Securitatea SI

DREPTURILE OMULUI
Securitatea SI
DREPTURILE OMULUI
" Asupra sa, asupra propriului trup si asupra propriei minti,
Este individul suveran ".
John Stuart Mill

Pacea si Securitatea Internationala au reprezentat dintotdeauna o preocupare

constanta o umanitatii. Istoria omenirii un consemnat Modalitati dintre Cele mai
diversificate de materializare o preocuparilor PENTRU Asigurarea securitatii,
plecnd de la nivelul micro - cel al individului - si ajungnd la nivelul macro Acela al societatii si al statelor din contextul internaional.
Termenul de Securitate Provine din latinescul Securitas / securitis si
sugereaza faptul de o fi la adapost de orice pericol, sentimentul de Incredere si
liniste pe ngrijire Il da cuiva absenta oricarei primejdii.
PENTRU CA SA FIE Securitatea reala si efectiva, trebuie sa dobndeasca
dimensiunile certitudinii, precum aceea o frontierelor, o unitatii si integritatii
teritoriale, pastrarea bagajului lingvistic, spiritual si cultural.Ansamblul statale
internaionale Nu poate fi imaginat version absenta totala un pericolelor, fapt
PENTRU ngrijire Este de Dorit Nu neaparat nlaturarea pericolelor, pisica tinerea
acestora sub control.
Notiunea de Securitate Nu Este UNA absoluta, ci, relativa, astfel, din te
23423c29x rmenul de Securitate au Derivat version teoria relatiilor internationale
si Practica o serie de Concepte si notiuni, precum:Securitate Internationala /
MONDIALA , Securitate continentala / Regionala , Securitatea
multiregionala ,Securitatea colectiva Sau Securitate principiile cooperare .
De asemenea, Barry Buzan identificare Cinci Dimensiuni ale conceptului
de Securitate: Politic ,Militara , Economica , ecologica si societala . [1]

Securitatea Ecologica ISI sunt originile version vremurile modernitatii

trzii, odata cu accentuarea problematicii poluarii mediului nconjurator. Specifice
securitatii mediului nconjurator Este caracterul transfrontalier al
acesteia. Amenintarile la Adresa mediului naturale de Viata sunt tot att de
importante PENTRU Viitorul omenirii ca si amenintarea reprezentata de
posibilitatea producerii unei catastrofe nucleare. Deoarece degradarea mediului
afecteaza bunastarea populatiei si performantele economiilor nationale si ale Celei
globale, guvernele diferitelor de stat au devenit preocupate de amploarea acestui
fenomen.
Summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, cunoscut si sub denumirea de
Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite asupra Mediului si Dezvoltarii (UNCED)
o abordat problematica securitatii mediului si PE CEA o Economice dezvoltarii,
privite n general ca gasesc in conflict cu cealalta UNA. [2]
Securitatea societala includ problematica drepturilor omului si
minoritatilor PROTECTIA.
Securitatea Internationala presupune organizarea relatiilor Internationale,
asa maniera Incat fiecare Stat Parte o version Lumii sa beneficieze de protectie
fata oricarei agresiuni version, act de FORTA, de amenintare cu folosirea fortei, de
orice atentat la Adresa Independentei si suveranitatii nationale Sau o integritatii
teritoriale Lor, protectie CE SE realizeaza principiul interdependenta factorilor
Militari, Politici, economici, Socialiste, tehnologici si geografici. Pacea si
Securitatea Internationala Devine astfel rezultatul sumei Pacii si securitatii
fiecaruia dintre statele membre ale comunitatii internationale si Nu pot fi obtinute
fara cooperarea Lor totala.
Cu scopul realizarii unei cooperari eficiente Mai Intre statele Lumii, au
Fost crea organizatii internationale, precum Organizatia Natiunilor
Unite (ONU), Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO),Organizatia de
Securitate si Cooperare PENTRU in Europa (OSCE), Uniunea Europei
Occidentale (UEO ),Uniunea Europeana (UE), Uniunea Africana (UA), cu luarea
deciziilor n lei si Asigurarea aplicarii Lor version statele membre grij le
compuneau.
n contextul mentinerii Pacii si un securitatii colective la Nivel Mondial,
Organizatia Natiunilor Unite detine ONU eseniale lei.
Gasesc de Inspiratie Americana, ONU constituie un forum pe pisica sine
poate de universal, cu ONU, organ restrns version Centrul Sau, Consiliul de
Securitate, compus din ICE Cinci Membri permanenti, China, Franta, Rusia,

