19.

Prezentai Romnia i concertul european; de la recunoaterea internaional a Marii Uniri la

instaurarea regimului comunist.
Conceptul de concert european se refer la relaiile internaionale dominate de marile puteri care
s-au strduit s menin pe toat perioada secolului al XIX-lea, principiul echilibrului.
Marea Unire s-a realizat n contextul nfrngerii Triplei Aliane, recunoaterii dreptului popoarelor
la autodeterminare (dreptul fiecrui popor de a-i hotr singur soarta) afirmat de preedintele american
Woodrow Wilson n Declaraia celor 14 puncte, la nceputul anului 1918; prbuirii Imperiului Rus n
urma revoluiilor din 1917, prbuirii Imperiului Austro-Ungar ca urmare a victoriilor Antantei.
Toate acestea au favorizat realizarea n 1918 a statului naional unitar romn. Mai mult, Romnia a
participat la Primul Rzboi Mondial cu scopul desvririi unitii sale naionale, proces ndeplinit n anul
1918 prin voina romnilor din provinciile aflate pn atunci sub stpnire strin.
Dupa Marea Unire de la 1918, Romania a avut ca principal scop al politicii sale externe apararea
sistemului stabilit la Paris-Versailles. Acest obiectiv va fi atins prin aderarea la tratate care priveau
dezarmarea cat si prin incheierea unor aliante cu statele din zona care aveau obiective identice.
Conferina de pace de la Paris-Versailles s-a deschis la 18 ianuarie 1919, n Sala Oglinzilor din
palatul Versailles.La lucrrile Conferinei au participat delegaii din 32 de state. rile participante au fost
mprite n state cu interese generale, Marile Puteri, i state cu interese limitate, sau speciale, care au
participat doar la negocierea problemelor ce le privea direct, cum a fost cazul Romniei.
Rolul conferinei a fost acela de a ncheia tratate separate cu fiecare stat nvins.Dup ce au fost
stabilite clauzele generale, s-a trecut la redactarea lor, pe baza rapoartelor unor comisii, fr ca statele
nvinse s participe la negocieri.
Actele Marii Uniri au fost recunoscute pe plan internaional prin tratatele:din 1919( Tratatul de la
Saint-German ncheiat de marile puteri din Antanta cu Austria, recunotea apartenena Bucovinei la
Romnia; Tratatul de la Neully cu Bulgaria care recunotea apartenena Cadrilaterului la Romnia) si din
1920(Tratatul de la Trianon cu Ungaria care recunotea apartenena Transilvaniei la Romnia; Tratatul
cu Turcia, ncheiat la 10 august 1920 la Sevres(nu a fost ratificat). Sistemul politic de la Versailles a fost
completat cu tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920.Prin acesta a fost recunoscut unirea Basarabiei
cu Romnia de ctre 4 din cele 5 mari puteri nvingtoare:Anglia, Frana, Italia, Japonia.Acestea au alctuit
sistemul de la Versailles care a reglementat rela iile internaionale, unele din prevederile lor fiind n bifoare
i astzi.Cu Rusia nu s-a ncheiat nici un tratat, nefiind invitat la Conferin.
Furirea Statului National Unitar Roman a creat un nou cadru teritorial, economic, social,
politic si cultural pentru progresul tarii; s-au creat posibilitati pentru valorificarea energiilor
creatoare ale natiunii romane; poporul roman intra intr-o perioada de afirmare politica, economica si
culturala; creste rolul intelectualitatii in societatea romaneasca; creste prestigiul Romaniei in plan
extern; se afirma regimul democratic..Pe lng apararea sistemului stabilit la Paris-Versailles, in
politica externa romaneasca s-a urmrit i recunoasterea Statului National Unitar Roman;
mentinerea statu-quo-ului teritorial; relatii de buna vecinatate cu statele vecine; contracararea
politicii revizioniste prin aliante cu Marile Puteri si aliante regionale; cresterea prestigiului
Romaniei prin implicarea in calitate de membra a Societatii Natiunilor.
