Federatia Rusa

1.Suprafata 17mil km2. Rusia ocupa cea mai mare parte a Europei de Est si partea
de nord a Asiei. Este cea mai ntins ar din lume, aproape de dou ori mai mare
dect teritoriul celei de-a doua ri ca ntindere, Canada.
Rusia are un litoral foarte extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic i
a celui Pacific, ca i de-a lungul unor mri nchise sau seminchise, precum Marea
Baltic, Marea Neagr sau Marea Caspic.

2.Rusia se invecineaza la nord-vest cu Norvegia si Finalnda, la vest cu Estonia,Letonia, Belarus,

Ucraina, la sud-vest cu Georgia, Azerbaidjan, la sud cu Kazahstan, Mongolia si la sud-est cu
China si Mongolia.
.

2.3 n Rusia se afl cteva dintre cele mai mari ruri, ca lungime i/sau ca debit din
lume. Printre marile fluvii ale Rusiei se numar :Volga ( 3530 km ) ,Obi (5410 km )
,Enisei ( 4102 km ).
Populatia:
3.2 Densitatea medie a populatiei pe tara este de 9 loc/km 2. In partea europeana ea
constituie 25 loc/km2, iar in cea asiatica 3loc/km2. In unele regiuni nordice 1loc la
citiva km2. Moscova-330loc/km2.

4.Rusia dispune de uriase resurse de materii prime minerale , forestiere , agricole;

valorificarea resurselor minerale este costisitoare din cauza siturii lor ( a celor mai
multe ) in regiuni greu accesibile din Siberia , slab populate si departe de
principalele zone economice si populate . Rusia se nscrie ntre principalii
productori mondiali de minereuri de fier , crbune , petrol ( 2/3 in Siberia de
Vest ) , aur , gaze naturale , nichel , crom , bauxit , s.a. , azbest , diamante , sruri
de potasiu s.a.

Caracterizarea industrie. Caracterizarea subramurilor principale dezvoltate, indicand

centrele mari
Industria dezvoltat prioritar in anii puterii sovietice , este dominat de subramurile
industriei grele - siderurgia , constructoare de masini , chimia , s.a. -care contribuie
cu 3/4 la productia industrial , dar randamentele ntreprinderilor sunt n mare parte
departe de realizrile trilor dezvoltate .
Siderurgia este prezent n Ural , regiunea Moscovei , bazinul carbonifer Kuznetk ,
dar si n centre izolate ( exemplu : Kostomuksa si Cerepovet in NV ) , metalurgia
neferoas in Ural si lng hidrocentralele din Siberia Central , constructoare de
masini in Ural si in partea european , mai ales ( Moscova , St. Petersburg , Nijni
Novgorod , Taritn , s.a.), industria chimic n Ural , Peninsula Kola , orasele

importante din partea european si din sudul Siberiei ( Omsk , Tomsk , Krasnoiarsk ,
Irkutsk , s.a. ) . Industria textil este concentrat n zona central a prtii europene .
Industrie grea este de asemenea:industria chimica,metalurgia neferoasa,bazata
pe exploatarea cuprului,zincului,plumbului si bauxitei (Ural,pe lnga hidrocentralele
de pa marile fluvii siberiene);industria chimica (Ural,Peninsula
Kola,Omsk,Tomsk,Krasnoiarsk,etc.);industria lemnului (Sankt Petesburg si
Arhanghelsk) si textila ( n zona europeana ndeosebi);industria alimentara (de
lactate,conserve de carne,peste,fructe,legume,ulei,votca si bere)..

