Proiect E.D.D.

Student: Mihalache Adrian Paul

Grupa: 641 CA

1 Desen si etape

2 Stabilirea rolului functional al piesei folosind

metoda de analiza morfo-functionala a
suprafetelor.

Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui

proces tehnologic de realizare a piesei respective deoarece se face in primul
rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu o proiectare
tehnologica a produsului.
Rolul functional al Sistem de tevi este dat de rolul functional al
fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu, de aceea in primul rand se
stabileste rolul functional al fiecarei suprafete ce presupune parcurgerea
etapelor:
Descompunerea piesei in suprafete simple;
Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu;
Analizarea fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere:
forma geometrica, dimensiuni de gabarit, precizia dimensionala,
precizia de forma, precizia de pozitie si gradul de netezire;
Intocmirea unui graf suprafete-caracterstici ;
Stabilirea tipului de suprafata si a rolului functional ;
Stabilirea rolului functional posibil al piesei.

Nr.
Suprafat
a

S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
S11
S12
S13
S14
S15
4

Forma
geometrica
a piesei

Plana ext.
Tronconica
ext.
Cilindrica
ext.
Tronconica
ext.
Cilindrica
ext.
Tronconica
ext.
Plana ext.
Cilindrica
ext.
Plana ext.
Tronconica
ext.
Cilindrica
ext.
Tronconica
ext.
Plana ext.
Cilindrica
int.
Cilindrica
int.

Dimensiu
ni de
gabarit

Tipul si
rolul
suprafetei

Caracteristici
Precizia
dimension
ala

Precizi
a de
forma

Precizi
a de
pozitie

Rugozitat
ea

126

0,03

3.2

2x45

3.2

126

0,02

3.2

12x30

3.2

106

0,02

3.2

6x30

3.2

106

-0,01

3.2

106

0,02

3.2

106

-0,01

3.2

6x30

3.2

106

0,02

3.2

6x30

3.2

106

-0,01

3.2

90

0,03

3.2

90

0,03

3.2

Duritat
ea
[HB]
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187

Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Functional
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Functional
a
Functional
a

Turnare
Turnare,
Aschiere
Turnare
Turnare,
Aschiere
Turnare
Turnare,
Aschiere
Turnare
Turnare
Turnare
Turnare,
Aschiere
Turnare
Turnare,
Aschiere
Turnare
Turnare
Turnare

S16
S17
S18

Cilindrica
int.
Tronconica
int.
Cilindrica
int.

90

0,03

3.2

10x45

3.2

112

0,03

3.2

187
187
187

Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a

Turnare
Turnare,
Aschiere
Turnare

3 Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei folosind metoda de analiza a

valorii optime
Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i
proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o
problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant.
Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s
implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten
i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite.
Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul nconjurtor n care va lucra.
Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia :

4 Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei

5 Stabilirea surselor de poloare

Poluarea potrivit legii nr. 137/1976 reprezinta orice substanta solida, lichida, gazoasa sau
sub forma de vapori, ori enegie (radiatie electromagnetica, termica, ionizata, fonica sau
vibratii) care, introdusa in mediu modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor
vii si aduce daune bunurilor materiale.
Poluanti pot fi: primari (emisii directe produse de surse identificate sau identificabile) si
poluanti secundari (produsi prin interactiunea a dou sau mai multi poluanti sau prin reactia cu
anumiti constituenti ai mediului). Efectele actiunii poluantilor asupra mediului sunt: directe
(se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente in mediu sau prin introducerea
unor marimi noi ca de exemplu cresterea concentratiei de CO 2 sau a produselor de fisiune) si
indirecte (apar datorita unor modificari declansate de poluantii primari sau de efectele
directe);

5.1 Poluarea atmosferei

Atmosfera este definita ca masa de aer ce inconjoara suprafata terestra incluzand si
stratul de ozon.
Poluarea atmosferica exte introducerea in atmosfera de catre om, direct sau indirect de
energie si substante care au actiune nociva, de natura sa puna in pericol sanatatea omulu, sa
altereze sursele biologice, ecosistemele, sa deterioareze bunurile materiale, valorile de
agrement si alte utilitati legitime ale mediului inconjurator.
Poluarea semnificativa a atmosferei apare atunci cand concentratiile de poluanti (gaze,
particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranti) sau numai a unui poluant, depasesc
pragrurile de intensitate prezentate in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

5.1.1 Principali poluanti atmosferici

In functie de caracteristicile fizice, principalii poluanti atmosferici sunt:gazele, vapori
din evacuare, vapori din sublimare, aerosoli, prafurile, anorganice sau organice,
fumurile, emisiile nocive sub forma de fumuri, gazele de esapament, ceata de
vopsitorie, fibrele, etc.

