PRINCIPIILE

NUTRIŢIEI UMANE
Suport de curs pentru studenţii anului II FSIA

MÂNCĂM CA SĂ TRĂIM NU TRĂIM CA SĂ MÂNCĂM

Prelegerea a 2-a
Cap. 1 NECESARUL DE ENERGIE

Cuprinsul capitolului:
1.1. Factorii care influenţează necesarul de
energie
1.2. Nevoile energetice ale omului
1.3. Surse alimentare de energie
1.4. Consecinţele aportului neadecvat de
energie
 NECESARUL DE ENERGIE
Energia legăturilor chimice din P, L şi G este transformată, prin procese
metabolice, în alte forme de energie o parte din rezerva de
energie a organismului este stocată în legăturile macroergice.
Energia alimentelor se măsoară prin arderea lor în bomba calorimetrică şi
se exprimă în kcal sau kJ
1 kcal=4,184 kJ
1 kcal = cantitatea de căldură necesară pentru a creşte cu 1°C (de la 14,5
°C la 15,5 °C) temperatura unui kg de apă.
Energia furnizată de alimente reprezintă ENERGIA BRUTĂ. Organismul
utilizează numai acea parte din energia brută, care provine din
nutrienţii ce au străbătut bariera digestivă, numită ENERGIE
METABOLIZABILĂ. ENERGIA NETĂ este energia utilizată în anabolism.
anabolism
Dacă se cunoaşte conţinutul de P, L şi G din 100 g produs, se poate
determina energia totală (Et), exprimată în kcal, furnizată de 100 g
produs.
COEFICIENŢII CALORIGENI 1g P = 4,1 kcal
1g L = 9,3 kcal
1g G = 4,1 kcal
1g alcool = 7 kcal
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
NECESARUL ENERGETIC
a.) METABOLISMUL BAZAL (MB)
b.) COMPOZIŢIA ALIMENTELOR
c.) ACTIVITATEA FIZICĂ
d.) ALŢI FACTORI

a.) MB = necesarul energetic al unui adult tânăr, sănătos, în repaus

absolut, în stare de veghe, calm emotiv, la 20°C
MB energia necesară asigurării funcţiilor vitale ale organismului
(de ex. activitatea inimii, circulaţia sângelui, sinteza substanţelor
proprii, menţinerea concentraţiei normale a parametrilor
biochimici din sânge, a ionilor intra- şi extracelulari)
MB = 1 kcal/h şi kcorp ( 1 kcal x 24 h x 75 kg = 1800 kcal)
MB este influenţat de sex (MB femei < MB bărbaţi cu 5-10%) şi de
vârstă (MB copii > MB adulţi > MB vârstnici)
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
NECESARUL ENERGETIC
b.) CONSUMUL ŞI COMPOZIŢIA ALIMENTELOR
Energia necesară ingerării hranei măreşte MB cu 10-15%. Această
creştere depinde de compoziţia alimentelor. Astfel:
P măresc MB cu 30-40%
L măresc MB cu 5-14%
M măresc MB cu aprox. 5%

c.) ACTIVITATEA FIZICĂ

Este factorul hotărâtor în stabilirea necesarului de E.
Activitatea fizică a unui individ constă în:
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ
ACTIVITATEA NEPROFESIONALĂ

Pentru nutriţionişti este foarte utilă împărţirea populaţiei active pe mai multe
grupe, în funcţie de activitatea fizică efectuată FAO/OMS stabileşte norme
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
NECESARUL ENERGETIC
Clasificarea după FAO/OMS a activităţilor profesionale

Activitatea Bărbaţi Femei

profesională

Activitate uşoară Funcţionari, profesori, Funcţionare, profesoare,

medici, arhitecţi, avocaţi, medici, arhitecţi, gospodine
vânzători care dispun de aparate
casnice

Activitate moderată Studenţi, majoritatea Studente, gospodine fără

muncitorilor din industria echipament mecanic,
uşoară, agricultori, muncitoare din industria
muncitori, din construcţii, uşoară, vânzătoare
militari în termen

Activitate intensă Unii muncitori agricoli, Unele muncitoare agricole,

muncitori forestieri, dansatoare, atlete
militari în perioada de
antrenament, mineri,
muncitori din industria
grea, atleţi

Activitate excepţională Tăietori de lemne, forjori Muncitoare din construcţii

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
NECESARUL ENERGETIC

Consumul energetic pe oră de activitate

Kcal

BARBAŢI FEMEI

Activitate uşoară 140 100

Activitate moderată 175 125

Activitate intensă 240 175

Activitate excepţională 300 225

 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
NECESARUL ENERGETIC
d.) ALŢI FACTORI:

- GREUTATEA CORPULUI ŞI COMPOZIŢIA SA

cu cât cantitatea de ţesut adipos este mai mare, cu atât necesarul de E
este mai mic.
- VÂRSTA
modifică necesarul energetic din următoarele motive:
 schimbarea greutăţii corporale şi a compoziţiei organismului;
 reducerea metabolismului bazal;
 reducerea activităţii fizice după vârsta de 40 de ani, se diminuează
necesarul energetic cu 10% pentru fiecare 10 ani de viaţă
 prin incidenţa mai mare a bolilor.
- CLIMA
în zonele calde consumul de alimente este mai mic decât în zonele reci
dar influenţa climei asupra necesarului energetic este greu de stabilit.
 NEVOILE ENERGETICE ALE
OMULUI
Pentru a se stabili necesarul zilnic de energie al unui individ, se ia drept
criteriu de comparaţie recomandarea FAO/OMS privind necesarul de E
al unui barbat de refrinţă sau etalon (25 ani, 65 kg) şi al unei femei de
referinţă sau etalon (25 ani, 55 kg).