Anglia si Statele Unite ale Americii si nsarcinat cu mentinerea ordinii

internationale. [3]
Documentele fondatoare ale ONU sunt Carta Natiunilor Unite si Statutul
Curtii Internationale de Justitie, Declaratia Universala Drepturilor Omului o, Dar
si rezolutii ale Consiliului de Securitate, hotarri ale Adunarii Generale Sau
Documente elaborate de Consiliul Economic si Social al ONU.
Carta Natiunilor Unite o Fost semnata la San Francisco la 26 Iunie 1945, la
ncheierea Conferintei Natiunilor Unite si o intrat version vigoare la 24 octombrie
1945. Statutul Curtii Internationale de Justitie Este Parte integranta o Cartei. Odata
cu Intrarea version vigoare o Cartei, ia nastere ONU, CompUSA din CINCIZECI
si unu de tari, de ngrijire sine angajau sa mentina Pacea principiul cooperare
Internationala si colectiva. Astazi, Aproape TOATE Natiunile Lumii sunt membre
ONU: O Suta nouazeci si Doua de tari.
n preambulul Cartei ONU, "popoarele Natiunilor Unite" ISI exprima
dezideratul "Practica de o toleranta si de un formator n ritm unul cu celalalt, ca
buni vecini, principiul Unirea fortelor PENTRU mentinerea Pacii si o
Internaionala securitatii". [4]
CAPITOLUL I al Cartei enunta scopurile principale ale ONU: "Pacea si
Securitatea Internationala", principiul luarea de Masuri colective, dezvoltarea de
"relatii prietenesti Intre natiuni", principiul respectarea principiului Egalitatii
version drepturi un popoarelor si realizarea unei cooperari version rezolvarea
problemelor internationale cu caracter economic, social, cultural, umanitar si ca
ONU sa reprezinte ONU "CENTRU din grij SA SE armonizeze eforturile
Natiunilor catre atingerea acestor scopuri Comune". [5]
n ceea CE Priveste Securitatea si mentinerea Pacii, conform Cartei
(CAPITOLUL VI - Rezolvarea pasnica o diferendelor ), Consiliul de Securitate al
ONU sunt Mai nti lei de prevenire o conflictelor, actionnd principiul
recomandare, mediere Sau conciliere. [6]
Dar inovatia SE afla in CAPITOLUL VII - Actiunea version Caz de o
amenintare Pacii si de acte de agresiune . CE dupa un constatat ca SE confrunta
cu o asemenea situatie, Consiliul de Securitate a decide masurile necesare TOATE,
INSA neimplicnd de la inceput FORTA Armata (de Exemplu, embargo asupra
armelor, sanctiuni In plan economic), eventuala mobiliznd apoi aceasta
FORTA. [7]
Conform acestui Exemplu, SE poate constata ca mentinerea securitatii si
restabilirea Pacii version zonele de conflict de sine realizeaza principiul apelarea la

metode pasnice, de natura economico-Sociala, evitndu-se pe cat posibil utilizarea

