} Biblioteca Roasta’t Director H. HODOS EDITURA AUTORULUL TIPOORAPIA DINGHZANA {8 CARANSRUNS 1900 PBAOLIOLAWO OY Partea II Severinul sub stapanirea principilor ardeloni pana la predarea cetitilor Ca- ransebes si Logoj in manile Turcilor, 15261658. ‘Fordinand 1, 1526-1578. Toa Zipolya 1526-1640, Nici lupta cumplita de tangs azuné (1241) $i devastirile ingrozitoare ale nemi- logilor Mongoli, nan adus asupra Ungari miserie gi stricdciune mai mare, decd ¢ fastrofa dela Mohies. In urma’ activitatii neobositului Béla IV. si sub conducerea acestui cap organisatoriu, dap’ Iupta dela Muhi s‘au recules diferitele popoare, $i sub Scoptral unor regi valorogi na numais'au luptat cu bravura pentru independenta, ci chiar gaa Intins puterea peste. marginile ferii; acum inse, cdnd tara era sfaigiati in 2 ‘abere gi tm resbel civil din cole mai crunte igi lnase inceputul ; cand jubirea de patrie e4 P.DRAGALINA amortise gi vénarea dup’ interese partion: Jare coplegise inimile color mai de frunte din fii patrici, care, pentru ajungeres unor scopuri partichlare gi margave, nu se sfiau a reclama ajutoriul tureesc, iar altii igi phn razimul in nigto mercenari adese-oi mai necrantitori de cit ferogii ianicer!, — © vedit, c& vorba na putea si fie de pros- perarea gi binele patric: Decédenta gi coruptiunea completa: a oligaxhilor, impartiti tntre Ferdinand I. (1526—1564) 1 intre Zoan Zépolya (1526— 1540), care aspirau dap’ moartéa. neferici- tulai Ludovie fl, la tronul Ungariei, se con- firma nu numai din trecerea partisanilor dela un protendent la altul.ci din purtarea ca- racteristicd a episcopului din Neutra Pod: maniczky, care incoronase de rege al Ungaried mnai intdia pe loan Zépolya gi ct un an mai tarziu po contratiul seu, pe Ferdinand. Ca el toli oligarhii, fart exceptiune, treceau in partea aceluia, care era in stare a Ie acorda cele mai multe favoruri, Pofta de cligtig, inavufireaunuia po contal celuialalt, era motorul faptelor membrilor din cleral inalt si al magnatilor @atunci. ‘Tinuta dubioasd a Ini Zapolya tn pre- sara, catastrofei dela Moles 4 fost causa, c& multi din boieri il parasira, chiar cand dénsul credea momentul apropiat, ca si-gi Dn Ist. BANATULDI 51 BRON I le inpodobeaseé fiuntea cu coroana regal Candidatura sa totugi a fost la inceput bine pritita gi sprijinita de maioritatea tuturor péturilor’ din (ara, fiind multimea de cre. ding, c& regimul’ unui Dorn national, va aduce asupra Ungariei zilele de giorio, de care avuse parte pe timpul Ini Mathia Corvin, Dar viteazul, chibzuitul gi zelosul yoo Vod, ca rege a devenit om fir talent do guvernare, lipsit de spirit gi energie. Mij- loacele, prin care credea si so sustind in domnio, eran intriga gi corumporea eu bani, ridicand san apfstind, conform impro- Juraitilor, cand pe unui, cand pe altul din Oligarhit terii, Prin astiel de mijloace jos- nice si in deosebi prin purtarea sa cer. bicoast gi trafagi cu nepatinciosul Ludovic I gia creat siegi o drosie de regigori, neobicinuiti la subordinatiune si disciplina, care de cite ori se simtian jigniti in intere, sele proprii, trecean in tabera lui Ferdi- nand si se ridicau cu arma in contra stapainului lor In luptele, ce s'au fost incins intre Zépolya si Ferdinand, a fost biruitoria Ja inceput Toan. Mai tarzin dupa ce aa parasit Sagi, Romani si o parte a Secuilor, Zapolya trebuf si fagi tn Polonia, Caistigand aici convingerea, c& nuimai cu ajutorial strainilor6 P_DRAGALINA va putea si so sustini po tronul Ungariei, trimise po Hieronim Lascky, um barbat is- cusit in alo diplomatiei la Constantinopol, care prin sprijinul lui Aloisie Gritti cagtiga asigurea sullanului, cvs & sprijinit cu toala puterea Otomanilor Dupa ce veni Laszky ou tractatul de pace, aduna Ioan Zapolya tn prejurul Lipo: vei multime de moercenari, agteptind aict sosirea ajutoriului turcese (1628). Mai_mulyi cettiteni ai Ungariei trecura de fica Tarcu- lui in tabera lui Toan Zépolya, ear alfii i se alaturard ca si scape de réutaitile merce- narilor lui Ferdinand. Declarandu-se nagnatii adunati pe la inceputul anului 1528 in dieta din Buda, cai fara ajutorin extern nu pot si apere fara, trimise gi Ferdinand o solie la Soliman cu ofert de ‘pace ; aceasta e cea dintain solic, care a iractat'in numele Anstriei cu inalta poarti, La intebarea marelui viair, c& oare care cotiti ar dort Ferdinand si i se napo- ieze, soli Hobordanel: si Weixelberger re- clama intre altele Turnu Severinul, Pell, Or- sova gi Media, la co Ibrahim respunde : »Me cuprindo 'mirarea, o& Ferdinand nu sg Femers Goseite von Ung, vot Pas Dn IST. BANATULUT SEVER th 7 Din raportul acest este invederat, o& Torn-Severinul, Orgova, Poth gi Media, aceste cotiti fnsemnate ale Severinului, eran deja in manilo ureitor. Oeuparea Inse nia fost durabila, Nu gtim cum, poate of de dragul aliantei incheiate tntre ‘Purei gi Za polya, cotitile numite s’an reincorporat Us gaviei, Faptal se constat din unele dona- tinni, ce le face L Zapolya deja la anul 15299), Romani goviiau intocmai_ ca gi ceia- alti locuitori din patrie, intro Ferdinand gi Zapolya, dap’ cum partisanii unuia sau celttialalt ajungeau la putere. Astfel epis- copul Nicolac Gerendy, PetruPeréuyi, Va~ lentin Torok, Romanol’ Stefan Mailat si Sastll Marcu’ Pemflinger, luplindu-se pontra Ferdinand, scoaser’ Ardealul de sub atic pinirea Ini Zipolya, care siind la Lipova se pregitea, si plece fntra intimpinarea Tar ") Prin actul mis din. partes regelui Toon ew atu Lipova la 13. lunie 1520, se dau, cu dreptul de Ioglenire, ni Afiniu Sebesauat toate mosille si posesi- Tile afitoare in slistrictol Modiei, care’ eran ale Iti Pavel Zeuthe, pontsu-ch acesta agitase jn favorul Tui Ferdinand, (quad nos consieratis “otitate ct servi cis felis nostti Agiis Michaelis Sebessy.... univers bona et quolibet posession sia Panlé Zevle in districts cle. Milnid existentia habita ....» cont publicam con= Stitueionem regal nostti Ferdinando, Nostro, et ipsius Regoi nostel publica hoslt adhesisse" la Pesty :" Ok: levelek pag, 182)5 PDRAGADINA cilor. Dominatianea tui Ferdinand asupra ‘Transilvanie’ se pairea pe deplin asigurata ; dar yoevodal Moldovel Petru Rares sarind la pormnea sultanului, protegiatului seu, intrajutoriu gi avond pe @asupra de scop, sh exploateze stirile anarhice din Ungaria in favoral propriu, cilcand Transilvania gi intdinind in fara Barsol, la Feldioara, asta. giimea iui Ferdinand, 0 sparse cu total gi Jua 60 de tunuri, Nout voevod al Ardealutai Stefan Bathory de Sonlyé supuse apoi, cu exceptiunea unor finuturi locuite de Sagi, ‘Transilvania toad. Soliman a protins gi imbocilul re ia sirutat mana la Mohdes, fn acel loc de miseria, unde siroaiele de singe a 22.000 dv fii ai patriei, strapungi de iataganele pa- gAnilor, strigan’ — résbunare, ‘Astfel Zapolya nu numai cA apa tat coroana regala, ci totodaté sa ficut ‘trikitoriul gi venzitoriul ferii sale. BI de- schise cetitile {erii sale Tureilo portile acelei forttirete, de care se zdrobise in mai molte rénduri puterea otomana. ngentncheres dela Mobiics a fost far tala, si pentru soartea Romanilor din Banat si din Severin, cici asupra lor, care eran vecinii ferosului dugman, s'a vérsat toate faria nemilosului pagan. In decurs de apro- ape 300 de ani Turcii lia pustiit satele Di ISP. BANATULAT SEVERIY 8 i oragele, lian rapit averea, gi floarea, nea. Inula nostra au dus-o in rable. tn