La iniiativa preedintelui SUA, Wilson, la 28 aprilie 1919, Conferin a de Pace de la Paris a
adoptat Pactul Societii Naiunilor, avnd ca obiective garantarea pcii i a securitii, eliminarea
rzboiului ca mijloc de rezolvare a conflictelor ntre state, dezvoltarea relaiilor interna ionale pe
baza respectrii normelor de drept internaional prevzute de tratate.Societatea Naiunilor a avut
sediul la Geneva, iar organele sale principale au fost: Adunarea General, format din toi membrii,
i Consiliul.Hotrrile Adunrii i Consiliului se iau numai pe baz de unanimitate. (n anii 1930 i

1931, preedintele Adunrii Generale a Societii Naiunilor a fost ales Nicolae Titulescu.Romnia a
fost membru fondator al Societii Naiunilor.)
In 1920, Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia, in egala masura amenintate au ajuns la un acord de
principiu in privinta cooperarii pentru mentinerea statu-quo-ului. Acordul a fost intarziat de speranta
cooperarii cu Polonia si Grecia. In acest sens a fost intreprinsa o intensa activitate diplomatica remarcanduse Take Ionescu. Prin vizitele efectuate la Paris, Londra si Varsovia, el dorea o alianta in cinci pentru
contracararea unei eventuale aliante intre Germania si Rusia Sovietica
S-a urmrit realizarea unui bloc anti-revizionist format din statele mici dintre Marea Baltic i
Marea Egee: Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia i Turcia.Nenelegerile dintre ele au fcut ca
proiectul s nu se realizeze n aceast form.S-au semnat mai multe conven ii(1920-Convenia cehoiugoslav:1921-Convenia romno-cehoslovac i Convenia romno-iugoslav)
In anul 1921, din iniiativa lui Take Ionescu, ministru de externe, s-a constituit Mica nelegere(Mica
Antant), format din Iugoslavia, Romnia i Cehoslovacia.Era o alian sprijinit de Fran a i care i
propunea s apere integritatea teritorial a prilor n cazul unui atac neprovocat din partea Ungariei sau
Bulgariei.A fost prima alian cu caracter regional constituit n Europa dup Primul Rzboi Mondial n
spiritul Societii Naiunilor.
n 1928, Romnia a aderat la Pactul Briand-Kelogg prin care se interzicea folosirea
rzboiului pentru rezolvarea conflictelor dintre state. Iar la 9 februarie 1929 a fost semnat de
vecinii europeni ai URSS, protocolul de la Moscova, protocol ce prevedea relatii de buna
vecinatate.
Intre 1932-1935, Romania participa la Conferinta de dezarmare de la Geneva. Ea se va
incheia cu un singur rezultat concret: conventiile de definire a agresiunii, conventii a caror text a
fost elaborat de Nicolae Titulescu. Cea mai importanta realizare a acestuia va fi insa Intelegerea
Balcanica, nfiinat la 9 februarie 1934. Aceasta a fost o alian format de ctre Iugoslavia,
Romnia, Grecia i Turcia.Era ndreptat mpotriva revizionismului italian i bulgar, iar statele
membre i garantau reciproc frontierele balcanice.Aceasta, era, prin urmare, n armonie cu Mica
nelegere ce avea acelai caracter defensiv. Ideea principal a acestor nelegeri a fost de a creea o
alian a Balcanilor, rile din acest spaiu fiind o zon tampon ntre Rusia si Vest. Toate aceste
eforturi au fost insa zadarnicite de atitudinea Marilor Puteri care refuza sa ia parte la procesul de
pacificare.
Statele revizioniste se vad incurajate, astfel in 1933 Germania, paraseste Soc. Natiunilor, iar
in 1935 reintroduce serviciul militar obligatoriu. In acelasi an Italia ataca Abisinia. In fata acestor
agresiuni, si a pasivismului M. Put., N. Titulescu, declara in 1936: daca repudierea unilaterala a
tratatelor este acceptata fara consecinte, acesta ar fi sfarsitul securitatii colective si a Soc. Nat.
