CURTEA DE JUSTIIE A COMUNITILOR EUROPENE

Scurt Istoric:
Curtea de Justitile a Comunitatilor Europene a fost infiintata in anul 1952.
Curtea beneficiaza de sprijinul Tribunalului de Prima Instanta, care a fost infiintat in
1989.
Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea European a Crbunelui si Otelului a
creat 4 institutii:
a) nalta Autoritate;
b) Consiliul Special de Ministri;
c) Adunarea Comun;
d) Curtea de Justitie.
Curtea de Justitie a fost nfiintat n virtutea art. 31-45 din Tratat. Ea efectua n mod
independent un control judiciar asupra actelor naltei Autoritti si ale statelor comunitare. Ea
era nsrcinat si cu supravegherea respectrii Tratatului si cu solutionarea diferendelor dintre
trile membre sau dintre particulari si nalta Autoritate.
Curtea era compus din 7 judectori si 2 avocati generali numiti de comun acord de
ctre guvernele statelor membre pentru o perioad de 6 ani. Ea avea n aparatul su un grefier,
ales prin scrutin secret.
Tratatul de la Nisa a introdus o reforma importanta in sistemul juridic al Uniunii
Europene. In ce priveste Curtea de Justitie, cele mai importante sunt:
- mai multa flexibilitate in modificarea statulului Curtii de Justitie, care poate fi
amendat de catre Consiliu prin vot; unanim, la cererea Curtii sau a Comisiei.
- aprobarea regulamentului interior al Curtii de catre Consiliu, cu majoritate calificata;
- noul articol 229a din Tratatul CE permite Consiliului sa decida, prin vot unanim si
dupa ratificarea de catre parlamentele nationale, daca disputele referitoare la drepturile de
proprietate industriala sunt de competenta Curtii;
- o mai buna distributie a competentelor intre Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima
Instanta, ultimul preluand o parte din volumul de munca al Curtii.
Constitutia europeana in curs de ratificare prevede infiintarea Curtii de Justitie a
Uniunii Europene (CJUE), care include Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene,
Tribunalul de Prima Instanta (care se va numi Tribunalul General) si tribunale specializate.
Atributii:
Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Comunitatii presupune existenta unor
garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau punerii in
aplicare a legislatiei Comunitare.
Curtea de Justitie, ca institutie jurisdictionala a Comunitatii, reprezinta coloana
vertebrala a acestui sistem de garantii. Judecatorii trebuie sa asigure uniformitatea interpretarii
si aplicarii dreptului comunitar in fiecare Stat Membru, mentinerea sa ca sistem comunitar si
aplicarea sa in mod identic tuturor celor care i se supun in toate imprejurarile.
Organizare
Curtea de Justitie numara 27 de judecatori si 8 avocati generali.

Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de guvernele statelor membre de comun

acord, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire. Ei sunt alesi din randul
juristilor de o incontestabila independenta si competenta profesionala.
Judecatorii il aleg din randul lor pe Presedintele Curtii pentru un mandat de trei ani ce
poate fi reinnoit.
Presedintele conduce lucrarile Curtii si prezideaza audierile si dezbaterile.
Avocatii generali acorda asistenta Curtii in indeplinirea atributiilor sale, prezentand in
sedinte deschise, in conditii de completa impartialitate si independenta, avize referitoare la
spetele deduse curtii. Atributiile lor nu trebuie confundate cu cele ale unui procuror sau ale
unui asemenea alte oficialitati - fiind vorba in acest caz de rolul Comisiei de a veghea asupra
intereselor Comunitatii.
Rol
Curtea de Justitie joaca un rol esential in cadrul sistemului institutional stabilit prin
Tratate.
In mod deosebit, Curtea are rolul de a mentine echilibrul intre prerogativele
institutiilor comunitare pe de o parte si intre prerogativele conferite Comunitatii si cele
pastrate de statele membre pe de alta parte. In exercitarea atributiilor sale de revizuire, Curtea
este deseori chemata sa hotarasca in probleme de natura constitutionala sau de importanta
economica majora.
Functii
Curtea de Justitie are doua functii principale:
- sa verifice daca instrumentele de interpretare si aplicare de care dispun insitutiile
europene si guvernele sunt compatibile cu prevederile tratatelor ;
- sa pronunte o hotarare preliminara, la solicitarea unui tribunal national, privind
interpretarea sau validitatea diferitelor prevederi ale dreptului comunitar.
Tipuri de actiuni
-Actiune in neindeplinirea obligatiilor:
Prin aceasta actiune Curtea stabileste daca un stat membru si-a indeplinit obligatiile
ce-i revin in conformitate cu dreptul comunitar. Actiunea poate fi initiata de Comisie (in
majoritatea cazurilor) sau de un alt stat membru. Daca Curtea ajunge la concluzia ca
obligatiile nu au fost indeplinite, statul membru in cauza trebuie sa inceteze imediat incalcarea
dreptului comunitar. Daca aceasta nu are loc, Curtea poate decide in final, la cererea Comisiei,
sa penalizeze statul membru cu o amenda fixa sau o suma de bani proportionala cu perioada
de incalcare a obligatiei respective.
-Actiune in anulare:
Reclamantul solicita anularea unei masuri adoptate de o institutie (regulamente,
directive si decizii). O actiune in anulare poate fi initiata de un stat membru, de institutiile UE
(Parlament, Consiliu, Comisie) sau de catre persoane fizice care sunt destinatarii masurii
contestate sau care ii afecteaza in mod direct si individual.