Agricultura. Caracterizarea subramurilor principale dezvoltate

Agricultura se practic pe mari ntinderi n jumtatea sudic a prtii europene si pe
zone mai restrnse in sudul Siberiei . Se cultiva grau , secara , orz , porumb , sfecla
de zahar , cartofi, in pentru fuior ; viticultura si pomicultura au ponderi restrnse .
Se cresc ovine, bovine si porcine , iar n extremul nordic reni . Vntoarea este o
activitate important in Siberia ( animale cu blnuri scumpe ), iar pescuitul este
dezvoltat ( porturi mai importante Murmansk , Arhanghelsk , Nahodka , Ohotsk) .
Transportul. Caracterizarea tipurilor de transporturi dzvoltate
Rusia dispune de o urias retea de transporturi (feroviar rutier , fluvial ,
aerian ) , mai dens n partea european . Valorificarea imenselor bogtii ale
Siberiei a impus extinderea permanent a retelei de transporturi (inclusiv a
conductelor pentru petrol si gaze naturale ).Balanta comercial este deficitar ,
principalii parteneri fiind trile membre ale Comunittii Statelor Independente .
Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriase:cai ferate
(partial electrificate);cele mai multe n partea europeana.De o mare importanta este
linia transiberiana (9.304 km) de la Sankt-Petesburg-Moscova-Ecaterinburg-IrkutskHabarovsk-Vladivostok.Soselele moderne cele mai multe sunt n partea
europeana.Exista numeroase cai navigabile interioare: Volga,Ienisei,Obi etc.Flota
maritima.Aeroporturi:Moscova,St. Petesburg ,Novosibirsk, Volgograd,Kazan.
1 Relatiile economice externe. Formele principale de relatii de care dispune tara.
Rusia s-a ntrit considerabil pe plan internaional. n anul 2006, Federaia Rus
deinea preedinia celor G8 (cele 8 mari puteri economice). Rusia a reuit s-i
includ uriaele bogii naturale n circuitul valorilor mondiale i s-i demonstreze
capacitatea de a stabili prioritile n propunerea de soluii pentru problemele
globale.
Absena obiectivelor strategice este una dintre problemele majore care
afecteaz relaiile Federaiei Ruse cu Uniunea European. n ciuda rolului decisiv pe
care l-a jucat n ncetarea bipolaritii, Rusia nu a reuit s-i gseasc locul nici n
strategia de lrgire a Uniunii Europene, nici n aceea a Organizaiei Tratatului
Atlanticului de Nord

Rusia nu este o adept prea entuziast a nfiinrii unui cartel internaional al

gazelor, dup modelul OPEC, n parte din motive tehnice, n parte din motive care
in de dorina sa de a putea controla independent pieele.

Ucraina
1.Dup mrimea suprafeei i a numrului populaiei, Ucraina este a
doua ar din Europa de Est.In perioada anilor 1939-1945 Ucraina ia extins suprafaa teritoriului pe seama alipirii la ea a Regiunii
Transcarpatice, nordului Bucovinei i sudului Basarabiei. n anul
1954, sub jurisdicia Ucrainei a trecut i Peninsula Cri- meea, care
anterior aparinea Federaiei Ruse. n anul 2014 Rusia a anexat
Peninsula Crimeea cu suprafaa de circa 27 mii km2.
2. POPULAIA
Dup numrul populaiei, Ucraina ocup locul ase printre statele
europene.Densitatea medie a populaiei este mai mic dect media
european (76,0 loc./km ), avnd valori mai ridicate n regiunile nalt
industrializate (Donek, Lugansk, Harkov, Kiev) i mai reduse n
regiunile Herson, Sum, Voln.Populaia Ucrainei se refer la tipul
modern de reproducere, avnd n prezent un deficit natural de 0,4%.
Sperana de via la natere a populaiei este: la brbai - 65 de ani,
la femei - 76 de ani.
3. CARACTERIZAREA GENERAL A ECONOMIEI
Ucraina, ca i rile postsocialiste din Europa Central, alte state din
C.S.I., este o ar cu nivel mediu de dezvoltare social-economic.
Reorganizarea economiei Ucrainei pe principii noi a fost un proces
anevoios, ns n anul 2000 declinul economic a fost stopat,
nregistrndu-se o cretere a P.I.B.-ului cu circa 6%, acest indice
continund s sporeasc. Volumul investiiilor strine este nc
redus n comparaie cu cel din Ungaria sau Cehia. Modernizarea
ramurilor economiei i adaptarea lor la condiiile pieei libere

