I

E,
T'l
a:
L:'

L9. Reglarea tensiunii de bord a autovehicolelor

!

1. Confinutul lucrlrii

prezentarea modului de funclionare a alternatorului tip EP

1116 ( Electroprecizia S6cele; 12Vl50V)
in funclie
Ridicarea caracteristicii generatorului:Uc = f(C!,i.*)
(i.-)'
de turafia (f)) Ei de curentul de excitalie
constant5 a tensiunii (Uo=const') la variafia

Menlinerea
m6rimilor o(t) +i i*(t) (reglarea tensiunii de bord)'

2.

Aparatura necesari

standul de laborator realizat in acest scop;

aparate de m6sur[ tensiune/curent;
osciloscop .

3. Considerafii teoretice
necesar[
Alternatorul autovehicolelor produce energia electrica
funclionlrii acesteia. Tensiunea alternativd produsd in inf6gurarea
statoricd tifazatdeste datl de o relalie de forma:
U"r =k O i"r(V"r)
prin care circula
in care (o) este vitezaunghiulara de rotalie a rotorului
generat6
curentul de excitalie (i.*;. lJttetior, tensiunea alternativddfazat[
nominale
in stator este redresatl cu o punte ttrfazal|cu 6 diode' Valorile
sau Uo=24Vcc)'
ale tensiunii de bord sunt l2Vcc sau 24Ycc (Uo:12Vcc
:
caracteristicile alternatorului deriv6 din ecuafia anterioar[
- Caracteristica de turalie :
Uo=kr O l,*=.,

Caracteristica de excitalie :
Uq = k2

i",

In=",

la bordul
Necesitatea regllrii tensiunii alternatorului de
mecanic de
autovehicolelor Jeriva?in faptul cE alternatorul este antrenat
funclionarii
c6tre arborele cotit al motorului termic in timpul qi
in limite
autovehicolului, t"tEiu motorului schimbindu-se frecvent
;!.!..,iilr"rei in acest sens se modific[ curentul de excitalie (i*) pentnr
varialiile de turafie astfel incflt produsul (Cli"*) va rEmdne
a compensa
constant.

-47

-l

IE
1e

,B
,
-1 -

cazul ideal corespunde unei varia{ii continue a curentului

( i._ ),
soiulia este insi complicatd gi incomodd. S-a generalizat
o ,eglare
bipozifionald a curentului. Varianta mai real5 folo-seqte
un releu numit
,,conjunctor - disjunctor,, figura 1.

_3

-T
-T
_ffi

-I
_l

l
l
l

Figura

Releul este format din bobina (Bob)

$i un contact (c). Dac6
curentul prin bobini (i*o) este mic (sau nur),
contactorul (c) este inchis gi
prin bobina de excitafie Bx) circuli un curent
de excitafie

(i., =flt in consecinf[ , tensiunea (uo) depaeqte

(r* ) mare

tensiunea nomin alda

bateriei, dioda zenq (Dz) incepe s6 conducr,

curentur prin bobina
releului deschide contactul c. Acum datorite rezistenlei
inseriate (R)
curentul de excitalie scade :

uo=**;;'*
scazdnd 5i tensiunea (uo).Apare astfel
un ciclu oscilant intrefinut in care
alterneazL starea contact inchis (ton) contact
deschis (toff). c- .a, ru*1i,
este mai il,,re cu atSt scade (ton) si cregte (tofl)
pro*, a menfine uo=ct.
(de pildA lJo:12 Vcc).

In figura 2 este prezentatli o solufie imbunatafiti

in care confrolul
curentului prin releu este rearizat de tranzistorui
(r), prir.ipiri- o.
funcfionare rdmdndnd
acelagi.

variantele mai noi tnlocuiesc releul cu un

tanzistor de putere,
dup[ o schemE corespunzEtoare figrti2.

-48-

&

k
j

tF

c'
F
tE

E.

&.

L
L
L
Figura

(t)
sursa E<12V, dioda (DZ ) este blocat6, Ia fel 9i tranzistorul
(r2) 9i
astfel inc6t curentul de excitalie (i.*)(hotlrdt de cdtre rezistenfele
creasca
(r3), la baza tranzistorului (T)) are valoare mare qi uo incepe s6
al tranzistorului
iar E>12V. Tranzistorul (t) ,,absoarbe " curentul de dup6
sE scad5'
(T), curenrul de excitalie ii* ) qi implicit , tensiunea (Uo) incepe
dar de o frecvenla mult mai ridicata
$i acum se stabilegte un ciclu oscilant
sunt substanlial
fafd de cantlanterior, astfel inc6t oscilaliile tensiunii Uo
mai reduse.