Poluarea generala
in mediu
Transport de
particule a
compusilor toxici
(sulfati, metale
grele, hidrocarburi)

Efecte asupra sanatatii

umane
Alterarea functiilor
respiratorii cu efecte:
iritante, alergice,
cancerigene sau
mutagene

Toxicitate si
acumulare in
lanturile
alimentare

Efecte toxice variabile

Oxizi de sulf: SO2; SO3

Combustia
produsilor fosili
sulfurosi

Acididate;
Coroziune si
degradarea
suprafetelor;

Iritari pulmonare

Hidrogren sulfurat H2S

Procese
industriale de
rafinare,
desulfare,
industria hartiei

Aciditate foarte
mare: Coroziunea
constructiilor
metalice

Efecte toxice deosebite

asupra pielii, ochilor;
Iritari pulmonare

Oxizi de azot: NO2; NO3;

N2O

Combustie, in
special in
transporturi;
Fabricarea
ingrasamintelor

Aciditatea;
Coroziunea
constructiilor
metalice;
Degradarea
materialelor de
constructii

Iritarea mucoaselor,
ochilor, si a cailor
respiratorii; Afectarea
functiilor respiratorii

Oxizi de carbon: CO;

CO2

Combustie
incompleta a
produsilor fosili

Participarea la
efectul de sera

Formarea
carboxihemoglobinei in
sange; Fara efecte
negative in mod
natural

Aciditate

Iritarea mucoaselor,
ochilor si a cailor
respiratorii

Poluare
fotooxidanta;
Aciditate

Iritarea mucoaselor,
ochilor si a cailor
respiratorii

Natura

Particule

Metale grele: Cabmiu

-Cb; Mercur - Hg; Plumb
-Pb;

Aerosoli acizi: CL; F;

SO4; NO3

Ozonul: O3

10

Originea
Mijloc natural
(nisip, polen,
praf, vulcanic..)
Procedee
industriale
Procedee
industriale la
inalta
temperatura;
Incinerare;
Motoare pe
benzina

Combustia sau
incinerarea
deseurilor
menajere
Actiunea
radiatiilor
ultraviolete
asupra
oxigenului in
prezenta Nox

Compusii organici
volatili (COV);
Hidrocarburile saturate
la eliminarea CH4;
Nucleele benzenice la
hidrocarburi colorate,
acetone

Combustia
incompleta a
combustibililor
fosili; Industria
petroliera, Statii
service; solventi
si vapori

Poluanti organici
persistenti (POP)

Combustia
produsilor fosili ;
Procedee
industriale la
temperatura
ridicata

Distrugerea
stratului de ozon

Toxicitate si proprietati
cancerigene sau
mutagene pentur
anumiti compusi
(benzen); Mirosuri
neplacute in anumite
cazuri

Distrugerea
stratului de ozon

Efecte variate:
- Riscuri cancerigene
sau mutagene
- afectiuni
dermatologice
- efecte imunologice

5.2 Poluarea Apei

Hidrosfera reprezinta infelisul de apa al Pamantului aflat intre atmosfera si litosfera, care
cuprinde Oceanul Planetar, apele continentale (inclusiv cele subterane), zapezile si ghetari.
Poluarea apei reprezinta o alterare ca calitatiilor fizice, chimice sau biologice ale
acesteia peste o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de
radioactivitate, produsa de o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele
devin impropii pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila
inainte de a interveni alterarea.
Sursele de poluare pot fi impartite in doua categorii:
-

