Teoria Cognitiv n Asistena

Social

Reprezentanti:
A. Beck (1976, 1979, preocupat de
anxietii),
A. Ellis (1962, terapia raional-emotionala),
A. J. Rush (1977, 1983),
W. Glasser (1965, terapia realitate),
H. Goldstein (1981, 1984),

tratarea

Rolul hotarator n determinarea comportamentului

revine concepiei persoanei despre sine i lume.
Comportamentul este determinat si influenat n
mod direct de gndurile individului i nu de fore
incontiente, de conflicte sau sentimente primare,
arhaice si nici de stimulii externi.
Emoiile reprezint n cea mai mare parte
rezultatul a ceea ce oamenii gndesc, presupun
sau cred despre ei nii ca i despre mediul exterior.
Gandurile determina emotiile, si nu invers.

Concepte fundamentale:
Cogniia: reprezint un mod particular de gandire, o
modalitate individuala de a vedea situaiile,
problemele sau de a interpreta faptele
Cognitie = ceea ce gndim ntr-o anumit
situaie

Triada cognitiv: un ansamblu de cognitii, de

concepii i atitudini negative fa de sine, de
lume i de viitor.
-cogniiile

negative fa de sine (autoevaluarea

negativ de genul: inadecvat, indezirabil, incapabil),
-cogniiiile

negative fa de lume (mediul este

perceput ca fiind suprasolicitant, ostil, epuizant,
culpabilizator),
- cogniiile negative fa de viitor (ateptri
umilitoare, catastrofale, pesimism, ideaie suicidar).

Disfuncii cognitive:
Modalitati distorsionate de interpretare a realitii,
erori sistematice in evaluarea situatiilor concrete
ceea ce perturb procesul decizional
- abstracia selectiv: selectarea i extragerea unui

detaliu, cu ignorarea aspectelor generale ale

situaiei, concentrarea pe un detaliu negativ chiar
dac ansamblul situaiei este pozitiv

- inferena arbitrar: elaborarea unei concluzii pe

baza unor informaii inadecvate

-gndirea absolutist: exprimri absolutiste, fr

nuane (totul sau nimic, bun-ru, succes-eec, albnegru, etc)

-amplificarea eecurilor i minimalizarea

succeselor: tendina de a elabora judeci extreme

referitoare la o anumit situaie
- generalizarea cu dramatizare: o convingere
global/ general bazat pe un eveniment particular;


-personalizarea: atribuirea de semnificaii unor
evenimente, situaii sau persoane care, de fapt nu au o
legtur cauzal ci, eventual tangenial cu persoana n
cauz;
-asumarea unei responsabiliti excesive: tendina de

a atribui anumite evenimente negative unor erori sau

deficiene personale, de multe ori imaginare ceea ce
conduce la diminuarea stimei de sine;

-evaluarea incorect a unor situaii: dezvoltarea de

sentimente i stri de umilire i disperare ca urmare a unei

atitudini critice sau respingtoare din partea celorlali;
-atitudine disfuncional: convingerea clientului c
valoarea sa ar depinde de opinia celorlali despre el.

Tehnici utilizate:
-identificarea i testarea gndurilor automate,
-schimbarea atribuirii responsabilitii asupra evenimentelor

i situaiilor,

-reducerea ateptrilor catastrofice,

-distanarea fa de situaiile problematice,
-cutarea de soluii alternative,
-repetiia cognitiv pozitiva,

- instruirea ncrederi n sine.

Indicaii n asistena social:

- comportamente depresive,
- reducerea anxietii,
- eliminarea prejudecilor,
- eliminarea consumului de drog i alcool,
- tulburri de personalitate,
- cresterea sitmei de sine, eliminarea sentimentelor
de inferioritate
Contraindicaii n asistena social:
- victimele violenei,
- persoane cu halucinaii sau idei delirante,
- cazuri care necesit intervenii rapide, de urgen.

Un program cognitivist:
Terapia Realitate - W. Glasser
1. Principiul personal

2. Focalizarea pe comportamentul prezent al clientului,

pe felul in care gandeste, mai putin pe sentimente si mai
degraba pe prezent decat pe trecut

3. Evaluarea propriului comportament

4. Asistarea clientului in planificarea unui comportament

responsabil


5. Decizia angajarii in actiuni responsabile
6. Nu se accepta scuze pentru greseli si nici pentru
lipsa de performanta

7. Eliminarea pedepsei pentru esecurile clientului

8. Nu se renunta niciodata
1
11
1

Observatii:
-nu necesita tehnici speciale. Se aplica de catre

parinti copiilor, de catre sot sotiei, de catre patron

angajatilor, de catre preot enoriasilor, etc.
-forma de comunicare este dialogul deschis, precis,

clar si adecvat situatiei.

- se practica individual sau in grup, in scoli sau alte

institutii dar si in viata de zi cu zi.