Curs 3

Jurisprudenta
Exceptiile de la regula potrivit careia jurisprudenta nu este izvor formal de drept
civil:
1. Deciziille Curtii Constitutionale prin care este admisa exceptia de
neconstitutionalitate a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanta de guvern
Curtea constitutionala este o autoritate publica ce are competente exceptionale
constand in deosebi in verificarea constitutionalitatii dispozitiilor cuprinse in legi
si ordonante de guvern, tratatelor international ratificate de Romania,
regulamentelor parlamentului si partidelor politice.
-este verificata concordanta dispozitiilor mentionate cu dispozitiile cuprinse in
Constitutia Romaniei.
Deciziile Curtii COnstitutionale se publica In monitorul oficial al Romaniei si devin
obligatorii din momentul publicarii. Acestea produc efecte numai pentru viitor, in
sensul ca dispozitia legala sau dispozitia din ordonanta de govern declarata
neconstitutionala isi produce efectele juridice pe perioada cuprinsa intre data
intrarii ei in vigoare si data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in monitorul
oficial.
Aceste decizii prin care se declara neconstitutionalitatea unei dispozitii legale
sau cuprinse intr-o ordonanta de govern sunt izvoare de drept civil, deoarece
dupa data publicarii in monitorul official nicio instanta de judecata nu va mai
putea aplica in procesul pe care trebuie sa il solutioneze dispozitia declarata
neconstitutionala.
Deciziile Curtii Constitutionala nu au nicio influenta asupra hotararilor
judecatoresti ramase definitive pana la data publicarii lor in monitorul oficial.
2. Hotararile definitive pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in
recursurile in interesul legii
Recursul in interesul legii este o cale extraordinara de atac impotriva unei
hotarari judecatoresti si este declarant de procurorul general al Romaniei,
colegiul de conducere al Inaltei Curti, colegiul de conducere al unei curti de apel
sau avocatul poporului atunci cand s-au pronuntat hotarari judecatoresti
definitive, contradictorii cu privire la aceeasi problema de drept.
Hotararile pronuntate in aceste conditii devin izvoare de drept civil din momentul
publicarii lor in monitorul official si produc efecte numai pentru viitor.
3. Hotararile prealabile ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dezlegarea
unei chestiuni de drept
Competenta de a cere instantei supreme sa pronunte o hotarare prealabila prin
care sa solutioneze o problema de drept revine unui complet de judecata de la
tribunal, curte de apel sau ICCJ care trebuie sa solutioneze o cauza, iar solutia
acesteia depinde de rezolvarea unei chestiuni de drept noi asupra careia instant
suprema nu s a mai pronuntat si nici nu formeaza obiectul unui recurs in interesul
legii. Art 519- codul de procedura civila

Pentru legala sesizare a instantei supreme cu o cerere de pronuntare a unei

hotarari prealabile trebuie indeplinite cumulative urmatoarele conditii.
a. Cererea sa fie formulate de un complet de judecata de la un tribunal, o
curte de apel sau ICCJ
Completul de judecata este de regula grup constituit din cel putin doi judecatori
care urmeaza sa solutioneze o cauza. Exceptie: in prima instanta cauzele de
competenta judecatoriei, tribunalului sau curtii de apel se solutioneaza de un
complet de judecata compus dintr-un judecator.
b. Acel complet de judecata solutioneaza cauza in ultima instanta (hotararea
sa devine definitiva)
c. De solutionarea unei chestiuni de drept sa depinda Solutia ce va fi data de
acel complet de judecata cauzei
-chestiunea de drept priveste aplicarea si interpretarea unei norme juridice
d. Chestiunea de drept sa fie noua in sensul ca ICCJ nu s-a mai pronuntat
asupra acesteia
e. Chestiunea de drept sa nu formeze obiectul unui recurs in interesul legii
Aceste hotarari sunt izvoare de drept civil din momentul publicarii lor in monitorul
official si produc efecte numai pentru viitor.
4. Hotararile judecatoresti definitive pronuntate de o instant de contencios
administrative prin care este anulat un act administrative cu caracter
normativ.
Instanta de contencios administrative este o instanta specializata in solutionarea
litigiilor de drept administrative. Sunt instante de contencios administrative
sectiile de contencios administrative si fiscal ale tribunalelor, curtilor de apel si
ICCJ.
-litigiile administrative vizeaza in principal examinarea legalitatii unui act
administrative
Actul administrative este actul unilateral, in principiu emis de o autoritate publica
in regim de putere publica in vedea organizarii executarii legii sau executarii in
concret a legii ce da nastere unor raporturi juridice.
Actele administrative sunt individuale
-normative
Cele individuale se adreseaza unor subiecte de drept indentificate in cuprinsul
actelor, iar cele normative sunt cele adresate unor subiecte de drept
nedeterminate, avand caracter general si obligatoriu
-aceste hotarari judecatoresti de publica in monitorul official devenind obligatorii
numa pentru viitor
5. Hotararile pronuntate de CEDO
Aceste hotarari sunt obligatorii din momentul pronuntarii lor indifferent de statull
impotriva caruia sunt pronuntate.
6.Hotararile pronuntate de Curtea de Justitie a UE