aceste timpuri grele, cind belige- ranfilor nu le era cu putint& ai ocroti, ci prin promisiuni ciuten sii adimineasca,” ca sii poati ésploata, Romanii din Banat in- sigi trebnian s& poarle grija de mantuirea lor. Este natural, dac& Severinonii intre ase- menea Imprejurdri, ingrifiti de conservarea proprio, inclinan dintre acesti 2 regi catra acela, dela care sperau spriginnl col mai puternic in contra ‘Tureilor Cunoagtem indivizi, caro inclinan spre Ferdinand; aga de. se raporteaz’ Ini Ferdi- nand la 1684 despre Petru de Racovila, care era jude sebegain, o& la timpul sou fi va servi cu plicere. De sigur, ci vor fi nutrit gi alfii asemenca sentimente; dar fn viata Tui Toan Zépolya wan esistat birbati de influini hottiriloare, care ar fi fost devo- tati lui Ferdinand, ‘finutul dintre Mureg gi ‘isa a fost pe lang& ‘Transilvania ciminul Zapolyanigtilor gi aici — se poate zico — era adevirata sa putere. Drept dovada : raportal lui Alerée Tharz6 ctr Perdinand, prin care i spune c& Zapolya a ridicat din Transilvania gi din finutul Caransebe- gului 4000 de ostagi. Tot atunci a recrutat Valentin Pork in districtul logojo-caran-0 P_DRAGALINA Dis IST. BANATULUN SEVERE sebogan 1000. de cakireti, spre. paguba sim- titoare a partidului_ german’), In ‘Transilvania intr’aceea se ivesc evenimente, care dupi incheierea picii dela Oradea mare, zguduir’s din temelie tronul lui Zapolya. Ardelenii eran nemulfiimiti cw Marti- nuzsi, atotputernicul cancelar al regelui oan. fn frontea color nemulfimiti eran vrovozii teri Stefan Mailat gi Emcric Ba- lassa, Cél dintdia igi clgtigase renumo, pentru-ci a fost ucis ‘pe reuticiosal Gritti, care venise si pana mfna po Areal ; iar acum era inimic fitig al Ini Martinuzzi. Stefan Mailat © Roman de origine. Nascut in districtul Fagiragulai in satal Comana, ajunsese ca. june la curtea reginei Maria, sotia Ini Ludovic IL Aici imprete- ninda-se cu Nadasdy a luat do sotie pe so- rsa dna’). Devonind Nédasdy cu invoirea yegolui Toan partisanul lui Ferdinand, Figi- ragul, care era propriotatea.sa, ha donat cam: natului seu. Mailat avea aspiration’ inalte, Na. s'a putut ins% si so constate, dac prin solia trimisi, la Constantinopol voit-a. si Iucro pentrn Ferdinand sau sit cigtigo tronul Tran- 9) Pesty : vol. I pag. 53; vol. IE pag, 180, 9) Hunfalyy Az olahok torténete, vol Il pag. 239. silvaniei pentru sinc), E sigur iso, ci la stirainga sa dieta din Ogorhoi_a hotirit Ju 9 Martie 1540, si se ‘trimita o depu tatiune Ia Buda, care a ridicat contra Tui Martinuz2i mai multe acuzo. Zapolya a arun- cat delegatii im temnia gi poruncind lui Petrovicin si V. Tordk ca, si progiteasc ogtire aleasd, Insugi a pornit spre ‘Pransil- vania in contra voovezilor infidel!) Mailat seutinda-se intre zidurile cottlii Pagirag Sa apirat cu vilejia-i indatinatd, in cont Ini Valontin Tordk gi Andrei Béthory, care cn 6000 caltireti unguregti, pufine cote de Sccui gi numtroasi pedestrime sic seasc’, so hiirfaiau cu garnisoana cota, constitatoare numai din 300 do ostagi*), Lut 4), Saalay : MagyarorsaigtSrténete IV pag. 191 Aindezenti G, custean si om ineveaut alu ean Zipolyn deserie aceastt espoditiune. Din cale seriso de dénsul so constati originea romani lui Mailet, Mindszenti mumiindel yom de niimie, venetic™ ice Walinake is sokan, kik kiralyunk 6 folséyénck see~ mire Minytik, hogy oly semi, sohuni ola emiber~ nek, mind Majlat usamnak, 6 kegyelmének annyi itd, Jsedgot, méltssigot adott*, Hunfelvy: vol. IL pag. 22), %, Fossler: odifia 1, vol. 6 pag. 549 die Belagenmng dor Pogorascher Burg leiteten Valentin T- rik tind Andreas Bathory aus dem Hause Somlys mit inftausend Men ungarischer Reitere, cinigen S23kl hauten und violom Sichtischen Fusvoike, wider di ‘Macht vertheitigte Meslith seinen Platz nur mit 300 Mann.2 P_DRAGALINA Zépolya nu ia fost dat si vadi nimicirea aceluia, care a voit si smulga Transilvania din _manile sale. Atins de apoplexie moare la Sas-Sebeg in 24 Tulio 1640 dupa ce cu putine Zile mai nainte pregtiso a timite la Constantinopol pe Verbdezy cu daruri scumpe gi cu 50000 galbini ca tri- but pe doi ani, $i dupiice i se comunicase vestea, ca sotia sa Izabela ia daruit pe Foan Sigismund, a cavai soarte a ineredintato episcopulul Martinuzai, Jui Petrovieiu gt lui V. Tork. Ferdinand 1. gl Tsabela 1540-1551; Ferdinand .1551— 1950; Ferdinand 1. Toubole gi Town Sigismund 1956— 18850; Maximilian 19641674 91 Toon Sisieraund 1580" 16% Tutorii lui Joan Sigismund sau Stefan, dup cum ti nomiau Tureii, trimiseri darn: rile pregitite la Soliman cu rugarea, ca. si vina in ajutorinl minorenulni, pe care dicta din campia Rakos il prockmase deja de rege in Septemvrie 1540. Invasiunea Tarcilor aduse now mi- serie asupra, Ungariei. Pentra inceput lucrntile in Ardeal se inourcasera in defavornl now alesulai rege. Voovozii Mailat si Balassa silesc pe Valentin ‘Torok sd ridice asediarea Fagiragului, Mailat deyenind acum stapanul situafiunel, era de- nv ISP, BANATULUL SBYERIY I 8 cis si smulgi Transilvania din manile Zé polyanigtilor si so eastige sau pentru sine, sau pentra Ferdinand. Actiunea Turcilor Inse puse de timpuriu capiit aspiratiunilor sale. Po cand Mohamed paga forté despresmarea Budei, sangiacul Nicopolei, Akmed, ajutorat de Petru Rareg si Radu Paisie, domnal Mun- teniei, patrunse tn "fransilvania, ca s& su- grume revolta (aici. In preseara primejdiei il plir’sir pe Mailat cei mai multi din ade- ren}ii sei ; ear el vez6nd, e& wu va fi capabil si fina piept cu oastea numéroasa a dugtnanilor Soi, se Inchise ca gi mai nainte intre zidurile Fagiragului. Cotatea cazit de astadata mai do grabi. dle cat ar fi putut cineva sa creada. Domnul Moldovei, Petra Rareg, diacin. ma- iestra in unzirea intrigilor, a grabit odderea conationaluiui seu, El triamise vorbis lui Mai lated ar face bine daca s'ar preda, sultanalui si nu sar opune unei puterii covargitoare ii promite totodata cd va introvent pe Kinga -Sultanul s& fie agratiat Mailat, ademnit de promisiunes vechiulai sett prietin, se duse in tabera contrara gi nu putea crede cii-se va intimpla vrun’ rou, i i-s'a fost trimis in cetate ca chizasi, 3 Tarci, la parere pagali_ osmani, care inso | erau oameni de rénd imbricati in vestminte _. domnesci, Bunacredinta a facut s& intre 4 in cursa, co io progatir dagmanii sei, si4 P. DRAGALINA n'a mai putut sii scape din pericolul, in care fintrase de buna voie. ‘Mailat gedea la masa fn cortul tui Petru Rates ; aici Incepurd boerli: Moldovel act lua in hitae de joc. Om pripit la fire, Mailat sri dela musi, puse mana pe sabie, stgi res bune pentru batjocurile gi nedreptatile, ce i se spunean in fais, Atunci Moldovenii se aroneard asupra lui gi trantindusl la pimont il legara (19 Tulie 1541) si tl trimisera la Con- stantinopol, unde isi termina zilele sale tn cele 7 turnuri, Inmediat capitulara Pagari- geuii gi deja in 22 Iunie depusere staturile ‘Transilvaniei, reginei Isabela gi fiului ci, ju- runéntut de ‘fidelitate. Mersul_afacerilor lua, in seurt timp dupa aceasta intamplare, 0 directiane con: ‘tyara aspiratiunilor partisanilor lui Toan Si gismund. In'29 August 1541, 15 ani dupa calastrofa dela Mohies, se incuibara Tarcii in capitala Ungariei, Imporatal Soliman deta roginei Isabela de stire, c& doneaza fiutui ei parfile Ungariei din ‘colo de Dunire gi ‘Transilvania, iar Buda si regiunile cisdann diene Je va tinea sub ‘stapanirea