Nicolae Titulescu, ministru de externe al Romniei n acea perioad, a ncercat prin politic s
stabileasc o relaie de cooperare cu sovieticii. Astfel, dup negocieri secrete, Titulescu i Litvinov au
semnat, la 21 iulie 1936, un protocol care cuprindea proiectul tratatului de asisten mutual ntre Romnia
i Uniunea Sovietic, tratat care, ns, nu a fost semnat niciodat.(N.Titulescu este nlturat din guvern).
Inlocuirea ministrului de externe Nicolae Petrescu-Comnen la 20 decembrie 1938 cu
Grigore Gafencu s-a facut cu intentia de a ameliora relatiile romano-germane. Vizita lui Grigore
Gafencu in 1939 la Bonn deschidea calea normalizarii relatiilor cu Germania.In martie 1939 este
incheiat un tratat economic romano-german. In contextul ocuparii Cehoslovaciei de catre Germania,
guvernul roman decreteaza mobilizarea generala. Datorit strduinelor lui Gafencu, la 13 aprilie
1939, Romnia primete garaniile Angliei i Franei, care ns nu au fost respectate.

La 23 august 1939, se ncheia Pactul Ribbentrop-Molotov(Germania-URSS), prin care cele

dou ri i mpreau zonele de influen n Europa.Acest pact nsemna o mare ameninare pentru
integritatea teritorial a Romniei, consecinele acestuia fiind resimite n 1940.
Declansarea celui de-al II-lea razboi mondial surprinde a adar Romania izolata diplomatic.
Rusia prin notele diplomatice din 26-27 iunie 1940 cere Romniei, Basarabia i N Bucovinei.
Romania, lipsit de sprijin extern i fr s se poat opune armata, accept aceste cedari prin nota
diplomatica din 27 iunie 1940. Pe lng aceste teritorii, a mai fost rpit i inutul Hera care nu
fcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia, i nu fusese revendicat de URSS.S-a cerut
evacuarea acestor teritorii n 4 zile i ocuparea oraelor Cernui, Chinu i Cetatea Alb,
Pierderi teritoriale au mai fost si la 30 august 1940 cnd Germania i Italia impuneau
Romniei, prin Dictatul de la Viena, cedarea N-V Transilvaniei ctre Ungaria.Iar la 7 septembrie
1940, Romnia ceda Bulgariei Cadrilaterul.
Dezmembrarea granitelor tarii, n urma evenimentelor din iunie si august 1940, a determinat
o grava criza politica interna. Regimul de autoritate personala impus de regele Carol al II-lea, n
februarie 1938, s-a prabusit, iar monarhul, considerat direct raspunzator de amputarile teritoriale, a
abdicat n favoarea fiului sau, Mihai I. Puterea n stat a fost preluata de generalul Ion Antonescu,
investit cu largi prerogative si proclamat "Conducator al statului". El si i-a asociat la putere pe
legionari, principala forta politica a tarii. Ca urmare, la 14 septembrie 1940,Romania este
proclamata stat national-legionar. La 23 noiembrie 1940 ne aliem cu Germania principala
putere militara a continentului- pentru a recupera provinciile luate de rusi. La 22 iunie 1941, alaturi
de Germania, Romania ataca URSS, insa infrangerea armatei germane la Stalingrad (1943)
determina clasa politica romanesca sa caute iesirea din razboi.
La 23 august 1944, regimul antonescian este inlaturat de regele Mihai impreuna cu restul
clasei politice romneti, iar Romania intoarce armele impotriva fostilor aliati. In ciuda prezentei in
alianta a SUA si a Angliei, apropierea geografica de URSS a facut ca acest stat sa-si impuna
dominatia in tara noastra. Prin conferinta de la Yalta (februarie 1945) s-a hotarat impartirea
Europei in doua sfere de influenta: lumea capitalista si lumea comunista. Incepea Razboiul Rece.
