Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Imprimanta reprezinta un
element periferic optional, utilizat
pentru
obtinerea
informatiilor
tiparite pe documente sau hrtie
obisnuita. Spre deosebire de alte
echipamente
periferice,
imprimantele sunt fabricate ntr-o
gama neobisnuit de mare, n
diverse tipuri si de catre un mare
numar de firme. Diferentierea se
face n functie de:
mecanismul de tiparire si principiul de functionare;
calitatea grafica a tiparirii;
dimensiunea liniei tiparite;
viteza de tiparire;
memoria proprie.
Mecanisme de tiparire
Imprimantele si monitoarele au de solutionat o problema comuna:
obtinerea iesirilor informationale prin aranjarea seturilor de "puncte", astfel
nct sa formeze texte sau imagini grafice. Binenteles, imprimantele sunt
extrem de diverse prin tehnologie, respectiv prin modul n care cerneala
ajunge pe hrtie, nsa principiul ramne acelasi.
Principiul de functionare este matricial sau vectorial si se bazeaza pe
una din urmatoarele proceduri moderne de imprimare:
lovirea hrtiei n dreptul unei benzi tusate cu un numar de ace
(sau pini) ce alcatuiesc o mica matrice de imprimare;
pulverizarea pe hrtie a unui jet fin de cerneala comandat
electrostatic;
inscriptionarea cu toner utiliznd principiul laser-ului, a unui
tambur, si apoi a hrtiei ca la copiatoarele XEROX;
pe cale termica.
Caracteristici
n afara mecanismelor de functionare, calitatea imprimarii si
respectiv a imprimantei, depinde si de rezolutie, viteza de imprimare,
memoria imprimantei, dimensiunea paginii si fiabilitatea.
Tipuri de imprimante
Imprimanta
matriceala (dot
matrix) reprezinta un model
raspndit, n special datorita
pretului redus al dispozitivului si a
consumabilelor
sale
(benzile
tusate). Astfel, exista modele cu 9,
18 sau 24 de ace, montate pe un
"cap de imprimare". Capul de
imprimare
creeaza
cmpuri
electromagnetice n jurul fiecarui
ac. Atunci cnd comanda de
imprimare este receptionata, cmpul electromagnetic este modificat iar
acele de imprimare sunt mpinse catre banda tusata, (numita ribbon) iar
aceasta va imprima pe hrtie un mic punct de culoarea cu care este
impregnata banda tusata. Orice metoda de imprimare care solicita impactul
fizic dintre o componenta a imprimantei si o banda tusata, pentru a transfera
cerneala pe hrtie, este cunoscuta sub numele de "imprimare prin impact"
(Impact Printing).
Costul unei imprimante matriciale este determinat de numarul de ace,
de facilitatile imprimantei si marimea hrtiei ce o poate antrena n
dispozitivul de imprimare.
Cele mai multe imprimante matriceale imprima caracterele la diferite
marimi si densitati. Densitatea, numita si rezolutie, implica utilizarea unui
numar mai mare de puncte, pe o suprafata data, n desenarea aceluiasi
caracter, fapt ce influenteaza direct viteza de imprimare. Cu ct densitatea
va creste, cu att viteza de imprimare va scadea.
Alaturi de marimea (size) a unui caracter, imprimanta matriciala poate
lua n considerare si alte atribute ale literei cum sunt: aldine (bold sau
ngrosate), italic (scriere nclinata), strikeout (suprascriere cu linie simpla
sau dubla) etc. Posibilitatea unor imprimante matriciale, de a tipari n culori,
este conditionata de utilizarea benzilor tusate multicolor. Culorile de baza
folosite sunt magenta, cyan, galben si negru.
Imaginea imprimata se poate face fie n modul text (conform unui set
de caractere pe care imprimanta l are definit), sau grafic (punct cu punct).
Evident, o imagine tiparita n modul grafic are o calitate mai buna si depinde
de numarul de pini ai capului de scriere.
Viteza de tiparire se exprima n caractere pe secunda (exemplu: 150400 cps). Exista si imprimante matriciale rapide care asigura o viteza de
imprimare de peste 800 cps.
Imprimanta cu jet de
cerneala (Ink-Jet
Printer)
a
constituit urmatorul pas n
tehnologia
tiparirii.
Aceasta
imprimanta utilizeaza un "cap de
scriere"
care
directioneaza
cerneala, spre hrtie, sub forma
unor
mici
jeturi,
desennd
caractere sau imagini grafice. Nu
se foloseste banda tusata pentru
scris.
Exista doua tehnologii:
"bubble-jet" si imprimarea piezoelectrica.
a) Tehnologia "bubble-jet" provine de la numele primului model de
imprimanta la care a fost utilizata aceasta tehnologie de imprimare: Cannon
BubbleJet. Impulsurile electrice determina crearea unei bule ntr-unui din
capilarele capului de imprimare. Aceasta are ca efect, pe de o parte,
expulzarea unei cantitati de cerneala spre hrtie si, pe de alta parte,
completarea cu cerneala din rezerva capilarului. La un nou impuls electric
procesul se reia finalizndu-se scrierea pe hrtie.
b) Tehnologia imprimarii piezo-electrice utilizeaza un convertizor de
transformare a variatiilor electrice n variatii de presiune (cri
stal piezoelectric).
Imprimantele cu jet de cerneala au devenit foarte populare, datorita
facilitatii lor de a imprima imagini color de o calitate buna. De asemenea,