Consumul de energie al unui bărbat şi al unei femei de referinţă s-a

calculat considerând că fiecare consacră 8 ore pe zi pentru odihnă, 8

ore pentru muncă şi 8 ore pentru ocupaţii neprofesionale.

 NEVOILE ENERGETICE
ALE OMULUI
Recomandările FAO/OMS privind necesarul de energie al „bărbatului de referinţă”

Activitate Activitate Activitate Activitate

lejeră moderată intensă excepţională

Kcal Kcal Kcal Kcal

Odihnă (8 ore) 500 500 500 500

Muncă (8 ore) 1100 1400 1900 2400

Activitate 700- 700- 700- 700-

neprofesională (8 ore) 1500 1500 1500 1500

Consum de energie (24 2300- 2600- 3100- 3600-

ore) 3100 3400 3900 4400
Medie (24 ore) 2770 3000 3500 4000

Consum mediu pe 42 46 54 62
kilocorp
 NEVOILE ENERGETICE
ALE OMULUI
Recomandările FAO/OMS privind necesarul de energie al „femeii de referinţă”

Activitate Activitate Activitate Activitate

lejeră moderată intensă excepţională

Kcal Kcal Kcal Kcal

Odihnă (8ore) 420 420 420 420

Muncă (8ore) 800 1000 1400 1800

Activitate neprofesională (8 580-980 580-980 580-980 580-980

ore)

Consum de energie (24 1800-2200 2000-2400 2400-2700 2800-3200

ore)

Medie (24 ore) 2000 2200 2600 3000

Consum mediu pe 36 40 47 55
kilocorp
 NEVOILE ENERGETICE
ALE OMULUI
NOU-NĂSCUŢII au nevoi energetice mai mari decât ale adulţilor deoarece
procesele anabolice (creşterea şi dezvoltarea) sunt foarte intense,
metabolismul bazal şi activitatea dinamică specifică sunt crescute.

Pe kilocorp şi zi
Vârsta
Kcal

Până la 3 luni 120

3 – 5 luni 115
6 – 8 luni 110
9 – 11 luni 105
Media (în primul an) 112
 NEVOILE ENERGETICE
ALE OMULUI
COPIII ŞI ADOLESCENŢII au nevoi energetice mai mari decât
ale adulţilor, necesare pentru creşterea şi dezvoltarea fizică
normală şi pentru o activitate fizică intensă, caracteristică
vârstei
metabolismul bazal este intens (în special la băieţi).

principalul criteriu pentru stabilirea necesarului total de

energie este creşterea, urmărindu-se să se asigure o
dezvoltare optimă.

Conform FAO/OMS, necesarul energetic al adolescenţilor este

pentru băieţi cu 12-13% şi pentru fete cu aprox. 4% mai mare
decât al adulţilor de 25 ani.
 SURSE ALIMENTARE DE
ENERGIE
Toate alimentele conţin o cantitate oarecare de energie.

Aportul energetic al alimentelor depinde de:

conţinutul de P, L şi G

conţinutul în substanţă uscată

Energia conţinută în alimente este foarte variată

EXEMPLE: conţinut RIDICAT de energie: grăsimile, produsele

zaharoase, făinoasele

conţinut REDUS de energie: fructele şi legumele proaspete

(de regulă, < 100 kcal)
SURSE ALIMENTARE DE
ENERGIE
Conţinutul de energie al unor alimente

Alimentul Energia/100g

Kcal

Unt 750

Zahăr 410

Caşcaval 382

Carne de porc grasă 388

Carne de vită grasă 297

Parizer 275

Pâine albă 248

Ouă 171
Cartofi 92

Lapte integral 68

Lapte smântânit 36

Morcovi 26
 CONSECINŢELE APORTULUI
NEADECVAT DE ENERGIE
 Aportul neadecvat de energie se referă atât la DEFICIT cât şi la
EXCES.
 Deficitul energetic determină un deficit de nutrienţi, o scădere a
intensităţii proceselor metabolice, o diminuare drastică a
randamentului fizic şi intelectual, o reducere a capacităţii de
apărare a organismului apariţia bolilor
 Astfel:
la COPII sunt direct afectate creşterea, dezvoltarea şi
răspunsul imunitar.
la ADULŢI scade capacitatea de muncă şi răspunsul
imunitar.
 CONSECINŢELE APORTULUI
NEADECVAT DE ENERGIE
 DEFICITUL poate avea:
Cauze economice: subdezvoltarea şi sărăcia
Cauze fiziologice: malabsorbţia nutrienţilor
Cauze psihice: ANOREXIA NERVOSA (din greacă, an-fără
şi orexis-apetit)

aversie faţă de mâncare, induce o

malnutriţie prin lipsa, gravă, care poate fi mortală.
CONSECINŢELE APORTULUI
NEADECVAT DE ENERGIE
EXCESUL CALORIC este determinat de:

- ultratehnologizare, sedentarism, consumul de produse

alimentare concentrate, rafinate, hipercalorice, lipsa
autocontrolului.

Predispune individul la obezitate, afecţiuni

cardiovasculare, diabet, unele forme de cancer,
speranţă de viaţă redusă drastic.

Întâlnit frecvent în ţările dezvoltate economic, unde 1/3 –

1/5 din numărul indivizilor sunt obezi (de ex. SUA)