Aceasta are competenta de a interpreta normele de drept comunitar. Aceste

hotarari sunt obligatorii pentru statele comunitare din momentul pronuntarii lor si
produc efecte numai pe viitor.
Morala prin morala intelegem normele de conduit considerate obligatorii de
majoritatea membrilor unei societati
Prin exceptie, morala este izvor de drept civil numai daca o norma juridica
trimite la morala incorporand-o in continutul acesteia
Doctrina- cuprinde totalitatea conceptiilor, teoriilor, ideilor cu privire la
interpretarea si aplicarea normelor de drept civil. Doctrina nu este izvor de drept
civil fara exceptii

2. Clasificare normelor de drept civil:

Dupa criteriul obligativitatii normelor de drept civil norme imperative

- Norme dispositive
Dupa criteriul sferei de aplicare distingem norme de drept civil generale
-speciale

Normele de drept civil generale sunt cele care se aplica in toate cazurile daca
legea nu prevede altfel, iar normele de drept civil speciale sunt cele aplicabile la
cazurile expres prevazute in continutul acestora.
Aceasta clasificare este importanta pentru identificarea cazurilor in care acea
norma juridical este aplicabila. Astfel in cazurile expres reglementate de o norma
speciala, acea norma speciala se va aplica cu prioritate; in celelalte cazuri se va
aplica normal generala.
Cu privire la aspectele nereglementate de o norma speciala, acea norma speciala
se va complete cu o norma generala.

Dupa criteriul interesului ocrotit, normele de drept civil se impart in

-norme de ordine publica
-norme de ordine private

Normele de ordine publica sunt cele care apara un interes public, dar in acelasi
timp apara valorile considerate cele mai importante intr-o anumita societate.

3. Aplicarea normelor de drep civil

Vizeaza trei aspecte: 1. Aplicarea in timp
2. Aplicarea in spatiu
3. Aplicarea asupra persoanelor
Aplicarea normelor de drept civil in timp
O norma de drept civil se aplica cat timp este in vigoare. Normele de drept civil
intra in vigoare in momentul precizat in cuprinsul normei respective. In lipsa unei

asemenea precizari, norma va intra in vigoare la 3 zile dupa momentul publicarii

ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Principiile aplicarii normei de drept civil in timp sunt:
Principiul neretroactivitatii legii civile noi
Principiul aplicarii imediate a legii civile noi
Principiul neretroactivitatii este regula de drept potrivit careia legea civila
noua nu se aplica situatiilor critice nascute anterior intrarii in vigoare ( art 15 al 2
CR si art al 1 CC)
Ca urmare a reglementarii acestui principiu in CR, orice dispozitie legala care ar
stabili ca o norma juridical se aplica unor situatii juridice anterioare este
neconstitutionala putand fi inlaturata de la aplicare printr-o decizie a Curtii
Constitutionale.
Exceptia retroactivitatii legii civile noi: aceasta exceptie nu este permisa de CR,
motiv pentru care din momentul publicarii deciziei Curtii Constitutionale prin care
dispozitia ce incalca principiul neretroactivitatii a fost declarata neconstitutionala,
produce efecte pana la publicarea deciziei.
Principiul aplicarii imediate a legii civile noi este regula de drept potrivit
careia regula civila noua se aplica tuturor situatiilor juridice nascute dupa
intrarea ei in vigoare (art 6 al 5).
Exceptia de la acest principiu este cazul ultraactivitatii legii civile vechi. Legea
civila veche se aplica situatiilor juridice nascute dupa iesirea sa din vigoare.
Ultraactivitatea legii civile vechi este permisa de CR si de CC in doua situatii:
1. Cea in care exista o dispozitie legala expresa in baza careia legea civila
veche se va aplica dupa iesirea ei din vigoare; o asemenea dispozitie
expresa este cuprinsa in legea civila noua
2. Cazul normelor supletive cuprinse in legea civila veche, norme de la care
partile unui act juridic civil nu au derogate
De vreme de partile actului juridic civil nu au dorit sa deroge de la o norma
supletiva aplicabila acelui act, acea norma va avea ca effect nasterea unor
drepturi, respective obligatii civile pentru partile actului. Aceste drepturi si
obligatii civile vor fi recunoscute prin lege nu numai pe durata legii civile vechi
(lege ce continea acea norma supletiva), ci si dupa iesirea din vigoare a acesteia.
Exista trei categorii de situatii civile:
1. Situatii juridice anterioare (facta praeterita)- sunt situatiile juridice nascute
anterior intrarii in vigoare a legii noi, care si-au produs toate efectele
juridice inaintea momentului intrarii in vioare a legii civile noi. Asemenea
situatii sunt reglementate in intregime de legea civila veche.
2. Situatii juridice in curs de desfasurare la momentul intrarii in vigoare a legii
civile noi (facta paendentia) sunt situatii juridice nascute anterior intrarii
in vigoare a legii civile noi, dar care nu si-au epuizat toate efectele pana in
acest moment. De regula, efectele juridice anterioare ale unor asemenea
situatii juridice sunt reglementate de legea civila veche, iar efectele
juridice ulterioare sunt reglementate de legea civila noua.