fortei Armate. Din acest Punct de Vedere, ONU reprezinta si ne coc Exemplu
version Calitate de aparator al drepturilor omului, deziderat exprimat SI n
preambulul Cartei Natiunilor Unite: "Noi, popoarele Natiunilor Unite, hotarte sa
izbavim generatiile viitoare de flagelul razboinic, de ngrijire, de Doua ori version
cursul Vietii unui om, un provocat omenirii suferinte de nespus, sa ne reafirmam
Credinta version drepturile fundamentale ale omului, n demnitatea si valorile
persoanei umane ". [8]
Astfel, articolul 2 alineatul (7) din Carta Natiunilor Unite, de ngrijire SE
refera la faptul ca ONU Nu va "interveni", pe Baza Cartei, n problemele de
jurisdictie interna un statelor, Nu Mai poate fi invocat atunci Cand Este vorba de
respectarea drepturilor omului . Inca de la primele Documente adoptate de ONU,
problematica drepturilor omului o capatat o Dimensiune Internationala, ngrijire
scoate acest Domeniu din cadrul problemelor Interne ale statelor, astfel ca la 11
Decembrie 1946, n cadrul primei sesiuni un Adunarii Generale a ONU una, o Fost
adoptata rezolutia 96 (I) cu privire la Crima de genocid. Adunarea Generala
considerabil pedepsirea genocidului ca gasesc o "Problema de preocupare
Internationala", aceasta gasesc o "Crima version Raport cu dreptul
internaional". [9]
Conceptul drepturilor omului sine Inscrie version filosofia dreptului
naturale , gasesc formulat PENTRU prima vedere datele din Secolul al XVIIIlea. A Fost concretizat, INSA, din Timpul unu Doua Mari Evenimente istorice:
Revolutia burgheza din Franta (1789) si rebeliunea coloniilor engleze din America
de Nord mpotriva Marii de Britanii (1776). n urm acestor Evenimente au
Rezultat Doua Documente importante version analizarea evolutiei drepturilor
omului.
Primul document de Il reprezinta Declaratia Revolutiei Franceze Privind
Drepturile Omului si Cetateanului din 26 august 1789. Declaratia da expresie
filosofiei dreptului naturale si consacra principiul Egalitatii tuturor persoanelor
version fata legii, ca principiu de ngrijire pe sine ntemeiaza celelalte drepturi si
libertati, precum: dreptul la proprietate, la Securitate, la rezistenta fata de
opresiune, dezrobi de gndire, de expresie si de manifestare. n Primul dintre Cele
saptesprezece Capitole ale Declaratiei, Adunarea Nationala ataca privilegiile
aristocratice si originea Sociala: "oamenii sunt nascuti si Continua ntotdeauna SA
FIE Liberi si egali version drepturile Lor De aceea, diferentele civile (de sunat Sau
clasa Sociala) pot fi ntemeiate doar. version interesati publice ". Al doilea si al
treilea Articol atacau absolutismul politic, reglementnd ca statul sa sine
ntemeieze doar pe consimtamntul general, al celor guvernati:

"elul II (scopul) tuturor asocierilor politice Este pastrarea drepturilor Naturale si

imprescriptibile ale omului;. IAR aceste drepturi sunt Libertatea, Proprietatea, Sigurana
si rezistenta la opresiune.
III. Natiunea Este in esenta sursa suveranitatii si, NICI ONU individu Sau grup
de indivizi, Nu sunt dreptul la vreo autoritate publicrii grij Nu derivai version mod
expres de la acesta ". [10]

Cel de-al doilea document, Declaratia de Independenta o coloniilor engleze

din America, un Fost redactata n principal, de Thomas Jefferson, si o Fost
adoptata la 4 iulie 1776 la Philadelphia. Declaratia de Independenta utilizeaza o
version concentrata un ideilor lui John Locke, Paine si ale Altor filosofi Politici
din perioada de inceput un liberalismului, proclamnd principiul Egalitatii Intre
indivizi, dreptul la Viata si dezrobi si instituirea guvernelor cu consimtamntul
celor guvernati. Astfel, preambulul documentului consacra faptul ca "Toti oamenii
sunt creati egali, ca EI sunt nzestrati de Creator cu anumite Drepturi inalienabile
si ca Intre acestea SE numara Viata, Libertatea si cautarea Fericirii - PENTRU ca o
asigura aceste drepturi sunt instituite Guvernaminte Intre Oameni, o Dreapta caror
Putere Provine din consimtamntul celor guvernati ". [11]
Punerea version aplicare un drepturilor astfel proclamate, att in SUA, cat
SI n Franta, SA Realizat principiile Constitutii scrise.
Constitutia Este LEGEA fundamentala o statistica unui. Ea reprezinta acel
"contract social", principiile de ngrijire cetatenii investesc cu Putere Politic
statul, PENTRU CA acesta din Urma sa le asigure respectarea tuturor drepturilor
si libertatilor grij le revin. Statul Este cel de ngrijire, conform reglementarilor
juridice Este obligat sa ofere protectie si securitate fiecarui cetatean de ngrijire Il
compune. n acest context, CEL MAI eficienta vrful de Stat Este statul de Drept ,
n ngrijirea TOATE activitatile puterii si reprezentantilor sai, de sus Pana Jos, SE
desfasoara conform legilor si Constitutiei, IAR ordinea Social Este bazata pe
respectarea legii. Intr-ONU Stat de Drept sine CeRe si SE impune tuturor
institutiilor, ntreprinderilor si cetatenilor sa respecte LEGEA pe Baza vechiului
principiu romane dura lex, sed lex -. LEGEA Este dura, Este lege Dar [12]
Din acest Punct de Vedere, Nu putem concepe drepturi si libertati version
lipsa unei securitati Reale din partea statului.
Dupa al doilea Razboi Mondial, Securitatea si PROTECTIA drepturilor
omului sine extinde la Nivel International, in parte nu datorita dezvaluirii
atrocitatilor comise de nazisti, pe de alta IAR Parte, ca urmare o perpetuarii
practicii ncalcarii drepturilor omului version statele cu regimuri totalitare. Curand,
problematica drepturilor omului Nu Mai reprezenta o atributie Nationala, aceasta
trecnd pe ordinea de zi Problema de Lucru si dezbateri ale Organizatiei