sa pana cand Joan Sigismund va devenf maioren Regina gi consilierli sei pornir& cu inima 4) Xenopol vol. I. pag. 575; Fessler: vol. Ill pag. 514. nv is. BANATULUL HRN io frant& spre Lipova, ducénd cu sine coroana si insigniile regesti, Lipova lo oferea sin- guranta deplina Aici se afla o citadel bine spbarita, ridicata in timpurile lui Vladislav IL prin marconal George de Brandenbug, sojul édnvei lui Toan Corvin’). Luarea Budei in stapanivea turceaseds a adus lumina asupra, intentiunilor pretingilor amici din Constantinopol. Cei_ mai multi dintre partisanii regine: doreau si se im- pace cu Ferdinand, caci mumai dela densul speran olibararea terii de snb jugal paganului fn urma pertractarilor de pace incepute, cy. . tigh Ferdinand inflainta hotinitoare gi asupra finuturilor in resivitul patrioi. In 21, Tati 1551 primf Castaldo, in numele tui Ferdi- niand, coroana din inanile Fzabelei gi prin aceasta stapinirea asupra Ardealului gi a Banatului, Petrn Petroviciv, eredinciosul i, trebut s& predee cetatile Timisoara, Lipova, Logoj, Caransebes si Becicherec, ¥i 8% Se re: rag’ la, Munkées. 4) Griseini: Geschichte dos tomesvarer Banats, pag. 0 Du lui Tonn Corvin, care a fost ful lui Mathia, sofia sa a fost constsiasié din mo- tive politice a se mivita eu marconul G, de Brandenbg, Averea colosali a Hunyadestilr, dimpreun et intro finulul din N. Cragului, cist astiel Inman stelina10 P. DRAGALINA Severinenii ajung asifel pentrn prima dala sub stipdnivréa Habsburgilor austrieck Sia ardtat, c& dupa lupta dela Mohics, adeck cu urcarea Ini Toan Zépolya pe tronut Ungariei, sau intimplat schimbari esentiale tn Banatul Severinului, Din partea de din coaci de Orgova gi din parti considerabile ale Caragulat sa format contilatnl Severin. Conduetionii sei sau numit : Rani at Caran- sebesului $i Logojului, Primul Ban a fost Afhaiw de Somlya, Stim, of a servit la 1525 ca calérag curtean (aulicus hnzarow regio maiestatis) tn Ca- ransebes?), iar acum, in calitate de Ban al Carausebegnlui, a primit (la 1586) dela Ioan Zapolya ordinatinnea, ca sa fac dreptate in causa Ocupatitinei,’ ce a comiso oragul Logo} po mogiile Iai Nicolae Garligteanal gi Andreiu. Bizérea, in teritorinl comunei Gavozdias). Tn aceasta dignitate 1 aflam gi ta anul 154 ; Sofii Severinului poarta titlul Bani ai Sebesuiui ; (astfel si Petra Petrovicin 1548 gi 1549). Mai tirzin ei se numose ,.Bani de Logoj si Caransebes". Primul, care folosogte aceasta titulaturd © Blasi Seékely, despre 4) bin tstoria Banstului Severin vol. I. pag. 98, 8) Pesly: A sxirsnyi binsag ele. vol. I. pag. 203, 5) Posty Keassé mouye trtenete, vol. Hl. partes I. pag. 219, are se face pomenire Ia 1553. Cand vr'annl dintre ,Bani* nu intrebuinteazt titulaturss dupla, fitlul: Ban al Caransebegulai® era | folosit cu predilectiane, Numai 2 indivizi | DIQLIST. BANATOLUL SEVERIN George Palaticin 31 Stefan Bétes s'an namit Bani Logojeni* Asupri conduitei politic a locnitoritor din 8. 0. Ungariei, deci si asupra Severine- nilor, a avout guverarea Ini Petroviein tn- fluenta hotaritoare. Find in mana sa con- contrata dignitatea de comite suprem a ie migului gi de Ban al Caransebes-Logojutni, avea destnla putere, ea 8a pedepseascd po cei ce tnelinau spre Werdinand, Ela facut sai multe inceredri sa cagtige pe Romani in partea Habsburgilor ; dar mina de fer ¢ asprimea- nemilostlui Petrovicin, i-a Minut in supnuere si ascultare fata do fiul Isabelei al cirui tutor dénsul era, Din aceasta cans’ oragele Logoj gi Caransebeg, de a caror soarte era legati in aceste timpuri soartea Severi- nului, fineau si acum en Zapolyanigtii. Cre- Ginga a fost romunerattn abundant, Isabela nomeste Logojal ,civitas reginalis"), ear Joan Sigismund zice Caransebesului : ,civi- tas regia nostra", intoemai, cum s'au nuit Buda, Pesta gi Timigoara. {n astfel de orage °) Pesty tea L pus. 319, virmogye trtnete, vol, Hl. par=o pt ivilugiate singurants persoan: Acela, care In astfel'de cotati uwigea sabia Jara Gausi gi vulnera vrun cetatpin, se pe depsia cu perderea capuluis) Avean interes parlisanit tui sy Soverinul In mau, we wun ucd plaici Ie ducea valea cea mais eatrt Constautinopo, el nal yeros pent ca s& bu li se Incuibe Germanii tn coaste gi Sili Inelegteze” si-din partea aocasta. Mai mult deceit. positia a contribuit vitejia locui- torilor, ca Saverinal si fie obiect fourle pre- uit gi din o parte gi din alti parte. ““Byavara militara & Romanilor severi- noni o apreciea chiar Ferdinand tn mai multe répduri, Mind vorba de trecerea lui Potrovicin pe parloa sa, scrie Ini Castaldo, ne dupa ce va edsliga Logojul si Caran- sebesnl, vt aduna cavalerie foarte multe din ‘aceste disiricle, ai ciror loéuitori sunt dis- tingi prin hdtnicie si virtuji mililare’. Tot Ferdinand indeamn’ pe Martinussi, genialul vistiemic al ‘Travsilvaniei (intr'o epistoala cu datul 5, Noemvrie 1551), ,si fact tot c va sta in putinfd, ca sd find Logojul si Carausebesil in credinfé cdtrat vege, ear pe 5) Idem: A suiirényi binsig Wrlénete, vol, Th pag. 196, DW IST. BANATULUE SEVERIN IL 9 accia, care Vou pardsit, sd-i edstige ears in partea sa*) Din epistola sa (21. Octomvrie 1551) ctr Custaldo cittm urmatoarele pasagii sstaturile ardelene gi Caransebesenii, credin- ciogi nou’, dispun ‘de atata puters, incat sunt capabili de resistonti*; mai la vale so vice: yam Wimis scrisoare catra cele 3 na- tiuni ale ‘Transilvaniei gi cdird Caransebo. feu, si liam pus la inima apararea, teri’), Vitejia Sebegcnilor a fost apreciata m corcuri, care zac afar de periferia patriei noastre, Aga d. doi hoieri munteni recra- weazi aici (in Scptemvrie al aceluiag an) morconri, casi scoat din scaun pe Mircea Ciobanal, ‘voevodul Munteniei, in Severin deci era in veacul al XVI. caminul condo- ticrilor resdiriteni. puri grele, cind fiuctuatinnile politico dela ordinea zilei putean sa’ pori- cliteze drepturile autonome, de care era logatis viata civilor din cetziti si din district, Timanul mantuitor leau fost solidaritatea gi ‘ajutorul Imprumutat, Istoria ne-a pastrat exemple marete de solidaritate, izvorite din sufletele desin- teresate ale strabunilor nostri ag) Pe pig. 55, 8 sainényi binsig. Weténete, vol. 1 vol. I, pag 133, 2P. DRAGALINA Nu se pot ardita cu siguranta motivele, care Fan indemnat si-gipromita prin jura- 2nénk ajutorin Tmprommtat, Credém tase & nu gresf, cand susfinem, ca eruzimite violentului Potrovicin gi alte forle majore jan sili a se apara cu puteri unite in a asupritorilor extern. - (lu 20. Septernvre 144) juzii_ collaterali Andrein Berta, Petra Pepa, Nicolae Annocea, Toan Berla, Stefan Dragna si Ladisiaw Ke- nesa, dimpreuna cu alti 'civi Caransebegeni (haids regia civitatis Caransebes.