constituie o necesitate vital pentru dezvoltarea de

perspectiv.Ucraina este o ar cu potenial economic nalt. Ea
dispune de variate resurse naturale, printre care se evideniaz cele
de crbune, minereu de fier, mangan, uraniu, petrol i gaze
naturale, sruri potasice.
4. INDUSTRIA
n structura economiei Ucrainei rolul de frunte i revine industriei,
ndeosebi celei grele.
Industria energetic a Ucrainei se bazeaz att pe resurse proprii de
combustibili i energie, ct i pe cele din import (cantiti mari de
petrol i gaze naturale se import din Rusia).Deosebit de importante
pentru energetica Ucrainei sunt resursele carbonifere din bazinul
Donek. Dup extracia de crbune, ara ocup un loc de frunte n
lume.50% din energia electric este produs la centralele
termoelectrice. Mari termocentrale au fost construite n apropierea
aglomeraiilor urbane Kiev, Harkov, Lvov. Pe fluviul Nipru a fost
construit o cascad de centrale hidroelectrice, care produc circa
10% din totalul de energie electric. Cele mai mari hidrocentrale
funcioneaz la Kiev, Kanev, Kremenciug, Kahovka. Baza
metalurgic Donek-Nipru este una dintre cele mai mari din lume. Ea
utilizeaz minereul de fier de la Krivoi Rog, manganul de la
Nikopol.Dup producia de oel (35,3 mln. tone pe an) i font (25,7
mln. tone pe an), Ucraina deine un loc de frunte n lume.Metalurgia
neferoaselor are o dezvoltare mai puin accentuat. Plumbul i
zincul se produc din materia prim importat la turntoriile de la
Konstan- tinovka, aluminiul, titanul, magneziu! - la cele din
Zaporojie.

Industria constructoare de maini este bine dezvoltat i foarte

variat. Se evideniaz, n primul rnd, producia de utilaje grele,
maini-unelte, diverse instalaii amplasate n baza metalurgic
principal a rii (Donek, Kramatorsk, Lugansk, Mariupol,
Zaporojie, Dnepropetrovsk).In Ucraina este dezvoltat i producia
de automobile (la Kremenciug se produc autocamioane, la Lvov -

autobuze, la Zaporojie - autoturisme). Producia de locomotive

Diesel este concentrat n Lugansk i Harkov, iar cea de
producere a vagoanelor de marf - n Dnepropetrovsk. Construcia
de nave maritime este concentrat la Nikolaev, Herson, Kerci, de
nave fluviale - la Kiev, cea de avioane - la Kiev i Harkov. Industria
electrotehnic, electronic, mecanica de precizie sunt amplasate
n centrele cu resurse umane de munc calificate (Harkov, Kiev,
Herson, Odesa, Novaia Kahovka, Lvov, Cernui, IvanoFrankovsk).Industria chimic include diverse ramuri i tipuri de
producie, care utilizeaz n mare parte materie prim local.
Industria uoar i cea alimentar au cptat o rspndire larg
n toate regiunile rii. Dintre ramurile industriei uoare se
evideniaz cea textil (Herson, Donek, Zaporojie, IvanoFrankovsk, Cernui), de nclminte (Kiev, Donek, Simferopol,
Lvov), de confecii, tricotaje etc.
AGRICULTURA
Agricultura ocup un loc important n economia rii. Ucraina
dispune de suprafee mari de terenuri agricole care constituie
70% din teritoriul rii.Cultura plantelor i creterea animalelor au
aproximativ aceeai pondere n structura produciei globale
agricole. Din cultura plantelor, cerealelor le revine peste 73 din
suprafaa terenurilor nsmnate. Dup producia de cereale,
Ucraina deine locul patru n Europa, cednd Franei, Rusiei i
Germaniei. Se cultiv gru, porumb, orz, secar, iar pe terenurile
irigate din regiuneaHerson i n Crimeea - orez. Dintre plantele
tehnice, o importan mare au sfecla de zahr, floarea-soarelui,
tutunul i culturile etero-oleaginoase. Viticultura, pomicultura i
legumicultura sunt practicate pe larg n Crimeea, regiunile
Herson, Nikolaev, Odesa, Transcarpatic, iar n nordul rii se
cultiv plante furajere.Creterea animalelor este pe larg
rspndit n toate regiunile rii. Se cresc bovine pentru lapte i
carne, porcine, ovine i caprine.

