENTATE PE GRUPA DE PRODUSE
Este un grup de metode intrucat se aplica tehnici particularizate in urma unor cercetari pe grupe de produse:
-studiul energie functionale(dinamica schimarilor stricturale-culoare forma)
-metoda ondajului statistic
-corelare statistica intre factorii de influenta a productiei si cei de consum
-aplicarea teoriei testelor de semnificatie pt verificarea ipotezelor
-metode de control a calitatii produselor
-teoria grafurilor in planificarea productiei
-teoria deciziei optime
Toate aceste criterii doresc sa duca la o apreciere a produsului din punc de vedere obiectiv.
METODA ANALIZEI VALORII
Analiza valorii presupune stabilirea costului unei functii ,adica pretul cel mai mic care trebuie platit ca un
serviciu sa fie satisfacator
SECVENTE PROPUSE
In cadrul designului pe langa exprimare formala au aparut si constructii conceptuale