*), Cth Interesul binelui public, pentru prosperarea oragului gi famililor Jor, vor sta intra aj toriu protojudelui Ladislan de Racovifa, dack lar ataca comitele Timigoarei (Petra Petro- vieiu), c& nue parisese nici odata, — nici la bing, vici la ru, gi e&-i vor fi sfetnici iubitori, gi credinciogi fii ai patriei. ‘Tot aga 7 Eats umole lee: rani Daknych (Bit, foun Pent Sinan 9. Nicola” Last ii Meno, FoR aA Spt dao favo) Limoty Pete a are Phyles, Stefan Zabo, Francise Moise, Tiagegcet ya tae Cong Geet, Mauls Mia decaf Minds, Argos Ole Cat eT tae tome spn yes, Ber, asa Bonar Ott Diet Gang’ Soecyt Heartiwteres Hatin Sy, Ni Bokosnyene wae DDN IST. BANAT fat se obligi Racovita fats de orag gi de con- cotatenii soi!) Dar nu numai civii aceleiagi cotati, oi locuitori din departari so obligi ‘la ajutorin inprumutat. Astfel, Benedict Vorgicin, Andrein Di- mitrovicin, Lasdr Dragul, George Olahul $i alfi frontagi din Caragova, depan juramént in numele Jor gi al altor locuitori, ca vor aptira Caransebegul (judices, juratesque ci ves item senatores eb omnes populos civi- tatis regiae Caransebes) cu toati patorea contra ori-carui inimic gi tulburaitoriu (1550) ; tot aga gi Caransebegenii au si le apere mo- ia, gl averea, in masura, caro s'a fost sta. Dilit iu timpurite mai vechi. Accasti. legi- tointi aga dara © intemoiati pe votul stra. bunifor din timpuri anterioare. Valoare gi Inriurire hotaritoare asupra mersului afacerilor politice severinene a avut solidaritatea incheiats intre fratii de acelag ‘inge din Logoj si Caransebes. fectui solidarititii a fost simfit in decursul vea- curilor. Deja Toan Sigismund nobiliteaza opi- aul Logoj gil impreuna ca Caransebegt| Stefan Losonezy raporteaz cu damaruntal 4) Pesty : Oklevelek, documental Nr, 183, pag. 22 P, DRAGALINA lui Ferdinand despre aceasta intimplare In Main 1552. Into epistola, cu datul Passau Ja 11 Tolie, ordon& regele iui Maximilian si nu desparki Caransebegul de Logoj gi Si nu se ating’ de privilegiilo oragului aco- stuia, c&ci so va perde iniregul tinnt, care cu oti-ce prof trebue piistrat in supunere gi ascultare. D'aici inainte cotigile surori, dest fiecare dintr'insele avea magistrat pro- pria, trimit adeseori deputafiani comune sau igi ndreaptd la olalti petiile extra Ca- staldo, care era guvernatorul Ini Ferdinand pentra Transilvania; ear in note oficioase civil acestor 2 cotati so numesc tofdenna _frati®, Civii soi eran ath de adane pa trangi do sentimentul tritietatii, inode soli- daritatea nu s'a gtirbit miei chiar dupa tn- fringorea puterii otomane si eliberarea de sub jugul turcesc Ja anul 1688. Afam, co deptitafiune sebegana, care luase calea spre Viena, a primit ordinul, ca si reguloze fntr'una afacerile nobilimei gi ale cetateni- Jor acestor 2 orage. Conduite deputatiunii a fost inainte precisati gi subsist prin barbati de influent din ambele cetat. in buna fnfelegere Ti vedem regulandn-si, in tot decursnl veacului al XVI, afacerile pu- lice, rsboinice gi administrative. Chiar Ia pertractinile dietei ardelene trimigii lor au DOV IST. BANATULUL SEVERIN 1 conlucrat totdeauna ta olalta gi nu 8 parkit nici odatae). . Dominatiunea tui Ferdinand 1. asnpra Severinulni a fost trecttoare, Pactul inche- iat cu. Isabola ponten predares ‘ransilvaniel a deslaniait furia sultanvlui din Stambul, El dete Transilvanenilor gi Ini Martinuzzi de slire, clei va trece pe sub asengital sa- hiei,’ daca vor permite, ea Nemtii si scoati pe loan Sigismund din domnic. Tot odati. primi beglerbegul Rumeliei, Moliamed Socoli, ordinul, ca si invasioneze gi sk supuna Ungaria (1551). ‘ ‘Vimigana era pahunei ugor do encerit, cici suferinfelo loctitorilor, ren mattratati de. mereenarii nedisciplinati, adngi aici tn- tra apdrare, nu mai eran de suferit, Na fost 1 des- sat, nici citan, in jurul Timigoarei, si. fie yeimas nejéifvit do” oastea lui Ferdinand. Sermanii locuitori, oft dupa jugul tu cose, ciire liso prea tai ugor, dockt rinia unui prieten destranat, Oragelele Bece, Becicherec, Ciauad si Lipova, apiiratis de Toa Peten*), cad dupi olalta, fara mult versare de singe in manile dugmannlai, Na- » Pes fea 1, pa. ester wumeste Toons Pi, ent Grit Tint Pelko. " pee, ° Keassé wirmegye tirténete, vol, parP. DRAGALINA tal asupra Timigoarei Va respins de gerea Tarvilor fh recucerité Lipova, dupa o Tupti crancent, in care Loan Turict), fiul yestitului Valentin, sa distins prin fapte de WHT jncoputul anu 1562 coneentreaza. ‘Tarcii puter considerable in Banat. Cunos- Gand Kasim: page nemultamirea locuitorilor, provoacd, din Becicheres cetatile Logo] gi Ca. Tansebes a so pune sub soutal scu, zicéud yprecim in trout aga gi acm va purta, tia, ca sa nu sufere ‘paguba", De ase- menea ti insciinteazd Aldana din Lipova, c& a venit Kasim si le pustiascd fara, deot sh prind’ armele gi SA se pregateasca de lupta, ') Tavonrete maghinre si, Fessler rot, ae’Grtins Porat Torok ‘credem de origine romineasci din urmitoarele mative I Cristie Bisérea, Hea Iai Nicole, cespre care iavon- elo aratt ch © Romin de vfi, 0 fost sofia uni foun Tork, 2 Stofan Torbk a prinit donafiuni in parte agli in nico tmp ind dere, dato Bi Pranic Torok fost pat crs Ta eM hau Viteazul gi a fost pururen eredincios, chiar st fips perderen Tuptci dela Mitis'6u; 4. Osefiile lul Gri- sl ie sea tt oro infa" ma mattor fei cu” mele. “Turie in prie tnuregne sf eigeno no indtopifste«ywesupune, tin Tare aw fet seritori: maghiasl “Torok DIN IST. BANATULUL SEVERE H Ini Ferdinand nui era cu putinga si puna in stare de aparare provingele din S. ©. Ungariei, caci principile electoral Morits de Saxonia nu numai pe el, ci gi pe impé ratul Carol, il varase tocmai atuhel fn mare straintoare. Puternieal Soliman ins& sub pre- tecst, ca si resbune uciderea lui Martinuz intémplaté, In Vingul de_jos, gi ca si re. stitue pe Ioan Sigismund’ in domnie, gia ales Sofia Bulgariei drept loc de concen. ‘(rare pentra oastea sa, care avea si niivéi- leased asupra Banatului, Comerciantii Caransebegoni deja_pe la sfargital primiverei (1562) au dat. de stire Ini Stefan Losonczy c% Ahmet paga a adunat Ja Sofia oaste multd; ear locuitori din Or- gova raspandiser’ pretitindenea vestea, la Horom (Palanca nova) zac gramezi de lemne, din care ‘Tari vor st faci pod peste Dundre, pentra ca si poati inainta neconturbati spre ‘imigoara, Toma Micsa din Caransebes arata, In- tron rapors_ amanuntit, numeral” ostagimei turcesti, spunénd tot deodata, a atacul inimicuini a fost la tuceput indreptat asu- pra Caransebegului, ear mai tirzin, on abs tere dela proiectul acesta, sia luat ‘Timi- goara_ ca finta operatiunilor. Numital Micga a cazut din tntamplare in mana Turcilor, ceeace a indemnat pe2 P. DRAGALINA Jastaldo si creada, ch a fost trimis de ‘Tarci, pentru-ca_sa induplece locuitorii s& tino cu ci, Castaldo n'avea cauisd st trag’ lu indoialé loialitatea Severinenilor, caci toc- mai atunci venise la dénsul o deputagiane trimisd. de Logojeni gi Caransebegeni, cu rugarea s& le dee prafde pugea, bani $i si sporeasea_garnisoanele. in 27 Iunie 1562 se ivira avanpostu- rile Turcilor Inaintea Timigoarel, Viteazul Losonczy aptira cotatea, Avea pe lings sine numai 2500 Spanioli, Germani gi Ungureni, Zadaraic 1 bravura Ini St. Losonezy gi a ostagilor sei; el trebul s& se inchine forfei numerice $i ‘si predee cetatea In 26 August, aga dara dupa o asediare de aproape o luna de zile, Soartea sa tragied a cantato inai multi din poctii Ungariei, Bl nu era, intre ce vii, cand Ferdinand, aveénd de scop si remunereze abnegatiunea, vitejia gi par triotismul seu, a donat eu dreptul de mo: tenire fiicelor salo Frusina gl Ana mosii Dogate in BorogSebes, Buteni, Pancota gi Dezna in comitatal Zarand Timigoara era un stdip puternic al Ungariei. Caderea ei a fost totodata per- derea acelei provinte, care dela. incopatal veacului XVII se zico Banatul tinvisan, Mai mult de cat un veac gi jumilato a fallait somiluna pe zidurile Gibraltarului wv IST, BANATULUL SEVERN IL a banajeneso, gi a trebuit sa se verse giroaie de sange, oa SA se Malte in local semilunei