TRANSPORTURILE
Peste jumtate din traficul de mrfuri i de persoane este deservit
de transportul feroviar. Printre cile ferate de importan
internaional se evideniaz calea ferat Moscova - Kiev Chiinu - Ungheni - Bucureti - Sofia -Istanbul.Artere autorutiere
importante leag toate centrele urbane, cele mai modernizate
fiind: Kiev - Harkov; Kiev - Lvov; Harkov - Simferopol; Odesa Herson - Simferopol .a.Un rol deosebit n economia Ucrainei are
transportul maritim i cel fluvial.
RELAIILE ECONOMICE EXTERNE
n perioada sovietic circa 90% din volumul comerului exterior al
Ucrainei revenea republicilor ex-sovietice i statelor integrate n
C.A.E.R. n prezent Ucraina a reuit s stabileasc relaii
economice nu numai cu ri din spaiul C.S.I., ci i cu ri din
Uniunea European, cu S.U.A., Canada, rile din Asia.

Marea Britanie
Algoritmul de caracterizare a poziiei economico-geografice a unui stat
1

Pozitia rii n regiune: Europa de Vest (include si Anglia, Scoia, ara Galilor i Irlanda de
Nord);

Poziia rii fa de statele vecine: se desparte de continent prin Marea Mnecii, Marea Nordului
i strmtoarea Calais, iar de Irlanda Marea Irlandei;

Poziia n raport cu principalele ci de transport terestre i maritime : se afl la interferena acestor

ci de transport, dispun de 394,428 km de osele i 527 de porturi maritime;

4 Poziia fa de bazele de materii prime i combustibili, de principalele regiuni industriale i

agricole: dispune de mari resurse de crbune, gaze naturale i petrol, dar avnd o scdere n ce
privete gazele naturale i petrolul;
este patria industriei mondiale dar agricultura are o pondere mult mai redus dect n
alte ri europene;

5 Poziia fa de pieele de desfacere a produc iei : SUA reprezent cea mai larg pia de desfacere
a bunurilor i serviciilor britanice, cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor;
6

Concluzii despre infuena poziiei economico-geografice asupra dezvoltrii social-economice a

rii: pentru c are n preajma sa cele mai dezvoltate state din Europa cu care ntreine strnse
legturi economice i prin faptul c se afl la intersec ia principalelor ci comerciale, a favorizat
dezvoltarea social-economic a Regatului.

Algoritmul de caracterizare a populaiei rii

1
2
3

Numrul populaiei: 62.698.362 locuitori (iulie 2011);

Micarea natural a populaiei: sporul natural anual al populaiei este de 0,2% ;
Structura populaiei pe grupe de vrst i sexe, etnic, confesional, gradul de alfabetizare,P.I.B.
pe locuitor:

Urbanizarea(nivelul, ritmurile,formele):
cel mai nalt nivel de urbanizare 89%;
aproximativ jumtate din populaia urban este concentrat n oraele mari i n
aglomeraiile urbane;

Algoritmul de caracterizare a ramurii industriale

1

Importana ramurii si volumul produciei ei:

importana este purttoarea celor mai avansate relatii de produc ie ;
volumul produciei:

Premisele naturale pentru dezvoltarea ramurii: dispunde de resurse natural, ceea ce ajut la
dezvoltarea ramurii;

Componena ramural: energetica;

siderurgia;
metalurgia neferoaselor;
industria constructoare de ma ini;
industria chimic;
industria uoar;

Factorii de amplasare. Principalele regiuni i centre:

factori de amplasare in apropierea de materie prim, in apropierea porturilor maritime, in
apropierea consumatorului;
principalele regiuni - textile (regiunea central de est, regiunea central de vest);

Dependena ramurii de import si export. Legturile de productie ale ramurii:

Energetica import o cantitate nu prea mare de gaze naturale din Algeria;
Siderurgia minierulde fier utilizat provine din import;
Metalurgia neferoaselor import materie prim din fostele colonii din Asia si Africa;
Industria constructoare de maini export: utilaje industrial, maini i motoare electrice,
tractoare, nave maritime, autovehicule,avioane, elecoptere etc.