3. Situatii juridice viitoare ( facta future) sunt situatii juridice nascute dupa
intrarea in vigoare a legii civile noi. De regula acestea sunt reglementate
de legea civila noua.
Actul juridic civil este o manifetare expresa, de regula a vointei unei persoane, in
sensul de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturile juridice civile.

Aplicatii ale principiilor mentionate:

1. Actele juridice civile sunt reglementate de legea in vigoare la momentul
incheierii acestora.
Aceasta lege reglementeaza toate aspectele referitoare la actele juridice
civile (incheiere, validitate, efecte juridice executare si incetare).
Daca un act juridic civil este valabil sau ineficace potrivit legii in vigoare la data
incheierii lui va ramane valabil, respective ineficace si dupa intrarea in vigoare a
legii civile noi.
Ineficacitatea actului juridic civil are in vedere situatiile in care acel act nu
produce efecte juridice. (exemple: nulitatea, rezolutiunea etc.)
Efectele juridice ale unui act juridic civil sunt guvernate de legea in vigoare la
data incheierii actului (atat efectele anterioare, cat si efectele ulterioare
momentului intrarii in vigoare a legii civile noi)
Efectele juridice ale unui act juridic civil sunt drepturile drepturile si obligatiile
civile nascute dintr-un act juridic civil.
2. Faptele juridice civile
-fapte licite
-fapte ilicite
Faptele juridice licite sunt imprejurari de fapt premise de lege care produc
efecte juridice. (dau nastere la drepturi si obligatii civile). Exista 3 fapte juridice
licite:
- gestiunea de afaceri
-plata nedatorata
-imbogatirea fara justa cauza
Gestiunea de afaceri este operatiunea juridica prin care fara sa fie obligata o
persoana numita gerant gestioneaza afacerile unei alte persoana numita great,

fie fara ca aceasta din urma sa stie, fie aceasta din urma stie, dar nu poate
desemna un mandatar sau nu poate sa isi gestioneze singura afacerile.
Plata nedatorata constituie executarea unei obligatii de o persoana care nu avea
calitatea de titular al acelei obligatii; executarea facuta din eroare de persoana in
cauza.
Imbogatirea fara justa cauza consta in cresterea valorii patrimoniului unei
personae din motive neimputabile acesteia fara cauza legitima ca urmare a
scaderii valorii patrimoniului altei persoane.
Aceste fapte juridice licite vor fi reglementate de legea in vigoare la data
savarsirii lor.
Faptele juridice ilicite(delicte civile) legea aplicabila a faptelor juridice
ilicite este legea in vigoare la data savarsirii lor.
3. Legea aplicabila mostenirii este legea in vigoare la data deschiderii ei (data
mortii persoanei fizice care lasa acea mostenire).
4. Uzucapiunea este un mod de dobandire a dreptului de proprietare a unui
bun ca urmare a posesiei indelungate exercitate de uzucapant.
Este reglementata de legea veche chiar daca termenul de uzucapiune nu s-a
implinit pana la momentul iesirii din vigoare a legii civile vechi.
5. Prescriptia extintiva consta in stingerea dreptului material la actiune
neexercitat in termenul prevazut de lege.
Dreptul material la actiune este o componenta a oricarui dreptu subiectiv civil si
consta in posibilitatea obtinerii unei hotarari judecatoresti definitive prin care
subiectul pasiv sa fie constrans sa isi execute obligatia sau sa suporte o anumita
sanctiune prevazuta de lege.
Termenul de prescriptive extintiva (precum si celelalte aspect referitoare la
prescriptia extintiva) este reglementat de legea civila veche chiar daca termenul
nu se implinise pana la data iesirii acesteia din vigoare.