eariig crucea Ini Cristos. Grogim insti, dact& credem, ci de- odata cu ciiderea “Timigoarei a cizut gi co- mitatal Severin, Nu se’ poate nega clea rea regiunilor marginage cn com, Timig, lar miezul Severinului, find ci aparginea ‘Transilvaniei, gia pastrat independenta aga cum a’ avuto Ardealal. Partile sale resitritene, gi adeck: Craina, Almajul, re- siunile munioase ale Clisuret si cele de din colo de munfii almdjeni, pad la impren- nares rinlui Caras cu Dundrea, de asi dala wau fost cilcate de piciorul ininvicn- Ini, Aceasté. stare a durat pana Ia tradarea Ini A, Baresay, comisi fafa de Logoj si Ca- ransebes, nq, He pllrerea gonorala cf, dupa caderea Timigoarei, aceste cetati nu vor li capabile si resiste’ Turcilor. Cataldo insug ig da pe fai nedumeritea, cand scrie lui Ferdi- hand ! ci oetitile Logo) si Caranscheg, ne- fiind capabile de resistenta, vor trebut si capituleze", gi in adevér locuitorii era ho- tarlti_a so’ preda, dae’, dap’ cum zicean aéngii, s'ar confirma stirea despre ctiderea Lipovei i... bipova era considerata drept checa ‘Transilvaniei, Castaldo a spesat pentru forti-™ P._DRAGALINA ficarea acestei cetiti suma de 150,000 gal- beni; ear Spaniolal Aldana adusese aici tunatile din Oradea mare si din Giula, Garnisoana avea. 1100 ostagi_ Spanioli, Ger mani gi Ungureni, si mai multe cote’ eran pe cale sii vin& intr’ajatorin; deci Intra apararea cise lnaseri, toate dispositiunile posibile gi barbatii competenti tinean co farie, ci Lipova va resista Turcilor timp mai indelungat. Dar coea-ce se credea impo- sibil, s' intamplat mai de graba, ds cat a putat cineva si cugote. Aldana n’a agtep: tat, sosirea inimicilor, ci nimicind tanurile, spangand zidurilo cotati si aprinzénd casela ocuitorilor, a fugit migelegte spre Transil- vania)), Istoriografii nu inregistreaz’ ziua, cand s'a perdut Lipova’, Castaldo tsa face amintire do tradarea Iwi Aldana intr’o epi- stola datata din 1 Augnst, deci ciderea a trebuit si se intample in zilelo din urma ale Ini Tulie. Ne cuprinde mirare, ci nici acum, cand garnisoanele din Logo} si Caransebeg erat reduse la numéral minimal gi ceta- file erau lipsite de aparatori, nu se gandira ‘Toreii la cuprinderea acestor cotati, ci se marginiré numai la cererea unui tribut, la a cdirut plitire se obligara locuitorii in na 5 ‘ssler: op. cit. vol. IL. pag. £56. DI IST. BANATULUL SEVERWY 2 diu silele dintre 6 si 11 August. Acoastis fapta a lacomilor Turei, care de ast dati s¢ maligmiré numai cu alata, trebue s'o considerim ca incident norocos. Cine oare avea si le vind intraja- toriu? Mercenarii Ini Castaldo? despre care el insug a fost scris in Iulie Ini Maximilian urmatoarele : ,purtarea nectvincioasi a mer- cenarilor germani a tnfuriat Ardelenii inta- tata, fn ct nici moartea noasir’. a taturora nu Far mulgimi, Véd limpede, ci ei an ve- nit numai spre stricdciunea terii ; insug capitanul lor atesteaza, ca n'a ‘vezut fiinto mai indobitocite decat ei*. Dupa vro ca: teva septimani continua astful : , Peranii sia ascuns in piduri gi sau adunat la olalta, pentru-ca si-gi apere viata gi averile in contra oamenilor nostri, care. in lipsa lefei, sunt necesitati si jifuiasc’, ca sit nu _piari de foame. Nu trece 2i fara parn- fala, gi uciderile din o parte si din alla sunt Ja ordinea zilei*, 1) Fessler: vol I, pag, 857% die. Siebenbirger hat das Beteagen der deutschen Soldner in selehe Wek gogen uns gebracht, dass inen unser alee Ted nicht enlige. dete sche ich slat, dass diese Soldner nue zum Werderben des Landes’ Borekommen sind; 305 fur ir eigener Hauptinan gestehy dass er vesherschere Menschen al se nie gesshon hube sss aio Bavern soe gen sich in dio Walder nirdek “und scherten sich 2» PD DRAGALINA Astfel de clemente turbulente na pu- tean_ si fie spre nici un folos locuitorilor din Severin, asupra carora era trimis Ka- sim paga cu 40000 ‘Turci. D'aceca pacea incheiats sub conditiuni atat de favorabile sf numit un incident norocos. La incheerea pacii a contribuit si domnul Munteniei, Mircea Ciobautl, despre care Turoii ziceatt c& nu ar fi nici’ Ture, nici Grogtin®), Con- Incrarea sa se constata din cuprinsul unei epistole adresate caitr’s magistratul din Bra- gov, In care spune cu mandrie, o& a eso: perat dela Turci, ca oragele Caransebey gi Logoj si plitease’ tribut comun, Pentru politica espansiva, urmarita do Torci, ‘Timigoara avea aceoag insém: nitate, care a avato Belgradal sérbesc gi Buda, Dacoca se destinaa intra aptra- Tea ci barbafi distingi, experti in ale rs boiului, — ‘pagali superior. Cel dintain a fost, Hassan pasa. intralte locuri fortificate, precum in Ciacoua, Verset, Becicheree, Panciova, Cur- vin, Palanca noaud (Horom), Orsova ete, seinen, die weil sis ihren Sold. vergsbich fonder, angen sin, Nahvungamital 2 raubon, damit si Sich verhengers. Kein ‘Tag vergoht abe Sehligrst Ewichen ingen und don Bautrny und jeden Tag gibt eS Toe auf beiden ‘Sete, 5) Nenopol vol ii. page 6 1 DIN IST, BANATULUI SEVERIN I i agezara Tureli Bei; ear incassarea darilor cadea th sarcina unor functionari distrie- tuali, care trebuian s% dee sean’ de faptele lor Hafuadarnlni din Timigoara. Contribu- fiumea ora cea usitata la ‘Turci: darea de cap si de vite, De afacerile judecatoregti purty grij Sardarit san juzii comunali, Instituifi pentra fiecare commnii, Astfol edderea Timisoarei aduse en sine schimbarea constitufiunet in perlite apusene ale Banatuhui fimisan; sdministratiunes gi jurisdietianea do pina aici este scoast din vigoare gi in- locuita cu sistemul de gavornare tareese, Despotismul Turcilor si nedreptatile comise sub umbra unor legi barbare pentru crostini, apisau grou asupra _locuitorilor, Mulfime de Romani, remésifele colonitor Romani), Rasciani gi Servieni, care s'au fost agezat in fara, au aflat scapare in districtele Logoj, Caransebeg gi in unele parti ale Lipovei. Pe plaiurile gi prin vailo acestor district, unde crestindtatea sub sutil Iui Ioan Il Sigismund nu era con- ') Grisetin’s Geschichte des temesvater Banats, Ia © pag. 82: Viele vou dew rbmischen Colonen, noch tbrige Watachen sowie Raizen und Servier, welche sich. im Lande angesetzt hatten, flohen jetzt.= P.DRAGALINA turbata de ‘Durci, se spori numérul locui- torilor gi al satelor®, In fruntea districtelor Logoj si Caran- sebeg aflim acum (1554) earag pe acelag Petrovicin, care, pe timpul invoielit incheiate intre Tzabela si Ferdinand, a fost. silit si pariseasc’ Timigoara. Dup’ cideres sa gi dupS 0 sourta va- cant urmeazit "1552 Joan Glesan ca Ban al Caran- sebegului. Stim, ca fost cel dintaiu, care a raportat lui Castaldo despre moartea, tui Losonen, es 1508. se numeste Blasiu Székety Ban al Sebogului si Logojului, ‘Petru Petrovicin a stat apoi in fran- tea acestor 2 districte dela 154 pand Ia moartea sa intimplats 1a 1567. Prin acest fapt se constata, ch distric- telo nomite au fost scapate de ‘sub domi- nafiunea lui Ferdinand. De alteum nici in Transilvania n’avit regimal seu viata lungi, mai yértos din pricina guvernatorilor Casialdo gi Andreia Bsthori, nigle indivizi, care mai ales au avut in vedere interesul ") Idem Ia pag. 88: In den Disticten von Lae 4g05, Karansebes ul einem ‘Theil von Lippa hingegen, ‘Weiche.Tohunn I_Sigmumnden in Bositz geblichen, nd wo. mithin die Christenhoit nicht beintrtehtiget war, it dor Bevélkerang auch die Dorfer an. 1 | | 7. BANATULIN SEVERE 1, propriu gi n'au fost