6
7

Impactul ramurii asupra mediului: poluarea mediului

Perspectivele de dezvoltare:

Algoritmul de caracterizare a agriculturii:

1

Aprecierea condiiilor i resurselor naturale pentru dezvoltarea agriculturii : are o pondere mult
mai redus in economie dect n alte ri europene dezvoltate deoarece sunt caracteristice ploile si
regiunile muntoase.

Rolul agriculturii n economia rii: produce 60% din necesarul de hran cu doar 2% din populaia
activ. Cotribuie cu aproximativ 2% la PIB.

Relaiile agrare. Influena lor asupra dezvoltrii ramurii : in relaiile agrare predomin marea
proprietate funciar. Cea mai mare parte a produc iei agricole este furnizat de gospodriile
capitaliste ale fermierilor-arendasi.

Componena ramural a agriculturii: creterea animalelor , cultura plantelor ,pescuitul.

Geografia culturii plantelor i creterii animalelor :

cultura plantelor - o rspndire mai larg in sudul rii;
cultura animalelor pe tot teritoriul;
pescuitul in est.

Algoritmul de caracterizare a transporturilor

Rolul transporturilor in dezvoltarea social-economic a rii: asigur legturi comerciale cu alte state;
1

Aprecierea condiiilor naturale pentru dezvoltarea diferitor tipuri de transporturi: datorit faptului c
este mrginit de ape, a favorizat dezvoltarea i constituirea unei flote maritime, porturi de importan
mondial. Aici are loc schimbul de zboruri sau sta ionarea navelor care au cursa orientat peste ocean
.a.

Nivelul de dezvoltare a transporturilor: bine dezvoltate toate ramurile transportului.

Caracterizarea categoriilor de transport:

transportul maritim ii revine 85% din totalul traficului de mrfuri;
rutele aeriene leag Mare Britanie cu peste 100 de state ale lumii, la Londra se afl unul din
cele mai mari aeroporturi internaionale;
ci ferate total 16,454 km;
osele total 394,428 km;
ci navigabile 3,200 km (650 km utilizai pentru comer) (2009);
marina comercial total 527;

Franta
Suprafata: 547.026 km (respectiv 551.602 km incluzand si insula
Corsica) Asezarea geografica: intre 4220`-515` latitudine
nordica si 555` longitudine vestica 810` longitudine estica
Populatia: 58.400.000 locuitori Densitatea populatiei : 100
locuitori/km Capitala si cel mai mare oras :Paris ~ 9.319.000
locuitori.
Franta este situata in Europa de Vest avind 2 ferestre maritime :
atlantica si mediteraneeana.Franta se invecineaza cu tari inalt
dezvoltate (Belgia , Luxemburg , Germania, Elvetia , Italia,
Spania) majoritatea carora fac parte din Uniunea Europeana.
RESURSEIE : In nord-estul tarii se extrage si azi carbune si
minereu de fier.Exista rezerve de bauxita,uraniu si sare.Langa Les
Baux se extragea candva bauxita, minereu care a luat
numelelocalitatii respective.Langa Muntii Pirinei sunt zacaminte
mai mici de titei si gazenaturale.Majoritatea energiei electrice
este produsa in centrale atomo-electrice.Proportiaenergiei
nucleare(70%) din totalul energieielectrice produse este cea mai
mare din lume.
Transporturile :