4. DeslEgurarea lucririi
4.1. Descrierea aparaturii folosite

motorul
Lucrarea sebazeazd pe standul experimental al alternatorului'
I 6A)'
termic de antrenare fiind simulat printr-un motor electric {24Y
Sistemul de alimentare a motorului este format din autotransformator

-49-

_l
&i

&i

ffi
ffi
ffi

w
ffi
ffi
ffi
ffi
r+1

.!

,i

(AT), transformator cobordtor (Trl) gi puntea redresoare (p1).

viteza de
rota{ie este misurati cu un turometru inductiv (n).
Sistemul de comandi a excitaliei alternatorului constd
dintr_un
transformator (Tr2) gi o punte redresoare (p2) gi un poten{iometru
de
putere (P). curenful de excitagie este mdsurat de ampermetrui
(Aex), iar

curenful este modificat prin cursorul potenfiometrului (p)

Pentru a putea urmdn mai ugor funcfionarea regulatorului
de tensiune,
prin care se urmdregte obfinerea unei tensiuni coistante
rvr) mJir...n,
de furafia motorului, dar gi de sarcin6 (faruri aprinse
sau stinse, etc) s_a
conceput un model electromecanic de regulator cu
funclionare pe

principiul conjunctorului-disjunctor. contactul normal

inchis

*
\

-_J

),1

"tI
"l

I
I

(K)

al

disjunctorului va $y:,1p*".t.lfio.',etrul (p) astfel inc6t (ve)

va creqte peste
valoarea de referinla (Vo'). La limita (Vo-+av)
dioda Zener (Dz)_ fi'guru
1- va satura franzistorul (t), bobina va anclanga, contactul
(K) se va
deschide . Datoritd inserierii potgniiometrurui (P),
tensiunea (v6) incepe
sd scad5. La (v6"- av ) curentul diod ei Zener'r. uu anula gi'
bobiru
declangeazd. contactur (K) se inchide din
nou, (vo) cregte pana tu
(Vo-* av ) gi incepe un nou ciclu autooscilant.

Fig 3. Schema conjunctorului-disjunctor

-50-

E
G

n.+

i
^H

I
I
I
tl .il
rlt ll r

I-

'*_
I

ta.-

:{

l
I

al

2
-------r-------r- H

l-l
L>.

t_

ll

t_

I
I
I

Fig 4. Schema de principiu a standului experimental

51

p.i
EL]

EI
EJ

ffi

ffi

Se va urmxri func{ionarea sistemului de

reglare automatr a tensiunii
de bord cel pu{in penrru doui rurafii (nl) gi
1^i1, anarizindarrrtrir?ir"l
in care bobina este anclangat6, respectiv (at, pentru
declangare, folosind
)
un osciloscop.

4.2. Identificarea

B1

experimental.

elemetelor componente

4.3. Alimentarea

circuitului

motorului
ffi

ffi

electric

antrenare

alternatorului (autotransfonnator AT,

Uo =

f(io)

|;
:t
Tabelul I

Ul=

)
J

"l

Uo[Vcc]

U2:

I
1

lu=",

p5st'dnd diferite valori ale turafiei, penfru

a completa tabelul I

I
i

pentru controlul turaliei

se alimentezE kansformatorul (Tr2) gi se ridici

caracteristica

;rJ

standului

transformator coboritor Trr, etc.) cu alternatorur

neexcitat(i"* ).
4.4 Ridicarea caracteristicii de excitalie

E
g:

de

ale

Iex [A]

UoIVcc]

U3:
Iex [A]
E

-52-

E
4.6 Ridicarea caracteristicilor de tura{ie
Se menline i.* =ct' Ei se modific6 din autotransformator
alternatorului reprezentind datele din tabelul 2

, turalia

Tabelul

I
I
I
I
Iex3:

II

t_
4.5 Ridicarea caracteristicilor de reglaj

t_

din figura 1 qi
se alimenteaza infagurarea de excitalie prin montajul

semodificdtura{ia(n),urmdrindevolu}iatensiunii(Uo).

-53-