eapabili si caigtige patiile locuitoritor. fn astlel de imprejuréivi promisinnile amagitoriului Petrovieiu, re foritoare la recdishigarea Timigoarei gi a ‘altor celati banayne, produsera rodul dorit, ear scrisourea ui Solitnan din Aleppo, in ‘care fi ameninga ai pedepsi cu toata asprimea, daca nu vor apuca partea Zipolyanigtilor, {i hotaritoare pentr conduita, Ardelenilor indati ce voovozii romini Pelrasen cel Bus gi Alesaudrn Lapusnean venir la. porunea. solianulni cu 12000 de oameni in ‘Transil- vania, ei se Kisara de Ferdinand gi jurara fn 12 Martie 1654 credinta Izabelei ‘si fiului ei, Voovozii romani mersera intra intinpi- parea lor pana la Sitmar, unde sunt diruiti intrun chip stralucit, ceea-ce nse nu-i im pedecd a devasta la’ refntorcere 'Transilva- hia i modnl cel mai crunt. Cu serisoarea din Aleppo a fost denumit P. Petrovicin sandjac a districtelor Caransobes gi Logoj, care sunt eliberate de tributul, ce pind aici avean sic] plateasc’ ‘Turcilor. Asupritorinl de mai nainte al acestor celiti devine acum protectorul gi ingrijito- riul ‘lor. Petroviciu Je pune in’ stare de apirare mai bund gi zidegte tumuri de observare in. diferite ‘locuri ale distriotelor. Astfel de fortificatiuni sunt Peaira Tur nului, dup& cum ¢'numita in graial popo 3rulni ruina din vecinatatea comuvelor Ru: jeni-‘Tumnul, gi turnul de observatiune do Tangi Meedia, ale cArui raine fantastice le privegte calétoriul cu acclag Interes, cu eare vede panorama draigilag’, ce ise des: Jace inainteaochilor. Din lasiiméntul tui Toan Zapolya, din intontiunea Turcilor gi a lui Petrovicin, ca si ridice pe Joan Sigismund la tronul Un- gariei, sau col putin stri asigure stipAnirea asupra Ardealului, s'a Tauri pentra Logoj si Caransebeg pavéiza, care le-a seutit pe Gurata unui Secol_ de’ invasiunea ferosului inimic, precum gi leg’tura de fer, co a esistat intre ‘Transilvania gi intre Banatal caransebegau-logojan. Comitatul Severin © considerab aw. eum inainte drept parte intregitoare a Tran- silvaniei, Principii denumesc ocArmuitorit sei, ear staturile an vot gi scaun in diotele ardelenexti [wand regina in numele ininorenului ie fiu carma Transilvaniei, oduta 83 recigtigo prin Intrevenirea Franciei gi cu ajutoriul lui Potroviciu cetitile Timigoara gi Lipova. Zi darnicd fi incercarea ci. Se pare, c& corerea ei a fost respins4 in mod categoric, cAci ‘dup& moartea lui Petroviciu (Octomvrio 1657) n'a fost birbat, care ar fi avut in- drisneala, nici m&car s& se roage pentra oe { § DIN IST. BANATULUL SEVRRIN % redobiindirea lor. Abia entozar’ ambasadorii roginoi a protinde (1659) regularea granite’ spre Timigoara, gi Lipova. Regina moare in scurti, vrome dupa aceastt intdunplare, Ferdinand a ficut in anti din uma tot ce ia fost in putin, ca st lege ar mistijin cu Turcii si s& se impace cu Toan Sigismund, care acum luase titlul de rege al Ungariei. Dorinta ferbinte, de a lisa fiului seu 0 tard linistita, n'a putut s’o realiseze, Murt in 25 Tunie 1564. Urmagul seu Maxinsitian 1 (1564— 1576)_a continuat pertractarile de pace dar fiind pretensiunile loi Sigismund exa* gerata, se incinso intra rivali resboiul civil de nou, in care principile ardelean, sprij de Hassan, paga Timigoarei, a fost la in- ceput biruitoriu. In tabera lui Hassan, din apropierea Dobritinului, eau spahii_ turci, pedestrime rasciand gi la 3000 de ciilaragi romani din Logoj gi Caransobos. Calaragit forma probabil reserva principelui, care cu fnvoirea sa se Inptau sub stindardele tur- cogti. Facéndu-se fase pace intre Selivt, ur mitoriul resboinicului Soliman, gi intre Ma- ximilian, a fost necesitat gi Ioan Sigismund sh se Impace cu rivalul seu. El moare la 1571 fit, urmitori aP.DRAGALINA ‘Rudolf 1816-1008, Stefan Dithory 1971-1578 Sigismund a denumit de executor testamentar pe Romanul Gaspar Bétes — Bichigianul!), Acosta © fint Ini Ladislan, care ‘dup’ Petroviciu a urmat tn seaunal Banilor sehegeni (1558) Cut banii expatali dela protectoral sew a cumpeérat cotatea Fagdrag dela véduva Nailat gi sia silit sa cagtige protectinnea ‘Turcilor, ca si restoarne din scan pe Sle- fan Béthory (1871—1576), noul_ principe al ‘Yransilvanieiutru realisarea aspiragiunilor salo promise Turcilor indoirea tributului gi cedarea districtelor Logo} gi Caransebes, ear prin figiduinte referitoare la libertatile fice, indulet gi atrase Secuii in partea sa, ") Ressler, vol, I pag. G10 meturiseste: tes 1 ein niedrig tind geborener Walache. Petrovielu doneaxi camerarului seu, loi Ladi fay Békes gi fului scestuia lei Gaspir, Dimbouifo, ‘comunk situat intre Loyo} $i Gavojdia. Pesty = Krasss virmogye, vol, il, partea I, pag, 187). Jacob Bees finea (1548) Figetul in posesiune. Deja In 1509 se taco Amintre. de. Toa Belews, esstolan al castelelor de Uni Uoata, Manigtur, Margine i Hafey. Acosta. e probabil mogil Ini Gagpir (dem pag, 148). Biehigin © mumele tunel comune din vocinataten Pagetului. Desi Pesty Fr. feo tral ei esisttabio pein ineepital voacult XVIII totag suntem d@ credingd, of aici trebue sf cautim Seaioul striogese al acestot femili, Din Richigianal s'a format’ apoi Békes, precum s't_ format din Gili- Steanul-Gerlistel, din Racovijanul-Rékoviezay f | | b DIN IST. BANATULUL SEVERIU I a Dar nici Bathory n'a stat locului, Prin yespunderea regulati, a tributului objine gratia Turcilor in mésura at&t de mare, incat i trimisera oaste numétoasi in contra riva- Tolui seu. Cu ajutorin! acestor tovarigi se aruncé asupra Fagdragului, unde se Inchisese Bekes, gi-l lua cn asalt, (Octomvrie 1573) dupa un asediu de 19 zile, Cu ctiderea acestoi cotati tnse nu s'a terminat resboiul, e&ci lai Bekes ica succes si scape la Maximilian, ducénd cu sine partea cea mai insemnati a tesaurului seu. La tronul Poloniei, care intraceea de- veniso cartig vacant, aspira principele ardea- Inlui gi Maximilian, Ca sisi ajangé ‘scopnl trimise po Békes cu oaste impbrateascl, adu- nati la Cagovia, asupra ‘Transilvaniei (1575). Bichigianul comise de astidati 0 gro- galt neiertati. In loc s& se arunce asupra Belgradului preterit s& agtepte ajutorial Se- cuilor, amicilor gi al altor tovarasi, Trig’ narea fi ft spre’ striciciune, clei’ Bathory ava timp ségi adune ogtirile, ba chiar a se intr cu trupe auxiliare trimise deta Timi- ara gi dela voevodul Munteniei. Lupta lela St. Paul (lulie 1575), in care armata lui Beékes e zdrobit de puterea Ini Bathory, phse capét pentra totdeuna aspiratiunilor sale, Hl scapa gi astidati dimpreani cna P. DRAGALINA vr'o cAtiva prietini de sabia inimicului, gi fyi afla sci in Satmar, Mai ru 0 patirs cei cAzuti in mana lui Bathory, Dieta dela Cluj fi condamna la moarte $i la perderea tu- turor averilor, Sapte din partisanii lui Bekes sunt decapitati, 34 Secui spénzurafi, ear mai multi, dupa ce li s'au taiat nasurile gi ure- chile sunt trimigi la ai lor, ca sa le vesteasca »ci nu prin revollé, ci numai prin supa- here pot si redobiindeasca drepturile gi liber- ‘agile perduto"), fn anul urmator a pirasit Stefan Bathory ‘Transilvania si s'a dus in Polonia, unde prin votul staturilor polone i s’a oforit coroana regala. Scaunnl arde- Ienese fl ocup’ acum Andrein Bathory (1875—1581) care conduce on intelepeiune afacerile {gril Sub steagurile lui St Bathory, care do altcurn dupa co se urease pe tronul Poloniei so impicase cu Békes, s'au luptat 300 cAldragi gi 200 podestragi din districtul Caransebeg, care aveau tuntri portative gi erau inarmati cn sulite, ci sabli gi cu se- curi’), Probabil c& promisiunea, ce 0 ficuse Bekes ‘Dnrcilor, ian indemnat ‘si se lupte contra Romanului. 