Lungimea cailor ferate franceze este de 32727 km, din care

12986 suntelectrificate.Superexpresurile franceze denumite
TVG(train de grand vitese) sunt cele mairapide din Europa.Centrul
cailor de transport este Parisul, care este si port fluvial si aretrei
aeroporturi.In tara exista 1504940 km autostrazi cu plata.Pe caile
fluviale interne -avand o lungime de cca. 8500 km - se desfasoara
o importanta activitate de transport demarfuri.Liniile aeriene
internationale sunt conduse de Societatea Nationala Air France
iarliniile interne de Air Inter.
INDUSTRIA
Franta este una din tarile puternic industrializate.Are o industrie
grea foarte dezvoltata(rafinarii de petrol, industria
sidelurgica,industria cimentului, a hartiei si celulozei, industria
chimica si constructiile demasini).Industria autovehiculelor este a
patra camarime din kume dupa Japonia,SUA, si Germania.In toate
tinuturile Frantei prosperaturismul, mai ales pe litoral, in munti si
in Paris.
Agricultura
Franta este cel mai mare producator agricol al Uniunii
Europene.La nord se cultivagrau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea
mai marecantitate de vin se produce in zona Languedoc, dar
majoritatea vinurilor de calitate suntoriginare din zona Bordeaux,
din Cote d`or de langa dijon si din Champagne.In tinuturilede
munte si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor
cat si a vacilor delapte.In franta se produc o sumedeniede
branzeturi renumite.In agricultura lucreaza 5%din totalul fortei de
munca. Raportul suprafetelor cultivate este de cca. 32%, a
pasunilor de25% iar a padurilor de 27% si suprafata tarii.

India
India este situat pe Peninsula India, scldat din dou pri de
apele Oceanului Indian, iar la nord este desprit de restul
continentului asiatic prin sistemele muntoase Pamir, Karakorum,
Himalaya, greu accesibile. India se nvecineaz numai cu state n
curs de dezvoltare, cum sunt Bangladesh i Myanmar la est, Nepal i
Bhutan la nord, Sri Lanka i Maldive la sud. La vest India se
nvecineaz cu Pakistanul.
CONDIIILE I RESURSELE NATURALE
Dintre resursele minerale de combustibil se remarc cele de
crbune superior. Peste 80% din rezervele de crbune superior sunt
concentrate n nord-estul Indiei - n Bazinul Damodar. Petrolul i
gazele naturale din nord-estul rii sunt cunoscute nc din perioada
colonial. Au fost descoperite noi cmpuri petroliere, care reprezint

cea mai mare parte din rezervele rii, n zona de seif a Golfului
Cambei. Dintre alte resurse energetice se remarc cele de uraniu i
thoriu, concentrate pe Podiul Deccan. India dispune de resurse
metalifere bogate, ndeosebi de minereu de fier i de mangan.. India
mai dispune i de rezerve de metale neferoase, mai importante fiind
cromitele i bauxita. Pe Podiul Deccan se afl importante rezerve
de grafit, magnezit, mic. n trecut India dispunea de mari rezerve
de diamante, pietre preioase, aur, ns exploatarea intens pe
parcursul a mai multor secole a dus la epuizarea lor. Dintre alte
resurse naturale mai menionm pe cele Circa 22% din suprafaa
rii esteocupat de pduri. O important bogie constituie rurile
cu un mare debit Munii Himalaya de ap, fiind folosite pentru
irigaie i pentru producia de energie electric.
POPULATIA
In repartiia teritorial a populaiei Indiei exist diferenieri mari. Avnd o
densitate medie de 383 loc./km2, n zona submontan de nord ea scade pn
la 1-2 loc./km2, pe Podiul Deccan depete 50 loc./km2, iar pe Cmpia
Indo- Gangetic i pe litoralul estic - numr peste 800 loc./km2.
INDUSTRIA
In componena produciei industriale se evideniaz industria uoar
i cea alimentar. Ramura tradiional a industriei este industria
textil. Energetica. Baza energetic a rii o constituie crbunele
superior,
petrolul,
energia
hidraulic
i
minereurile
radioactive.Industria constructoare de maini, care n ultimele
decenii s-a completat cu ramuri noi, inclusiv cu cele moderne. India
produce maini-unelte, utilaje i echipamente industriale, material
rulant, nave maritime, autovehicule, tractoare, motoare electrice,
generatoare, transformatoare, frigidere, maini de splat, avioane
de pasageri i militare, elicoptere. Industria electronic produce
maini electronice de calcul, televizoare, aparate radio, mijloace de
telecomunicaii, diverse aparate electronice pentru centralele
nuclearoelectrice i pentru cercetrile spaiului cosmic.Industria
chimic a cunoscut n ultimele decenii o dezvoltare ascendent.