Natiunilor Unite, Uniunii Europene, Consiliului Europei si ale Altor organizatii

internationale specializate.
Declaratia Universala Drepturilor Omului o o Fost adoptata de Adunarea
Generala ONU la un 10 Decembrie 1948, considernd ca "recunoasterea
demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si un drepturilor egale si
inalienabile Lor, constituie fundamentul Libertatii, Dreptatii si Pacii version
Lume". [13]
Declaratia reprezentat un instrument de Primul juridic internaional de
servicii medicale un fixat normele PENTRU promovarea drepturilor civile,
politice, Economice, Sociale si Culturale, stabilind ca Toti oamenii, indiferent de
"rasa, culoare, sex, limba, Religie, opinie Politica Sau orice alta opinie, origine
Nationala Sau Sociala, avere, nastere Sau oricare Alte mprejurari ", beneficiaza
version JURIDICE mod de drepturile si libertatile stipula n declaratie (articolul
2).
Articolele 3, 5, 12, 14, 22 si 25 SE refera version mod explicit la
PROTECTIA Sociala si Securitatea individuala de ngrijire fiecare individu sunt
dreptul sa beneficieze: "orice persoana, in Calitate de Membru al societatii, sunt
dreptul la Securitate Sociala" ( articolul 22).
Un aspect important al dimensiunii securitatii, Este Acela ca accentul
version ceea CE Priveste PROTECTIA ncepe SA FIE DIN CE n ce mai mult
plasat pe individu, ca o Baza securitatii statului princi Asigurarea securitatii
cetateanului, si ca atare Nu Mai pot invoca ratiuni de securitate ale statului version
detrimentul individului si al drepturilor fundamentale vnzare. Aceasta stare de
fapt o regasim version documentele si tratatele internationale Oficiale.
Un astfel de document o Fost adoptat version cadrul summit-ului de la
Budapesta din 5-6 Decembrie 1994. Documentul sa intitulat Spre ONU
Parteneriat adevarat Intr-o noua epoca . CAPITOLUL VIII al acestui document,
referitor la Dimensiunea Umana o Deciziilor , stipuleaza faptul ca "drepturile
omului si libertatile fundamentale, statul de Drept si institutiile Democratice,
reprezinta fundamentul Pacii si stabilitatii, constituindu-se Intr-o contributie
cruciala la prevenirea conflictelor version cadrul unui Conceptul de cuprinzator al
securitatii ". [14]
Tot version cadrul summit-ului de la Budapesta o Fost adoptat
si Cumparatori de Conduita referitor la aspectele politico-Militare ale
securitatii . n paragraful 36, Cumparatori prevedea ca, n cazul n ngrijirea ONU
Stat OSCE Nu poate Evita folosirea fortei "Pentru un ndeplini misiuni de
Asigurare un securitatii Interne", el El Este obligat sa foloseasca Nu mijloace