-Actiune in constatarea abtinerii de a actiona:

Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta pot analiza legalitatea unei abtineri
de a actiona din partea unei insititutii a Comunitatii, cu mentiunea ca o astfel de actiune poate
incepe numai dupa ce institutia in cauza a fost somata sa remedieze situatia. Daca abtinerea de
a actiona contravine legii, institutiei in cauza ii revine sarcina de a face sa inceteze deficienta
prin luarea de masuri adecvate.
-Actiune in despagubiri:
In actiunile pentru despagubiri, bazate pe o responsabilitate non-contractuala, Curtea
de Prima Instanta decide asupra raspunderii Comunitatii in caz de prejudicii aduse cetatenilor
si intreprinderilor de catre institutiile comunitare sau functionarii acestora in cursul activitatii
acestora.
-Recursuri:
In cele din urma, recursuri la hotararile Tribunalului de Prima Instanta, in probleme de
drept comunitar, pot fi aduse in fata Curtii. Daca recursul este admisibil si bine instrumentat,
Curtea de Justitie poate suspenda hotararea Tribunalului de Prima Instanta. Daca procedurile
permit acest lucru, hotararea finala poate apartine Curtii, altfel Curtea trebuie sa retrimita
cazul la Tribunalul de Prima Instanta, care trebuie sa tina cont de hotararea pronuntata in
urmare cursului.
-Actiunea pentru pronuntarea unei hotarari preliminare este specifica dreptului
comunitar. Desi Curtea de Justitie este prin natura sa gardianul suprem al respectarii dreptului
comunitar, nu este singurul organ judiciar imputernicit sa aplice dreptul comunitar. De fapt,
aceasta misiune cade in sarcina tribunalelor nationale, sub jurisdictia acestora aflandu-se
monitorizarea implementarii dreptului comunitar, pentru care sunt responsabile autoritatile din
statele membre.
Tribunalele nationale sunt primul garant al dreptului comunitar. Pentru a asigura
punerea in practica eficienta si uniforma a legislatiei comunitare, tribunalele nationale se
adreseaza cateodata Curtii, solicitandu-i clarificarea unor aspecte legate de interpretarea
dreptului comunitar, de exemplu daca legislatia nationala este conforma cu cea a Comunitatii.
Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Comunitatii presupune existenta unor
garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau punerii in
aplicare a legislatiei Comunitare.
Limba folosit n actele procesuale
Limba folosit n timpul proceselor este una din limbile oficiale ale UE. Conteaz n
primul rnd din ce ar provine partea care a formulat cererea de chemare n judecat i din ce
ar este prtul. Aceast regul asigur oricrei persoane din UE posibilitatea de a participa la
actele procesuale n limba sa matern. Interveniile prilor procesuale i ale judectorilor sunt
traduse de interprei, la fel ca i toate documentele care fac parte din dosarul cauzei.
Limba folosit pe plan intern la CEJ este franceza. Acest lucru se explic prin faptul c
n momentul nfiinrii Comunitii Europene n anul 1957 majoritatea populaiei din cele ase
ri fondatoare (Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg, Olanda) era vorbitoare de limba
francez.

La ora actual tendina este de a folosi mai mult limba englez, datorit faptului c
majoritatea juritilor din rile recent aderate i-au urmat studiile parial n limba englez i
mai puin n limba francez.
Bibliografie :

Sauron, Jean-Luc, Cours dInstitutions Europeennes Le puzzle europeen ,

Gualino editeur, 2000, Capitolul 8 - Les organes et institutions de controle , p.277-298

www.infoeuropa.ro