Surse naturale de poluare

Surse artificiale de poluare cauzate de activitatea omului

5.2.1 Principalele surse de poluare a apei

Impurificarea apei se poate face cu o mare diversitate de substante impurificatoarea.
Prin folosirea de catre om in cele mai diverse scopuri practice sau prin contactul apelor cu
produse ale activitatii umane, din aer sau de pe sol, acestea se incarca cu diferite substante
impurificatoare (materii poluante) devenind ape uzate improprii oricarei utilizari ulterioare.
11

5.3 Poluarea solului

Solul este stratul afanat, moale si fragil care se gaseste la suprafata scoartei Pamantului
si care impreuna cu atmosfera invecinata reprezinta mediul de viata al plantelor. Solul este un
ecosistem bogat dar fragil si este supus unui proces neintrerupt de transformare asupra
caruia actioneaza plantele, aerul, apa si alti facturi.

12

5.3.1 Poluarea solului

Poluarea solului reprezinta orice activitate care prduce degradarea functionarii normale
a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare si
vietuitoare),in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau creeate de om, deregrlare
manifestata prin degradare fizica, chimica sau biologica a solului, ori aparitiei in sol a unor
caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii
bioproductive, atat din punct de vedere calitativ cat si/sau cantitativ.

13

5.4 Identificarea momentelor si etapelor in care se produce impactul

asupra mediului (poluare)

6 Stabilirea naturii substantelor poluante

Emisiile de CO2 la procedeul de sudare automat sub strat de flux :
SAF 0.86 [t CO2/t cusatura sudata]
Emisii de Nox la cateva procedee tehnologice, in g Nox/t otel :
Sectia
Aglomerare (preparare)
Cocserie
Furnal
Otelarie
Laminare
Turnare
Sudare

[g Nox/t otel]
1064
441
30
22
166
110
154

Formarea de compusi ai sulfului are loc atat in procesul de turnare si sudare dar si in
sectiile de deformare plastica.
Aparitia cetii, constituie un proces important, aflat in zona mecanismelor de poluare a
mediului tehnologico-hidraulic. Concentratiile in apa lichida iintr-o ceata este de l de
apa pe aer, in timp ce concentratiile de ioni si acizi sunt de 1050 de ori mai mari
decat la apele din ploi.
Nasterea aerosolilor este un fenomen poluant in mediul apos existent in interiorul sau
in afara conturului tehnologic. Aerosolii reprezinta conglomerate in sisteme lichid-solid
sau solid-lichid dispersate intr-un mediu gazos, format prin: coalescenta, in cazul
particulelor fine, si o coagulare in cazul particulelor grosiere.
Formarea smogului. Smogul este caz particular de aerosoli.
In tabelele urmatoare sunt prezentate cantitatile de emisii poluante rezultate in urma
elaborarii otelului :

14

Nr.
Crt.