disproporionate fata de obiectivul urmarit si "sa evite ranirea Sau civililor

afectarea proprietatilor Lor ". [15]
Paragraful 37 al documentului completeaza, enuntnd faptul ca "statele
participante Nu VOR folosi fortele Armate PENTRU o limitare exercitarea
pasnica si legala un drepturilor omului si drepturilor civile una de catre persoane
ca indivizi Sau ca reprezentanti ai grupurilor si NICI Nu le VOR deposeda de
identitatea Nationala , religioasa, culturala, lingvistica Sau Etnica ". [16]
Declaratia Reuniunii Extraordinare Consiliului de Ministri un al Uniunii
Europei Occidentale cu Statele din Centrul Europei abordeaza de asemenea
Problema securitatii version Raport cu drepturile omului: (.) "Securitatea, n sensul
Sau CEL MAI larg, includ Nu numai aspectele Militare, Dar si pe Cele politice,
respectul PENTRU drepturile omului si libertatile fundamentale, la FEL CA si
aspectele Economice, Sociale si de Mediu ". [17]
Dimensiunea protectiei drepturilor omului ca o componenta o securitatii
SE regaseste SI n Tratatul de la Maastricht : "obiectivele politice externe si de
securitate Comune" reprezinta "dezvoltarea si consolidarea Democratiei si un
statului de Drept, ca si respectul PENTRU drepturile omului si libertatile
fundamentale". [18]
La date de 12 Decembrie 2007, o Fost adoptata Carta Drepturilor
Fundamentale ale Uniunii Europene, de ngrijire nlocuia Precedenta Carta
adoptata version Decembrie 2000. Carta SE inspiraie din Declaratia Universala
Drepturilor Omului o (1948) si protejeaza Viata, demnitatea, integritatea corporala
un individului, interzicnd sclavia si tortura. Cetatenii europeni beneficiaza de
asemenea de Securitatea Sociala, precum si de o serie de drepturi: la opinie,
dezrobi, proprietate, Educatie, egalitate de orice natura, protectie PENTRU copii,
persoane version Varsta si persoane cu dizabilitati, drepturi politice, BENEFICII
version Domeniul Sanatatii , PROTECTIA mediului, etc [19]
n mod special, sistemul european de protectie un drepturilor omului sa
dezvoltat o version decursul Mai Bine de jumatate de secol, afirmnd Inca din
ANUL 1950 "atasamentul fata de profunda aceste libertati fundamentale de
ngrijire constituie Temelia nsasi un Justitiei si Pacii o version Lume si un caror
mentinere SE bazeaza version mod esenial, pe de o parte nu, pe ONU regim
politic cu adevarat democratic, pe de alta IAR Parte, pe de alta IAR Parte pe o
conceptie comuna si ONU ceea ce privete Comun al drepturilor omului ". [20]
Impreuna organizatiile non-guvernamentale si cu institutiile nationale de
specialitate, organizatiile internationale diverse cauta prghii de realizare un
protectiei si securitatii drepturilor individuale ale cetatenilor.

Individul luat separat Devine Centrul sociale, celula societatii, indiferent de

caracteristicile vnzare etnice, sexuale, lingvistice, rasiale, etc Devine statul
responsabil PENTRU existenta lui si sa obligat Este-i asigure cadrul politicosociale ideale PENTRU realizarea version conditii Optime o si drepturilor
libertatilor grij ii revin conform legii.
Securitatea, din acest Punct de Vedere, presupune focalizarea tuturor
mecanismelor Statale, Regionale si Internationale, Directia realizarii bunastarii
individului.

[1] Barry Buzan, modele noi de securitate la nivel mondial n secolul XXI , n Afaceri Internaionale, vol. 67, Mai
1991, pp. 431-451

[2] Teodor Frunzeti, Globalizarea securitatii, ed. Militara, 2006, Bucuresti, p. 24

[3] Philippe Moreau Defarges, Organizatiile internationale contemporane , ed. Institutul European, Iai, 1998, p. 11
[4] Carta Natiunilor Unite , San Francisco, n Monitorul Oficial din 26 Iunie 1945, preambul
[5] Ibidem , art.1
[6] Ibidem , Cap. VI, art.33 (1)
[7] Ibidem , Cap. VIII, art.41, 42
[8] Ibidem , preambul
[9] Patrick Thornberry, de drept internaional i a drepturilor minoritilor , Clarendon Press,Oxford, 1992, pp. 6577

[10] Therence Ball, Richard Deger , Ideologii politice si idealul democratic , ed. Polirom,iasi, P. 74
[11] Ibidem , p.71
[12] Silviu Brucan, ndreptar-dictionar de politologie , ed. Nemira, Bucuresti 1993, p. 197
[13] Declaraia Universal a Drepturilor Omului , adoptata de Adunarea Generala ONU o la 10 sept 1948,
preambul

[14] Teodor Frunzeti, op. cit , p.. 296

[15] Codul de conduit privind aspectele politico-militare ale securitii , 3 Decembrie 1994, Budapesta, Cap. VIII
(36)

[16] Ibidem , Cap. VIII (37)

[17] Reuniunea extraordinar a Consiliului de Minitri UEO cu statele din Europa Central ,Bonn, 19 Iunie 1992,
paragraful 3

[18] Tratatul de la Maastricht , 7 februarie 1992, titlul V, Dispoziii privind politica extern i de securitate comun ,
art. J.1 (2)

[19] Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene , Jurnalul Oficial al UE, 14 Decembrie 2007
[20] Conventia Drepturilor Omului PENTRU Aprarea si Libertatilor Fundamentale un preambul, elaborat de
Consiliul Europei, Roma, 4.XI.1950,