4) Fessler: vol. UL pag, O14. 2) Pesly: A Sudrényi Kinsig, vol. I. pag. 144. tess pee sf, BARATULUL SEVERE I » Rudotf 1876-1008; Sisianund Bitory 16811598; An- Greta Bathory 1690; Mihaly Vitowsu) 1583-160. Fortuncle co se descaret asupra Tran- silvaniei gi asupra pirtilor sale anexate, sunt provestite la incoputal guverntrii Iai Si- gismund Bathory (1581-1698), Multime de Sameni pierird in Banat de cium’ ;" comu- nele Boleasni{at), Porecea?) gi jural Caran- sebegnhi, remaseri aproape degerte de lo- cuitori, ‘Miseriaproduse 0 destrabailare totala 2 ordinei publice. Lotrile erau zilnice 5 cal tare apis si ripea avutul colui_ slab ; niu era judectitorie, nici autoritate militar’ san politica, capabila si infrangé pe cel violenti. Pentru restabilirea ordinei gi pen- tru stirpirea tilbiriilor dieta. din Aftd (1586) a trebnit si ordoneze poter’ general, nv aceste timpuri de miscrie ocarmui- torii districtelor Lago) si Caransebeg ciutan si trieasca cu Tureit in bund-intelegere § sa find veciniitate bund, ca si ‘souteasc& ) Moleaynifa © comand apistinitoare preturei Caransebes, 1) Porecen, insu Ma © depittare de 4 oare de Orgova. Pe insults aceasta se ah, fn fafa de Svinia, 0 oman en sig mo, Kl de dst Mee fen astiziaparfiae Serbiei. In saful Porecen s'a ni fut Baba Neve, vestitul general al tui Miia Vite ful. Crosimile iui aw supirat pe Unguri, care il spin frank in Cluj 1a 1601, (Pesty's vol. Hl. pag. 463.AGAu ” pe bictii locuitori cel putin de tacomia acestora. Buna-intelegere inse a fost co tarbata, din améndoué partite prin aven- turieti, tciunari gi lotri de. profesiune, care tn pofia de jaf, trecénd peste hotar, clean gi. parjoleau satel marginage. Turcul, care cuprinsese ntr"aceea par- tea cea mai mare din Ungaria, acum tg pune ochii si pe districtele binftene, Acea- sii tendenfi_iese Ia ivealé la anul 1589, c’nd paga Timigoarei trage la Indoeald dreptal de stapanire al lui ‘Sigismand Ba, thory asupra cetatilor Logoj-Caransebes, ce- rondw-le pentru sine, Pe cand pertractan asupra acestei afaccri, Turcii, se arunci en permisiumea pagei' din Timigoara asn- pra comune; Ciutat), dau parjol caselor lo- cuitorilor, si ripindule averea, prind bar- batii, femeile si copii satulai, Hi iau ca sine gi ii’ vind in selivie, Astfel de fapte barbare, precum gi pre- tonsiunea Turecilor, ca si li so lase in sta. pinire teritorii, care in fapti eran ale principelor transilvaneni ; in sfargit corerea lui Sinan paga, ca si-l ajute cu toate for- ) Ginra, © comuni din apropierea Logojuluy ingiNevsincen do nstizi, Calasivofa a Tost atit. de cumpliti,inedt Ciora dispare din. sit satelor, (Posty. Krass6 vanmegyo, vol. L pag. 114) og © IST, BANATULUL SEVEN UL * tele militare ale ‘Transilvaniei in resboiul inte Turci si Rudolf (1576-1608), In- deamna pe Sigismund Bathory, s& rumpa toate logaturile, cu Turoii, gi si treact In partea, Cregtinilor. Folos'nespus aduse crestinatafii ali- anta, ce a incheiat tinerul principe al Ar doalului cu Minain Viteazu) gi cu Aron, Domnul Moldovei. Mihain Viteaznl (15931601) da na- val& asupra Tureilor si fi macelareste la Bucuresti si la Giurgiu, tocmai atunci, cand armatelo Tegolui Rudolf suferisora. perderi enorme inaintea Strigoniului (Esztergom) gi ja Arabonna (Gy6r), ‘prin tradarea coman- dantului, a contelui Hardeck, Ridicarea tui Mihaiu in nigte timpari nespus de critice, a espus viata gi averea supugilor sei la ‘furia unui digman feros, care cu 40000 de ostagi nayall asupra Muntoniel, Dar el il bate in 3. réndori si-l constringe a se relrage peste Dunare. Tot Patunel venia din Banat spre Orgova un corp de Tatari, incareati cn imensi’ prada ; Mibaiu, lovindw-i, ucide din 20,000 mai bine do jumatate, le ia prada si elibereaza mii de ‘cregtini din manile Jor. [ntraceea Mu: stafa paga igi reformase armata $i se apro- pia earag de Montenia. Mihaiv inst trece fn luna lui Martie Dundirea inghefata gi lo-2 P. DRAGALINA veste Turcii cu atta furie, incat Mustafa paga insug reméne pe cdmpul de lupti, Oamenii Ini Mihaiu devastara tinuturile de po ripa dreapt% a Dunirii pint dincolo ale Nicopolea. Cu asemenca bravur’ se luptar’ Mol- dovenii sub Aron vod Cuprinscriy cetatile dela gura Duniirii_ gi Dobrogea, ,Cruzimile sovérgite asupra Turcilor*, — zice Xenopol, — eran inspainantatoare ; nici sex, nicl vorsta, nu gasia iertare inaintea furiei tui gi cadavrele celor jertfiti eran lasato nein- gropate in prada fiarelor gi paserilor* Gu_puteri unite cueerix’ apoi voovozii romani Briila, ultima cetate, ce mai romi- sese Turcilor. ‘Acum putea 8a sboare goimii rowini pani la Baleani, gi prin alacuri indriznole si rispandeasca fried gi spaim’ in palatele de lang’. Bosfor. Tureii, inspiimantati de progresnl Ro- imanilor, hotirird si-gi indrepbe teats pute- Yea spro principate, ca si nimniceasc’t cuibul eroilor, care le pricinuise atitea desastre. Hotiritea s'a lat ca consimtirea noului sultan Mohamed, caro in Iannarie 1595 se urease po tromul turcesc. fn. preseara furtunei ameningtoare Si- gismund Bathory a crezut ca a ‘sosil. vre- Inea si supund ferile romane. Sub pretext, ca sar fi dat in partea Tureilor, Aron vod’, a me pe gp piv BANATULUL SEVERIN 1 6 este prins gi tnlocuit cn Stefan Recvan ; ear Jui Mibaiu i se impusera conditiuni gi mai_umilitoare, deca acelea, care il legau de Turci, In sperant’, oi cu ajutoriul lui Bé- thory va fi in stare si apere tndependenta jerii sale, este nevoit a se supune tuturor Conditiunilor prescrise gia se face vasalnl prncpolt ‘transilvanian. in speranta ajutoriului facuse Mibaia gi aceasta jerlfa. Pe cand Insi marele ve- zir Sinan pornise cu. 100.000 ostagi asupra Munienici, Sigismund igi sérbatoria nunta, cu arhiducesa Cristina, gi tn loc dal ajuta fi pofteste la nunta, Alara de tropele auxi iare alé lui Albert Kirdly, care din Inptele de mai mainte se aflau’ pe langa dénsul, Domnul roman nu print, In acest moment qritio, nici un sprijiu din Transilvania, Ar mata lui Mibaiu consta din 16,000 ostagi, inclusive cele 2000 de Ardeleni, de sub co- manda lui Kirély. Cu aceasta ‘oaste, netn- sémnati la numér, Mibaiw prin genial sou militar gi prin bravara sa personala, castiga in 13 August 1595 la Célngdrent,’ vietoria cea mai strilucitt asupra unui inimic de 7 ori mai numéros, inaintea cruia t8mura, Europa. Era imposibil, ca in ina urmatoare sh resisto cu oastea sa obosité: atacului Turcilor, care ugor puteau sél fnoun-a“ PDRAGALINA giure si sicitaio calea spre meazd-noapte, Deci, lasiind Bucurestii, Térgovigtea si alte orage in prada Turcilor, se. retrase la sa- tul Stoienesti, unde intarindu-se la un loc muntos agtepta ajutoriul tui Bathory, care vozindwsi fara ameninfata, ridica’ oaste muita, cl care strahati pana la tortifica- fiunile improvisate de oamenii Ini Mihain Viteazul. Armata turceasc’ cuprins® de trict se retrase repede spre Danare, Mihain luand comanda Crestinilor se repezl pe urma ei, recucert Tergovigtea, Bucuresti si ajungend Ja Giurgiu in momentul, cand ‘inimicii Smbulzian ta podal do peste Dundire, ii lovi ou atata furie, ineat muitime de ‘Turci so fneaca tn Dunire, ear carole de munitie, proviziilo de risboin gi prada ce o casti- gasera, sunt lasate tn manile thvingétorilor. ‘Au