India produce o gam larg de produse chimice: ngrminte

minerale, colorani, vopsele, acizi. Industria uoar, ndeosebi cea
textil, are un rol important n economia Indiei. Se remarc, n
primul rnd, industria bumbacului, amplasat pe ntreg teritoriul
rii, ns regiunea principal de producere a esturilor de bumbac
este arealul Bombay-Ahmedabad. Industria alimentar este
distribuit pe ntreg teritoriul rii, producia ei fiind destinat
consumului intern i exportului. Se remarc industriile de lapte i unt
(primul loc pe Glob), producere a zahrului, uleiului vegetal,
conservelor din fructe i legume.

Agricultura
Cultura plantelor este subramura principal a agriculturii Indiei,
creia i revin 80% din costul produciei agricole.Dintre cereale
principala cultur este orezul.Mari suprafee ocupate cu gru.
Cele mai ntinse suprafee cultivate cu trestie de zahr se afl n
valea Gangelui, bumbacul este mai rspndit pe Podiul ceaiul
,arahidele.. Culturile de cafea, cacao, cauciucul natural se cultiv
n scop comercial.Un articol tradiional al exportului indian sunt
mirodeniile. n sudul rii se cultiv pe larg piperul, cuioarele,
scorioara, vanilina etc.Creterea animalelor joac un rol
secundar n structura agriculturii, dei eptelul de bovine este cel
mai mare din lume. Bovinele i bubalinele se folosesc, n primul
rnd, ca for de traciune i, parial, pentru lapte.Insuficiena
produselor animaliere este parial completat de produsele din
pescuit.Producia de pete a depit 4,1 mln. tone (locul cinci n
lume).
TRANSPORTURILE
India se refer la grupa de state asiatice cu un nivel relativ nalt
de dezvoltare a transporturilor. n traficul intern de mrfuri i de
persoane rolul principal revine transportului feroviar. India este
unul dintre statele lumii cu cea mai mare lungime a cilor ferate
(64,2 mii km, dintre care V2 sunt cu ecartament ngust). Locul doi

n traficul intern de mrfuri i persoane revine transportului

rutier.Transportul maritim asigur att transporturile de cabotaj,
ct i relaiile economice externe.Aeroporturile din Delhi, Bombay,
Bengalore au importan internaional.Tradiional pentru India,
ndeosebi la orae, este transportul cu rica.

China

Ex 2 V2

Program P1;
var x,y : real;
begin
write (x=);

readln (x);

if x>2 then y:=x/2 5 sqrt(x)

else y:= x-5;
writeln (y=,y);
end.

Ex 3 V 1
Program P1;
var x,y : real;

begin
write (x=);

readln (x);

if x>2 then y:=x+6

else y:= x-3;
writeln (y=,y);
end.

Program P1;
var x,y : real;
begin
write (x=);

readln (x);

if x>2 then y:=x+6

else y:= x-3;
writeln (y=,y);
end.

Programp P7 ;
{Tabelul functiei }
var x, y , x1, x2 , deltaX : real;

begin
write (x1=) ; readln(x1);
write (x2=) ; readln(x2);
writeln (x:10, y : 20);
writeln;
x:=x1;
while x<x2 do
begin
if x>=4 then y:=2sqrt(sqr(x)+4);
if x<4 then y:=3-abs(x);
writeln(x:20, y:20);
x:=x+deltaX;
end;
readln;
end.