La 12 septembrie 1944, Romania semneaza Armistitiul cu Natiunile Unite. Armistitiul
semnat de Romania cu statele Natiunilor Unite a fost un document impus de Moscova. Prevederile
lui stipulau influenta pe care Uniunea Sovietica urma sa o detina in politica si economia
romaneasca. Aceasta era consecinta ocuparii teritoriului romanesc de catre Armata Rosie. Romnia
i asuma obligatia de a contribui cu 38 de divizii la efortul de lupta antihitlerist.
In ciuda actului de la 23 august 1944, Romania a constituit, in ochii URSS, o prada de
razboi. Pe principiul ca "cel care ocupa un teritoriu isi impune si sistemul sau social", armata
sovietica a impus venirea la putere a comunistilor.
Dup nlturarea regimului antonescian, n august 1944, se formeaz un nou guvern n care,
pe lng reprezentani ai partidelor democratice intra i liderul comunist Lucre iu Ptrcanu. n
urma nelegerii sovieto-britanice de la Moscova (octombrie 1944), Romnia intr n sfera de
influen sovietic
Pe 6 martie 1945, la presiunea lui Andrei Vinki(adjunctul ministrului de externe sovietic),
regele Mihai l numete pe Petru Groza ca prim-ministru al primului guvern comunist din istoria
Romniei.ntre august 1945 i ianuarie 1946 se desfoar aa-numita grev regal-regele Mihai I
refuz s semneze actele guvernului comunist, pentru a atrage aten ia democraiilor ocidentale
asupra presiunilor sovietice la care era supus Romnia. Greva regal, manifestat prin refuzul
regelui Mihai I de a sanciona actele guvernului (1945-1946), s-a dovedit ineficient, nefiind

sprijinit efectiv pe plan extern de statele democratice. n noiembrie 1946 au loc alegeri
parlamentare ctigate de comuniti printr-o uria fraud electoral.
n 1947 sunt arestai i judecai liderii PN, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, acuzai fiind de
trdare i de conspiraie pentru rsturnarea guvernului Groza i condamnai la nchisoare pe
via.PNL i PN i nceteaz activitatea.Gh.Ttrscu este obligat s demisioneze din func ia de
ministru de externe fiind nlocuit de Ana Pauker.Pe 30 decembrie 1947, n cadrul unei ntlniri cu
Petru Groza i cu Gh.Gheorghiu-Dej, regele Mihai este obligat s abdice.n aceeai zi era
proclamat Republica Popular Romn.
Prin Tratatul de la Paris din 1947, Aliatii au refuzat Romaniei statutul de stat cobeligerant.
Nordul Transilvaniei a fost, din nou, recunoscut ca parte integranta a Romaniei, dar URSS-ului i-a
fost permisa anexarea Basarabiei si a Nordului Bucovinei. Nordul Bucovinei si partea de sud a
Basarabiei au revenit RSS Ucrainene, iar restul Basarabiei, impreuna cu o parte din fosta Republica
Sovietica Socialista Autonoma Moldoveneasca, a constituit o noua republica a URSS denumita
"RSS Moldoveneasca". Aceasta a devenit independenta in 1991, sub numele de Republica
Moldova
Totodat, conform tratatului, Romnia trebuia s plteasc 300 milioane dolari URSS ca
daune de rzboi. n acest sens, dup instaurarea comunismului, n Romnia sunt create celebrele
SOVROMURI, oficial intreprinderi mixte romno-sovietice, n fapt instrumente de exploatare
economic a Romniei de ctre URSS.
De la 30 decembrie 1947, Romnia devine un stat totalitar, de tip stalinist. Regimul politic
este bazat pe concentrarea puterii n mna unui singur partid: Partidul Comunist Romn (care ntre
1948 i 1965, n urma fuziunii din 1948 cu Partidul Social-Democrat, a purtat numele de Partidul
Muncitoresc Romn). Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului a fost primul
dictator comunist romn.