Emisii
poluante

Praf n aer

kg/t otel

0,64

Cantitate
a pentru
flansa
0,65

CO

kg/t otel

28

29

SO2

kg/t otel

1,83

1,85

NOx

kg/t otel

1,35

1,37

CO2

kg/t otel

1,35

1,37

Gaze arse

kg/t otel

23

23

Steril

kg/t otel

15

16

Zgur

kg/t otel

455

464

Unitatea de
masura

Cantitatea
Kg /ton

Nmol

kg/t otel

58

60

10

Praf depus

kg/t otel

30

32

11

Alte depuneri

kg/t otel

12

Refractare

kg/t otel

23

25

Total

kg/t otel

636

7. Stabilirea coeficientului total de poluare pe fiecare etapa a

procesului tehnologic
In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator
care mai intai se supune unor operatii de preparare care, in general se face dupa o
schema de principiu. Se vede asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare, toate
celelalte etape au un impact foarte mare asupra mediului.
Se calculeaza apoi coeficientul de poluare la preparare Cpp, cu relatia :
Cpp=Qtp*Qcom=(Qpa+Qpl+Qps)*Qcom [t emisii]
Cpp=0.630 * 0.0014 = 0.00448611 [t emisii]
Cunoscand semifabricatul folosit pentru realizarea produsului se poate
calcula coeficientul de poluare introdus de semifabricat Cpe cu relatia :
Cpe= Qts * Msu= (Qsu+Qsl+Qss )Msu [t emisii]
Cpe=0.0433 * 0.0014 = 0.000311211 [t emisii]
Coeficientul de poluare Cpcd:
Cpcd= Qptc * Mu [t emisii]
Cpcd= 0.125 * 0.0014 = 0.00087249 [t emisii]
Coeficient de poluare introdus de prelucrari mecanice:
Cpm=Qtpm*Mu [t emisii]
Cpm= 0.0132 * 0.0014= 0.000083814 [t emisii]
Coeficientul de poluare Cptt, introdus de tratamentul termic:
Cptt=Qpt*Npe [t emisii]
Cptt= 0.094 * 0.0014 = 0.00063204 [t emisii]
Coeficientul
de
poluare
reconditionare, cu relatia:

Cprr,

introdus

de

recuperare,

reciclare,

Cprr=Qtp*Qrr [t emisii]
Cprr= 0.0421 * 0.0014 = 0.000296097 [t emisii]
Coeficientul de poluare total Cpt:
Cpt
=
0.882+0.00006062+0.000175+0.00001848+0.0001316+0.00005894
0.88244464 [t/emisii]
15

= 882.44464 [kg/emisii]

8. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

Poluarea zero nu exista. Reducerea totala a a poluarii nu este posibila nici tehnologic,
nici economic, deoarce presupune cheltuieli antipoluare insuportabile de orice economie
dezvoltata.

Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc

profite imediate , a intereselor intregii societati, care doreste sa traiasca intr-un mediu
nepoluant. Pentru aceasta se determina un optimum economic luand in considerare
cheltuielile pentru dezvoltare si beneficiile depoluarii. Se considera gradul oprim de reducere
a poluarii, punctul n0 , in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este maxima (unde tg =
tg ).
Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de
poluare sunt mai greu de cuantificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii
noi de productie , de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii. Oricum, un studiu privind
reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii , decat la nivelul unei
instalatii industriale unde se poate face o analiza de forma celei prezentate in figura de mai
sus. Ar trebui ca n0=n0 ,dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a
pierderilor datorate poluarii.

16

Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de

interes al sociatatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a
mediului inconjurator. Pentru a simti efectele poluarii , societatea este dispusa sa suporte
cheltuielile de depoluare Cd.

Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste ,avantajul /unitatea sociala pentru

care societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste, iar cheltuielile
pentru reducerea poluarii cresc. Din analiza zonelor ce apar in figura de mai sus se pot trage
urmatoarele concluzii:

In zona I sunt cele mai mari avantaje, deoarece se vad avantajele reducerii poluarii;

In zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa,iar

cheltuielile cresc;

In punctul M se realizeaza gradul optimde reducere a poluarii.

Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiei:
n0=n0=n0

17

Se poate determina un interval optim de timp , pentru realizarea unui optimum

economic privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

In care: capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentru

reducerea poluarii existente; cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t; cheltuieli
facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard; si - coeficienti ce
exprima cresterea capacitatii de asimilare, respectiv de incadrare in limitele standard
raportati la unitatea cheltuita; si- momentul de timp initial si respectiv de perspectiva.

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact
asupra mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa sa acestuia a indicatorului de
calitate a a mediului. Acest indicator de calitate a mediului , se poate calcula la nivelul
fiecarui poluant i, cu relatia :

In care: indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i ; concentratia

maxima admisibila in poluant I; concentratia maxima in poluant I ce conduce la
degradarea inevitabila a mediului.

Indicatorii de calitate a mediului la nivelul poluarii aerului

Indicatorii de calitate a mediului la nivelul poluarii apelor

18

 Indicatorii de calitate a mediului la nivelul poluarii solului

Indicatorii de calitate a mediului la nivelul poluarii a tuturor

mediilor afectate de poluare

Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor

poluantilor p din mediul respectiv, cu relatia :
In care: indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i ; concentratia
maxima admisibila in poluant I; concentratia maxima in poluant I ce conduce la
degradarea inevitabila a mediului.

pentru poluarea aerului:

0.02114+0.0309+0.0319=0.0840 [%]

pentru poluarea apelor:

0.0228+0.0096+0.0436=0.0761 [%]

pentru poluarea solului:

0.05448+0.0965+0.2913=0.4423 [%]

pentru toate mediile de poluare:

9. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

19

 Procedee de reducere a concentratiei de praf

Particulele materiale se indeparteaza fie prin filtrare (pentru cantitati mici) fie cu
ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantitati mari). Alegerea metodei si a
echipamentelor corespunzatoare se face tinand cont de urmatoarele :

Concentratia de particule ;

Dimensiunea si forma particulelor ;

Presiunea si debitului aerului poluat ;

Caracteristicile fizice si chimice ale prafului .

