VASILE VOICULESCU In Gradina Ghetsemani

Tradiionalismul este o orientare estetic din perioada interbelic ce a evoluat n

paralel cu modernismul (teoretizat de Eugen Lovinescu) i a fost teoretizat de Nichifor Crainic. Se
caracterizeaz prin ataament fa de valorile trecutului, prin redescoperirea spaiului rural i a
tradiiilorvalorifica mituri autohtone, ritualuri, credine strvechi, practici magice, obiceiuri,
ortodoxismul, vzut ca element structural al sufletului rnesc, valorificarea specificului na ional
(istoria si folclorul)
Vasile Voiculescu este considerat poet tradiionalist mai ales prin poeziile din
primele volume : Poezii, Din ara zimbrului, Poeme cu ngeri. Odat cu volumul Prg, ncepe s
primeze tema religioas. Volumele care urmeaz, Urcu sau ntrezriri, accentueaz acest caracter
religios al liricii sale.
Poezia face parte din volumul Prg (1921), care mpreun cu volumul urmtor din
1927 Poeme cu ngeri fac din Voiculescu un poet deplin. De altfel, perioada 1921-1927 marcheaz
apropierea poetului de cercul revistei Gndirea afiliindu-l programului estetic al tradiionalismului
interbelic.
Tudor Vianu l definea : Poet religios e hrnit din substana evangheliilor, crora
le-a mprumutat forma alegoriilor si a parabolelor, dar si aceea a Vechiului Testament.
n grdina Ghetsemani este inspirata din motivul biblic al rugciunii lui Iisus pe
Muntele Mslinilor, dup Cina cea de taina. Scena este relatata in Evangheliile dup Matei, Marcu,
Luca i nfiata in icoanele bisericii cretine.
Titlul poeziei desemneaz un spaiu biblic sacru : numeleGhetsemanivinedin ebraica
Gat Shemen i nseamn gradina unde se presau mslinele . Aici, dup Cina cea de taina, conform
Bibliei, i-a petrecut Iisus ultima noapte de libertate, sfiat de o spaim uria, cu sufletul zbuciumat
de dezndejdea oamenilor, dar nenvins de trdarea lor. Aici va primi srutul lui Iuda si tot aici va fi
arestat.
Tema poemului deriva de la rugciunea lui Iisus in Gradina Ghetsemani, conotnd
sacrificiul si lupta cu ispita.
Poemul are o structur simetrica, alctuita din 4 catrene. Exista 2 planuri unul uman,
terestru, exterior si altul sacru, divin, interior, aflate intr-o permanenta contopire in poezie.
Primele 3 strofe surprind imaginea dramatica a omului Iisus aflat in Gradina
Ghetsemani singur, in fata destinului. Al patrulea catren prezint natura care participa la tragismul
celor care se va intampla.
Imaginea iconica a lui Iisus din primul catren e asezata in sfera luptei, a zbuciumului
omenesc sugerat de verbe concrete din aceasta arie semantica : a lupta, se-mpotrivea, starnea. Ispita
omenescului si a caderii in pacat e sugerata prin pahar. Refuzul paharului simbolizeaza refuzul initial
al unei asemenea soarte. Contrastul cromatic alb/rosuilustreaza dualitatea divin/uman. Albul reprezinta
sacrul, puritatea cereasca, in timp ce rosul este umanul, terestrul.
Gestul ingenunchierii (Cazut pe branci in iarba se-mpotrivea intruna) nu este al unui
invins, ci al rugaciunii. Epitetul amarnica strigare dezvaluie chinurile acestei lupte care trece de la
planul exterior la cel interior.
Strofele a II-a si a III-a constituie a doua secventa poetica, realizata in jurul metaforei
simbol grozava cupa . Metafora mana-nendurata simbolizeaza aici intransigenta Tatalui care
isiindeamna fiul sa-si indeplineasca misiunea, sa bea paharul .Paharul contine infama baututa simbol al pacatelor omenirii ce trebuie rascumparate prin jertfa suprema. Aceasta se ascunde sub
aparenta magitoare a mierii, iar veninul groaznic ar putea fi convertit in dulceata , metafora
pentru binele imens pe care il aduce omenirii Iisus prin jertfa suprema. Ultimul vers al celui de-al
treilea catren este un paradox : Batandu-se cu moartea, uitase de viata ! Se face trimitere la
sacrificiul lui Iisus si la dobandirea vietii vesnice prin spirit.
Cadrul exterior descris in ultimul catren este nelinistit, incordat, dominat de imaginea
maslinilor, in mod normal simbol al pacii, sunt cuprinsi de o framantare specific omeneasca.
Tragismul viziunii este amplificat de imaginea uliilor de seara , mesageri ai mortii,
care sugereaza ca sufletul nevinovat se va ridica la cer.

Versificatie : poemul are o rima incrucisata, masura de 13-14 silabe si ritm iambic.
Limbajul artistic este de un mare efect plastic, metaforele avand profunde semnificatii
ideatice si biblice: paharul, grozava cupa, veninul groaznic sugereaza chinurile si suferintele
lui Isus pentru izbavirea omenirii, iar sterlici de miere, si dulceata sugereaza fericirea ce se va
pogori asupra omenirii dupa mantuirea ei de pacate. Epitetele potenteaza chinul lui Isus apa
verzuie, infama bautura, iar personificarea maslinilor, care se framantau si voiau sa fuga
inspaimantati de suferintele pe care urma sa le indure Isus.
Poezia In Gradina Ghetsemanieste o poezie de tip traditionalist prin inspiratia
religioasa (poezie iconografica), prin tematica de tip religios. Fiind o poezie religioasa apartine
lirismului obiectiv, prin absenta marcilor lexicale ale prezentei eului liric, dar gradarea suferintei este
marcata prin punctele de suspensie si propozitia exclamativa.