perit in aceastes ospeditiune poste 22.000 de Ture Seriitorii_ maghiari gi germani pun acesto victorij stralucite in socoteala lui Si- gismund Bathory ; eat Hammer, istoriograful imperiulai otoman, marturisegte ci Mibaiu Viteaznl a avut rolul conducdtoriu. in tot docursul rasboiului Si locuitorii Banatului se pregitese de Iupta, ca si souture jugul apisatoriu al Turcilor.” Crezénd Romani gi Sérbii din aceasta provinta, ci a bitut oara libertstit ese ttn en DIST, RANATULUL SEVERIN 1 a si pontra ei, trimit la Sigismund Bathory o doputatiune’ condusi de Viddica Todor) ca si ceara ajutoare. Principele primind solia cu bucurie si trimifind resculatilor un steag, promite ai lua in scutul sen, Vididica Todor si Dofian ridica stin- dardul_libertagii, tn jurul caruia se adun’ 1500 Romani gi Sebi; li se asociazt Loan de Logoj, Petru Mavsocz $i agi numital Jancn, ca. conducttori de cete mai marante?), Aceastis oaste scouse fortaretele Obad gi Dobra din manile Osmanitor, Invinse in 2 réndnvi pe paga diu ‘Vimigoara, euceri Be- cherecul gi trimise tn semn ‘de biruinta Ja Alba-lulia mai multe steaguri dobandite cn ragarea, sii le trimita ajutoria in contra Turcilor, care acum fi ameninf’ cu putere Indoitz.’ Sigismund le trimite tntrajutoriv pe unul din cei mai vrednici bérhafi, po Moise Székely. ') Din. manuseriptal elpitanulel Schienb + Die Wae n_und Serben sandten cine Deputation an Sigis- rund Bithory unter der Anfthrung der mir enter com Namen Zeedoy” Dekannten Wladicn (Bischot). 4) Acelag manuscript: Die verbiindaten Wealechen lund Raizen, gegen 1500 Mann stark, ergeitfen hieraut die Waflen und wurden durch Teodor und Doczian n= gefilnet zu welchen auch Tohann von Lugos, Poter May'= foes und ein gewisser Tank, als Rotfenfrer sich e- selten.4 P.DRAGALINA E mirare, c& dupa alates lovituri Ta cii mai tineau ‘la prietonia lui Bathory. Per- dorilo lor Ie atribue lui Hassan, care pentra diferentelo, provocate gi pentrn cortele hotar- nice, a fost ridicat din comands ‘Timigoarei, Urmagii sei Anthat gi Mehemed se plang mai co seam’ asupra Romanului Stefan Bé- jes-Bichigianut (fiul lui Gagpat), care urmase Tui George Paliciu in scaunul Banilor de Ca- ransebes-Logoj. Ca biirbat, indrasnek gi vite jubea aventurile resboinice, gi find-c’ din pricina talaniseu avea motive si wrascd foatd haita turceasca, prin alacuri indrep- fate asupr’i Osmanilor din Banat gi prin macelurile sale groaznice bigase nespus fried intr’éngii, So constaté aceasta din arai- tirile pagalilor catra Sigismund, tn care so plang asupra atrocitafilor comise de oame- hit Ini Békes, gi fn care dénsul @ numit brutal gi provocatoriu. In urma acestor acuse Bathory tl re- yoact din Severin, dar tn apreciarea virtu- filor sale militaro, 11 trimite dimprenna cu po Mibain Horvat la Moldova, tn ajutorul fui Aron. Aici so luptaré améndoi cu. mult noroe in contra Tatarilor. Locul lui Békes 1 ocupt, la 27 Maiu 1595, socru sou George Borbély"). 1) Griselini 1 numegte. Barbell _ Din motive do oportunitate a codat prncipele cerersi turcesti; dar inlocuirea prin acost barbat eminont’ a fost signalul unor lupte sangerouse, co se incinserk in eampiile Banatului Noul Ban iegind ln 8 Iulie 1605 din Caransebes, dice vitojii sei maj intaiu asupra Bocgei*). Donazeci gi gapto do tunuri se in- 2) foes © mime una oral mootan Hing al Bécsava dn cro ental ett © domitd Doge newfand bee pment, ponte 'n © deout ta Sore woe soa ‘ont Nee etn er Secret onan bocce, Groce corespinde sure sale topoprafe, ace ce {intro ella incungiurath de dealer, Dele. colonigt ‘Sane coe cn hl wont Sit il de ess Torney deseopert lr T8TS; intra oon degra in riunen nomi sect! et tures Ne oe giscint pin cin a ail Torin, ae otek Eine te atl" pe cong, nomi oman bua ‘Tureau tn Ardline se sisting eb at Matt giturk subpAménteascd cu Gula Vérgefului. In. acte pu fier se face pont prina dtl amines la 1588 ‘ek foniel Ferm. Mlrtiy 9 George de Recoil te frparta, gl oobil George Veobie de als pete ee ston’ dh sn (4 Devomerte 1609), of tind i sity contra etl, mu an Wore” nich na so vor eschide din eae Tokehs), Th portal iu Rakovaky oat nln 0 ti, tn Sa eek ov, an fina do Tinigoure dat ¢ tn one Lopajeniot #1 Carmscbegenlor, Dupt cupinderen Tinigorst ek ot pata gt ocge in spanten fuses Bal Bore Hily o ia dln mille for, dar il cupeinderes zones sant arah hang Spi sei devin Sted Tare cd48 P, DRAGALINA droptar’ agupra cetatii, are fu cucerita gi yaur- nisoana constrins’ a trece pe sub ascfitul sa- biei. In asemenea chip se petrecura Iuerurile la Vérsef, do unde Borbély pornt steagnrile ale sme Totedridia, Figet si Lipova. In Faget!) eraw la 200 Ture, care vee vénd, c& nu sunt capabili de resistenta, ai nog putul Scopiril Ardealul, sgt pe ta capétul anului 1058 sau ince= 1650, eind. Baresay eedeaz Tarelor, ponte Banatul "caranscheg-logojan,. garni Soani crest’ 0 nimvcesle, In docursul veneuilor de stul de furtunonse pentru Tinkjaai, au veut paiei cote ale hui Vetoraai, Carat lui Tokily si alft cgenani frunierosi 5 ear Ia ani ISIS) Sau turnat. in topiton- Fele sale’ ghivlele pontr honvezii unguresti lesty Krassé_vérmogye vol Hl partea 1, pay. 96. 8) Numele Faget se deriva dela envdntul fags ace in yalen Bogeiulyi, langh drumul, co duee deli Timisoara spre ‘Trnnsifvania. & cunoscut cl la anu! 1548, cand se fice amintire de Taco. Békes, esistat ici deja 0 forticoajs. Dupa eucsr i ut sf Fagetul dimpreuni cu Lipo tipinires. turcense®, Bantl Logojuhi, George Pati Al recistigA, dar numa) pentruo durati de tot scur ciel in 5 an (1504) all Moise Satkely ineinten Fagetules, Taptindise ct teu dobéndivea cetifi, Mainorocos fu Borbdly, care find’ eetatea. © incrodinjozi qinerelud sow; cesta s0 umeste d'ici inainte Stefan" étes Paigefaunl. Re- ‘ase apoi sub slipinivea principilor transilvineni, pint ednd Gavrili Bethien, pentru dobindirea coroanel,_ ‘deto-Tureilor dimpreund eu Lipova gi alto celifi bind~ fone (1616). Cu izgonites Turcilor din Banat se pose capet versislor de singe, peteceute in abundan, im Drojural acestu; origel Din IST. MANATULUL SEVERIN U, 0 hotirir’ a prada cetatea, dack ti se va da yoie a so indeparta cu toale onorurile nilitare. Borbély print conditiunea, i pe cand Tareii, retragi in launtral cet, se pre- gitean de cale gi asteptau si fie a dona zi escoriati la ai lor, — ocupa en 100 de ostagi suburhille cetatii, Escortarea era necesara, caci haiducii gio parte a ostiigimei crag tine avea de cuget, silo pregiteasca 0 curs gi siti despoaie. Barbell, un beithat distins prin nobleja. sufletease’, trimise in spionagitt po Toan Logojanul (Lugassy) cu caste aleas’, ca sit Impedece asasinarca, ce aveau de ciiget si comita crostini fasi de aceia, oSrora le garantase retragere lik beri, Abia pornise intra iudeplinirea mi- siunei sale gi se reintoarse in ruptul ca- pului, aducénd gtirea, c& paga ‘Timigoarei vine cu $000 ‘Turci ttru eliberarea color asodiati, Borhély intocmindwgi oastea, in- ‘timpind dugmanii la Indepartare de 2000 pagi, dinaintea Fagetalai, Améndoue partile se luptara cu mult’, vitejie, dar find Tureii inai bine inarmati gi mai numérogi, se_pi- rea, cA vor repune pe Cregtini. Atunei Bor- bély indrepta asupra unei coline cete de Sagi, care pentru vestmintele lor negre se numiat legiunea neagri, ca dacolo so cad In flancul inimicului, car el in fruntea osta- simei din centra se’ répezi cu. toata furia 4