Retinerea pulberiloir sau prafului se face prin desprafuire cu ajutorul unor filtre care se
caracterizeaza prin :

Debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate de filtre ;

Diametrul particulelor pe care poate sa le retina ;

Temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;

Gradul de retinere sau eficienta filtrului.

Procedee de reducere a oxizilor de azot

Oxizii de azot, denumiti in mod general sunt considerati poluanti imprtanti prin
efectele pe care le au atat asupra ecosistemelor cat si asupra sanatatii oamenilor. Oxizii de
azot cuprind : monoxidul de azot ; dioxidul de azot sau hipoatida ; protoxidul de azot ;
trioxidul de azot ; tetraoxidul de azot si pentaoxidul de azot.
Reducerea excesului de aer. Se face cu ajutorul unor arzatoare perfectionate care
sa conduca la o ardere completa si uniforma, cu un reglaj fin al raportului aer/combustibil si
imbunatatirea amestecului in zona de reactie.
Preincalzirea redusa a aerului. Se bazeaza pe faptul ca prin preincalzirea redusa se
reduce rata de formare a termic.
20

Reducerea sarcinii de functionare. Functionarea la sarcini partiale are de

asemenea ca rezultat reducerea de
Combustia catalitica. Un catalizator permite, in principiu, scaderea considerabila a
temperaturii la care este intretinut fenomenul de autocombustie.

Procedee de reducere a oxizilor de sulf si a hidrogenului sulfurat

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor volume

importane de oxizi gazosi de sulf. Intr-o prima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului
sulfuros care, prin oxidare sub actiunea radiatiilor solare, se transforma in acid sulfuric.
Tehnologiile de reducere a emisiilor de bioxid de sulf au la baza trei cai principale si
anume :
Desaulfurarea combustibililor ;
Alegerea corespunzatoare a combustibililor ;
Desulfurarea gazelor de ardere.

Procedee de reducere a compusilor organici volatili (COV)

Compusii organici volatili (COV) sunt substante organice (excluzand metanul), care
contin carbon si hidrogen care este substituit partial sau total de alti atomi si care se gasesc
in stare gazoasa sau de vapori in conditiile fnctionale din diferite instalatii (au capacitate dupa
utilizarea lor). Normativele europene adauga la aceasta si faptul ca au o tensiune a vaporilor
mai mare sau egala cu 10 Pa la 273,15 K.

Autoepurarea apelor

Autoepurarea apelor este un proces complex fizico-chimic, biologic si bacteriologic prin

care incarcarea unei ape in suspensii mi9nerale si organice se readuce in aval de sursa de
impurificare.
Capacitatea unui curs natural de a primi si purifica efluenti de ape uzate este functie
de o serie de factori de mediu, de natura fizica, chimica sau biologica. Fiecare curs natural are
o anumita limita a posibilitatilor de autoepurare.

Epurarea apelor uzate

Asa cum s-a vazut in paragraful precedent natura actioneaza prin mijloace proprii in
directia mentinerii indicatorilor de calitate ai apelor, in conditiile unei poluari din ce in ce mai
intense. Indicatorii de calitate nu mai pot fi pastrati in limitele normale doar prin autoepurare.
In aceste conditii este necesara interventia omului care trebuie sa actioneze pentru
prevenirea si combaterea poluarii.
Epurarea se executa in instalatii special denumite statii de epurare si cuprinde mai
multe etape :
Preepurarea ;
Epurarea preliminara ;
Epurarea primara ;
Epurarea secundara ;
Epurarea tertiara ;
Epurarea avansata ;
Dezinfectarea ;
Epurarile speciale ;
Tratarea namolului.

21

22