Rezervaia se afl pe teritoriul comunei Poiana Stampei, din judeul Suceava i reprezint cea mai ntins rezervaie de

turb natural din ara noastr, cu o suprafa de 681,80 ha.

A fost declarat monument al naturii nc din anul 1955 i este situat sub pasul Tihua, la 20 de kilometri de Vatra
Dornei.

Recunoaterea internaional a fost obinut odat cu aderarea la Convenia privind Zonele Umede (Ramsar, 1971) n anul 2011,
prin declararea rezervaiei ca Zon Umed de Importan Internaional.
Tinovul Poiana Stampei s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei prului Dornioara. Rezervaia reprezint
o zon umed ce adpostete o mare varietate de vegetaie higrofil specific mlatinilor.

Peisajul prezint fnee i pduri, iar n zona mltinoas oligotrof apare vegetaie de turbrie, reprezentat de specii de muchi
care creeaz un strat gros ce mustete pe ap.
Fiind situat la o altitudine medie de 880 m, mlatina poate fi vizitat traversnd un pod de lemn lung de 900 m. Podul este
singura cale de acces ntruct stratul de muchi higroscopici mustete continuu.

Depozitele de turb au nceput s se acumuleze dup ultima glaciaiune, cnd mlatinile se umpleau lent prin acumularea de
materie organic ce nu se mai descompunea n mediul acid.
Importana tiinific a acestei rezervaii const n aciditatea stratelor de muchi care a permis pstrarea nealterarata a
polenului depus n stratele de turb de-a lungul zecilor de ani.

Solul i apa sunt puternic acide, colorate cu nuane gradate de brun, predominnd acizii humici i humirici. Apele fiind puternic
acidulate se ncarc cu bicarbonai de sodiu, potasiu, calciu i fier din rocile pe care le strbat.
Flora bacterian lipsete n totalitate, datorit aciditii i lipsei de oxigen.
Vegetaia foarte variat cuprinde: pin silvestru, mesteacn pufos, plop, molid, scorus, merior, afin, rchiea.

Vegetaia ierboas este relativ srac, ntlnind frecvent speciile: ferig, ruginarea, glboara de turbrie, curechiul de munte,
bumbcria, trestia de turb .
Fauna este deosebit de interesant, pentru c, n afara speciilor comune de mamifere ale zonei (urs, lup, vulpe, jder ), i mai
gsesc loc de refugiu unele relicte cu un areal foarte ndeprtat n Groenlanda, Scoia i Extremul Orient, cum sunt
rotiferele Dinocharis intermedia, Elosa woralli, Lecane ploenesis, Morulina gigantea sau tardigradul Macrobiotus dubius,
necunoscut n Europa centrala i sudic.

n prezent, specia lemnoas dominant n tinovul Poiana tampei este pinul silvestru care vegeteaz greu, ajungnd la
diametre cuprinse ntre 10-22 cm la vrste de circa 100 ani.
Ele sunt o mrturie a trecerii timpului, existena lor fiind extrem de valoroas att pentru studiul evoluiei speciilor ct i pentru
exploatarea raional a turbei pentru calitile sale deosebite (curative, izolator, turba medicinal, ngrmnt pentru flori).

Situl nu este un obiectiv turistic foarte cunoscut, tocmai de aceea exist mai multe ci posibile de acces.

Din pcate, un indicator care semnaleaz existena Tinovului este situat la distan de drumul naional DN 17, fr a fi
vizibil, ns localnicii pot ghida uor turistii pn la drumul de acces.

Flora rezervaiei este constituit din specii arboricole de pin de pdure (Pinus
sylvestris), molid (Picea abies), salcie aurit (Salix aurita), iar la nivelul ierburilor sunt ntlnite specii
de plante rare, printre care muchi de turb(din specia Sphagnum wulfianum), glbenu (Crepis
paludosa), clunul doamnei (Geum rivale), iarba ciutei (Dorinicum
austriacum), creuc (Filipendula ulmaria) sau cununi (Spiraea chamaedrifolia)[

Importanta stiintifica a acestei rezervatii consta in aciditatea stratelor de muschi care a permis pastrarea
nealterarata a polenului depus in stratele de turba de-a lungul zecilor de ani. Solul si apa sunt puternic
acide, colorate cu nuante gradate de brun, predominand acizii humici si humirici. Flora bacteriana lipseste in
totalitate, datorita aciditatii si lipsei de oxigen.
Analizele sporopolenice pot determina evolutia in timp de la formarea turbariilor de acum cateva mii de ani.
Dintre analizele si studiile efectuate de Emil Pop, au reiesit urmatoarele succesiuni de vegetatie :
- faza de pin amestecat cu molid, partial salcie si mesteacan, in perioada preboreala;
- faza de pin cu molid, cu urme de alun si stejaris mixt (cu ulm si tei), putin reprezentata ca faza de trecere
din borealul timpuriu;
- faza molid-alun-stejaris mixt cu preponderenta molidului, cuprinzand timpul calduros postglacial si boreal
pana la subboreal;
- faza molid-carpen, acesta atingand maximul de uscaciune de la sfarsitul subborealului, trecand in
subatlantic;
- faza molid-fag-brad din subatlanticul rece si umed, faza fagului fiind cea mai recenta.
Genetic, tinoavele au inceput sa ia nastere in postglacial dupa permanentizarea timpului calduros, cand la
altitudini de peste 800 m cadeau destule precipitattii pentru a alimenta sfragnetele vechi. Modalitatea de
geneza se pare ca a fost colmatarea unei mlastini entrofe de catre muschi (Sphagnum) .
In prezent specia lemnoasa dominanta in tinovul Poiana Stampei este pinul silvestru (Pinus silvestris forma
turfosa) care vegeteaza greu, ajungand la diametre cuprinse intre 10-22 cm la varste de circa 100 ani,
mesteacanul pufos ( Betula pubescens) si unii hibrizi ( Betula hybrida, Betula warnstorffii), precum si specii
ca scorusul, plopul tremurator si molidul (care alcatuiesc zona de protectie).
Flora erbacee este alcatuita din specii acidofile : feriga ( Dryopteris cristata), merisorul ( Vaccinium vitisidea), afinul ( Vaccinium myrtilus), rachiteaua ( Vaccinium oxicocos), ruginarea ( Andromeda polyfolia),
vuietoarea ( Empetrum nigrum ), rogozul ( Carex pauciflora), iar dintre muschi - Saphagnum wulfianum relict arctic si subarctic caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic.
Fauna, pe langa reprezentantii caracteristici zonei montane, este reprezentata de unele relicte cu areal
foarte indepartat : Groenlanda, Scotia, Extremul Orient, cum ar fi Macrobiatus dubrus - necunoscut in
Europa Centrala si sudica, o furnica (Fornica fusca picea) si paianjenii Tetragantha pinicola, Therium
undulatum si Drasodes margaritella.
Asadar, tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat si pe cele actuale aratand succesiunea speciilor
de-a lungul anilor. Ele sunt o marturie a trecerii timpului, existenta lor fiind extrem de valoroasa pentru
studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarea rationala a turbei pentru calitatile sale deosebite
( curative, izolator, turba medicinala, ingrasamant pentru flori, etc.).
Suprafata rezervatiei este de cca. 681,80 ha.