i

fl
&i

cet
L.10. Circuit de aprindere electronicl
Ej

E
H 1. Confinutul lucrErii
&
BJ Prezentarea structurii 9i analiza modului
B de funclionare a unui circuit
de
aprindere electroni c d r e alizat in scop
di dacti c.
ffi

m
EI 2. Aparatura necesari
B
_ standul destinat lucrErii;
ffi - surs6 de alimentare tZy/SA;
- generator de semnal dreptunghiular;
ffi
- aparate de masuri;
&, - osciloscop.

*
3. Considerafii teoretice
Ffl
1i
L; Energia dewaltatd de sc,nteia bujiei depinde
de energia ?nmagazinatE

bobina de induc{ie, energie de varori destul

de mici. Tensiunea inarta Ia
care incepe descrrcarea este de asemenea
limitatE la tensiunea de bord
(12v sau 24y). substan{ia
,
; 9 .,*l*drrfire
capacitivi a energiei
re rc,nilta la o ?nmag azinare
J electrice, la varori de tensiune mult
aceasta se mEregte ate!
mai mari. prin
gnergia bujiei c6t qi tensiunea de descircare. prin
aceasta poate fi alungit6 scdnteia prin
J bujiei' Este evidenti astfel imbunrtdfirea
*'irirru distangei dintre electrozii
arderii in cilindru, reducerea
noxelor gi sclderea consumului specific.
J Exista numeroase variante gi strucfuri
cea mai eficace (dar.mai complitata)
de circuite dedicate, varianta
confine un
ridicat, care obline din tensiunea de bord (r2i; oscilator de frecventii
J trnsiun, utt.*utiilfl
: dreptunglriularr mai mare (200+400 vca),'tensiune
care este redresatE
intr-o punte si incarcE un condensator de
circa A,5+2.5 pF. in momentul
in care trebuie sr aparE scdnteia, cu tiristor
urnorsut oe receptor descarcl
condensato*l_p. primanrl bobinei de inducli.
putemictr ln cilindru. il'ir:r^ produce o scdnteie

I
-51 -
 [.

I
F

I
IL

4. Desfigurarea lucririi
f
i
t
4.1. Modul de functionare al schemei se bazeaz[ pe elementele *

figurii 1. '
,|

*
In cadrul schemei electrice a standului se disting urm6toarele
6
blocun funclionale : $
(
a)/- Convertizorul de tenslune are rolul de a cregte de circa
25 I
de ori tensiunea de alimentare a circuituiui de comandd a bobinei primare t
!i

a bobinei de induclie.
Convertizorul de tensiune se alimenteazd cu tensiunea de 12...14 G
E
E

Vcc din bateria de acumulatori a autovehiculului qi liweazd o tensiune de F

aproximativ 300 Vcc. Constmclia lui este bazatd pe un oscilator tealizat

cu doua ffanzistoare de putere mare (zeci de wa]i ) care au ca sarcind in
I
colector bobinele primare ale unui ffansformator ridicator de tensiune,
figura 1.
Pe ldnga cele dou[ bobine primare transformatorul mai dispune de I
dou6 infEqurdri secundare de reaclie Rl 9i R2 care au rolul de a asigura
reaclia pozitivd necesar6 funclionlrii oscilatorului. A treia bobin6
secundarl hweazdcurentul necesar funcliondrii circuitului de comandd al
t_
bobinei de inducfie, la tensiunea de cca. 300V. Constructiv,
transformatorul este realizat pe un miez magnetic tip ,,oal6 de ferit6" cu t_
constanta A1:1000 nH/(spira)^2, avdnd infEqurdrile primare Pl si P2 cu
c6te 19 spire CuEm cu diametrul de 0,9 mm, infEqur6rile de reaclie r1 9i
12 cu .ete 8 spire CuEm cu diametrul de 0,35 mm 9i infbqurarea t_
secundard S cu 663 de spire CuEm cu diametrul de 0,18 mm.
infEgurdrile de reacfie sunt aduse la circuitele de bazd ale celor +
douS tranzistoare, polanzarea joncliunilor B-E fiind realizatd de divizorul
rezistiv (Rl+R2) la o valoare de circa 0,8 V.
Important pentru realizarea reactiei pozitive este conectatea corectd
a infEgur[rilor primare qi de reactie ca in schema electricd in care
inceputurile inftqurlrilor s-au notat cu ,,*".
Startarea oscilafiilor se face in momentul conectIrii la sursa de
alimentare de 12 V, primul tranzistor care va incepe s[ conducl fiind cel
care are tensiunea B-E in polarizare directd cea mai micl (diferenfele
dintre tranzistoare fiind inerente din fabricafie). Presupundnd ca incepe sE
conduc[ tranzistorul Tl,curenful de colector al acestuia incepe sd creascd
gi, prin modul de conect ate a inftgurdrilor de reaclie, tensiunea pe baza
tranzistorului T2 va incepe sE scad6, impiedic6ndu-l sd intre 9i aceasta in
conduclie qi , simultan , joncliunea B-E proprie va fi polanzatd direct mai
puternic, accelerdnd safurarea acestuia. Evolulia curenfului de colector al
 -.!
lEi
gr
gr

tranzistorului T1 este aperiodic[, ajungdndu-se la o saturare ( la

o valoare
H maxim6 a curentului Ic 1). in acest moment d(Ic l
)/dt:0 gi, ca urm are baza
franzistorului T2 nu mai este polari zatd rnvers, ci la valoarea
curenfului
ffi de colector al tranzistorului T2 va determina, prin intermediul
infbgurarilor de reacfie polanzarca inversi a joncliunii B-E
a
tranzistorului T1 care se va bloca rapid gi, saturarea acestuia.
Fenomenul
se repet6 periodic cu o frecvenfE dat5 de constanta de
timp LplRp.
GI
o importanf6 deosebita o au circuitele d; irotecfie ale
B tranzistoareior care protejeazi joncfiunile B-E la polarizare
inversd
excesivr (diodele D2 gi D5), polaizarea inversr c-r
loioaele D3 gi Da )
qi impulsurile de tensiune periculoase care apar datorita faptului cd
ffi tranzistoarele lucreazd pe circuite de sarcind inductive (grupul
,.ri. n:_
c2).
ffi
Tensiunea oblinut6 la bornele bobinei secundare a
transformatorului din convertizor este filtrata de un circuit de
filtrare in
s ,,gdrna" Ls-c4 care are rolul reducerii amplitudini impulsurilor de
ffi tensiune pentru a evita suprasolicitarea diodeior redresoare
din puntea
care alimenteazd, cu tensiune continui mare circuitul de comandi
al
r bobinei de inducfie.

ffi
ffil
ffi b) este realizat
cu
H
a1 un tiristor ( ca dispozitiv activ), circuitele de protecfie ale tiristorului,
+.1
circuitul de comandd al tiristorului gi condensatorul de cuplare
cu bobina
primar6 a bobinei de induclie.
H
# Circuitul de comandi al tiristorului primegte impulsuri de comand6
d_e la ruptorul motorului gi formeazd,din
fl aiestea impulsurile de comandd
ale tiristorului. Rezistorul R4 limiteazd curentul de descdrcare
g al
condensatorului c6 prin contactele ruptorului gi dioda
Dl l conectatd
H

antiparalel pe jonc{iunea poartr-catod a tiristo*tri.

I
I

I
La deschiderea contactelor ruptorului condensatorului c6 se
incarci prin jonc{iunea poartd-catod a iiristorului gi prin rezistorul
R5 de
la tensiunea de alimentare stabilizat[ cu ajutorul ciicuirului
R6-c7-D12 la
circa 9v. Impulsul de curent care apare in acest moment provoacr
deschiderea tiristorului care determini- descrrcarea condensatorului
C5
prin primarul bobinei de inducfie.
Tensiunea foarte mare care se obline la bornele inlEguririi
secundare este aplicat6 bujiei, intre ale cdrei electrozj
va lua naqtere
scdntera. Energia sc6nteii este proporfionald cu capacitatea
condensatorului gi cu tensiunea pe care o livreazd convertizorul
de
tensiune.

l
I
-s6-
 ,|

\l
f

Tiristorul r6mdne deschis in timpul primci sernialternanle (care

F

r:
t

implic[ un curent anodic pozitiv) 9i se blocheaz6 la sfirgitul acesteia.

cuienrul in cea de-a doua slmialtemanfa (de amplitudine mult mai micd) v"
t.

inchizindu-se prin dioda D10. !".

La terminarea celei de-a doua semialternan{e condensatorul c5

incepe sE se incarce prin primarul bobinei de induclie la valoarea
tensiunii t

t
date de convertizor.
i:"
la
b

4.2. Avantajete folosirii unui sistem de aprindere electronici

{

Cregterea energiei scdnteii la bornele bujiei se realizeazdpnn

L
a)
cregterea impulsului de-curent injectat in bobina pnmard a
bobinei de &
i
de
induclie. Aceast[ creqtere se teabzeazd datorit[ convertizorului p
r-

tensiune care furni zeazd o tensiune mai mare pentru comand[;

b) Reducerea uzurii contactelor ruptorului prin reducerea E
b
I
semnificativd a curentului prin acestea' t

c) o pornire mai uqoar[ in condiliile temperaturilor coborate

datoritE scdnteii de o energie mai mare' I
d) Sciderea consumului de combustibil'
I

t_

t_

t_

-57